CERCETARI CONTEMPORANE - Adolescentii si toxicomania

CERCETARI CONTEMPORANE - Adolescentii si toxicomania

In acest capitol voi prezenta o cercetare preluata din G. Ferréol - "Adolescentii si toxicomania".

Investigatia a avut ca scop aflarea atitudinii si perceptiei adolescentilor, pe de o parte, si a parintilor si profesorilor, pe de alta parte, fata de fenomenul toxicomaniei.

Obiectivul principal a fost acela a investigarii fenomenului consumatorilor de droguri in conditiile specifice din doua tari postcomuniste, Romania si Republica Moldova. Cercetarea s+a desfasurat intre anii 1998 si 1999.

Analitic au fost vizate o serie de obiective subordonate, printre care:

a.     investigarea atitudinilor adolescentilor si ale adultilor (parinti, profesori si specialisti) fata de consumul de droguri;

b.     inventarierea, ierarhizarea si analizarea factorilor stimulativi ai primei experiente, precum si ai consumului ulterior de droguri la adolescenti;

c.     iventarierea, ierarhizarea si analizarea factorilor care ar putea reduce consumul de droguri;

d.     estimarea dimensiunilor consumului de droguri la adolescentii din cele doua tari: frecventa consumului, tipurile de droguri utilizate, categoriile de adolescenti consumatori (in functie de subintervalele de varsta, sex, zona de rezidenta, ocupatie etc.);

e.     in fine, cercetarea si-a propus sa gaseasca raspunsuri la anumite intrebari si sa verifice unele ipoteze: care sunt asemanarile si deosebirile dintre cele doua tari din perspectiva consumului de droguri? Nivelul consumului este scazut? De ce "incerca", incep adolescentii sa consume droguri? De ce rezista cei mai multi acestei tentatii? Care este factorul social care favorizeaza consumul? Care sunt nivelul si calitatea informatiilor adolescentilor cu privire la droguri si la efectele lor?

Prima parte a studiului a urmarit identificarea factorilor favorizanti si a factorior inhibitori pentru consumul de droguri in randul adolescentilor, factori care pot fi atat interni, de personalitate, cat si externi, obiectivi, de mediu.

Obiectivele subordonate ale studiului au fost particularizate in functie de enumerarea, ierarhizarea si analizarea:

motivelor consumului, a factorilor interni (psihologici) si externi (sociali);

factorilor care favorizeaza consumul de droguri la adolescenti;

factorilor care s-ar putea stopa diminua consumul de droguri;

verificarea ipotezelor de mai jos, pe care studiul urma sa le confirme sau sa le infirme, dupa caz:

motivul principal al rezistentei fata de tentatia "incercarii" sau consumului il constituie ideea de "efecte negative ale drogurilor asupra sanatatii", ca rezultat al politicii educationale din perioada totalitara, care a reusit sa sadeasca sentimentele de teama, respingere si dispret fata de droguri si consumatorii de droguri;

adolescentii au o reprezentare incompleta si confuza despre droguri (detin informatii insuficiente in aceasta privinta, teama lor fata de droguri fiind teama fata de ceva "necunoscut si periculos");

factorul social cel mai important, raspunzator sau favorabil pentru inceperea si mentinerea consumului de droguri este anturajul, influenta covarstnicilor.

Instrumentul folosit a fost un chestionar format din 14 itemi, dintre care urmatorii au vizat:

cauzele consumului de droguri la adolescenti;

circumstantele/ situatiile in care tinerii "incearca" un drog sau consuma droguri;

factorii inhibitori ai consumului de droguri;

factorii tentatiei;

factorii inhibitiei de ultim moment;

masurile preventive si curative.

Esantionul de adolescenti a fost compus din 713 de subiecti romani si 760 basarabeni. Metoda de alegere a esantionului a fost cea stratificata (simpla), esantionul fiind structurat omogen pe patru categorii de varsta, pe doua niveluri de studii si pe sexe. In selectia esantionului nu a figurat criteriul de a fi consumator de droguri sau nu.

Exceptand procentajul de 1,4% care nu au raspuns, 92,9% din adolescenti declara ca nu au consumat niciodata droguri, 4,5% declara ca 'au incercat de cateva ori', un procentaj de numai 1,2% declarand ca 'obisnuiesc sa consume droguri'.

Tipurile de droguri mentionate au fost cele 'usoare': marijuana, hasis, cannabis, inhalante (chimice) si combinatii alcool-medicamente. Rareori a fost mentionata cocaina.

S-au inregistrat usoare cresteri ale procentajelor adolescentilor care declara ca au consumat droguri 'de cateva ori sau de mai multe ori', in cazurile adolescentilor din mediul urban, de sex masculin si la varsta precoce, comparativ cu loturile corespondente. Dintre adolescentii care recunosc ca ar fi tentati sa 'incerce' sau chiar sa consume un drog, 12,5% declara ca au consumat deja 'de cateva ori', iar 2,1% declara ca au consumat droguri 'de mai multe ori'.

Cauzele interne ale consumului de droguri. In opinia adolescentilor romani si moldoveni, principalele cauze interne care ii determina pe tineri sa 'incerce' sau sa consume in mod curent droguri sunt:

curiozitatea, tentatia, 'fructul oprit',

dorinta de senzatii tari,

lipsa de maturitate / responsabilitate,

probleme personale, necazurile, disperarea,

singuratatea, lipsa de prieteni,

plictiseala, lipsa unor preocupari interesante,

teribilismul / nevoia de a iesi in evidenta.

Cauzele externe ale consumului de droguri. Adolescentii investigati au declarat drept cauze externe responsabile de consumul de droguri la aceasta varsta:

anturajul, grupul de prieteni 'dubiosi',

climatul familial defavorabil,

nivelul educational si cultural redus,

lipsa informatiilor sau informatii false cu privire la droguri,

imitarea modelelor din filme, etc.

Factorii inhibitori externi ai consumului de droguri plasati in topul listei de catre adolescentii investigati sunt:

gradul de cultura si educatie,

teama / respectul fata de parinti,

mediul in care traiesc.

In cadrul acestei ierarhii generale, adolescentii din mediul rural plaseaza factorul 'teama / respectul fata de parinti' pe locul intai, alaturi de factorul 'gradul de cultura si educatie'. Fetele acorda o mai mica importanta factorului 'mediul in care traiesc' in comparatie cu baietii. Trebuie subliniat ca mass-media sunt percepute de catre adolescenti ca avand o influenta minima ca factor inhibitor extern.

Pentru adolescentii din grupul celor care au declarat ca vor 'incerca' unele droguri, principalul factor inhibitor extern este 'pretul' ('sunt prea scumpe'), urmat de 'gradul de cultura si educatie' si 'mediul in care traiesc'. In schimb, adolescentii care declara ca nu vor consuma droguri niciodata acordata o mai mare importanta factorilor 'gradul de cultura si educatie' si 'teama / respectul fata de parinti'.

Factorii interni ai inhibitiei de ultim moment in consumul de droguri. Doua categorii de judecati par sa-i poata opri pe adolescenti in ultimul moment sa 'incerce' sau sa consume un drog:

stima de sine: pastrarea increderii in sine si 'sa nu ma tradez pe mine insumi, insami',

instinctul de conservare: dragostea de viata - teama de moarte, teama de dependenta / 'de a nu ma putea lasa'.

Masuri de prevenire a consumului de droguri, in viziunea adolescentilor. Adolescentii au fost solicitati sa sugereze care ar fi masurile pe care ei, personal, daca ar avea puterea, le-ar lua pentru a opri / diminua consumul de droguri printre adolescenti.

Concluzii

Atat profesorii, cat si parintii intuiesc destul de corect cauzele interne si externe ale fenomenului si parghiile de control al acestuia.

Profesorii nu sunt mai informati decat parintii; de altfel, si unii si altii acuza o acuta ignoranta in materie de droguri, efecte, prevenire si terapie.

De asemenea, nici unii, nici ceilalti nu au o imagine reala privind dimensiunile flagelului in randul adolescentilor din cele doua tari, desi profesorii par a fi mai orientati. Evident, acest lucru isi poate gasi unele explicatii in nivelul scazut sau total inexistent al consumului in unele 'insule', cat si in amploarea inca nescandaloasa a fenomenului la nivelul celor doua natiuni.

Premisele unui control eficient al evolutiei consumului de droguri sunt promitatoare: adolescntii romani si basarabeni sunt deosebit de receptivi la influenta familiei si factorului socio-afectiv in genere.

Religia si slujitorii ei de la toate nivelele se poate implica foarte mult, intrucat influenta ei este mai mare decat anticipam.

Trebuie constituit si dezvoltat sistemul informational privitor la fenomenul, prevenirea si terapia adictiei, indiferent de canalele pe care ar ajunge informatia la adolescent: mass-media, scoala, etc.

Deocamdata, in Romania problema consumului de droguri nu este atat de grava ca in tarile occidentale. Poate ca Romania se afla printre acele tari privilegiate, cel putin momentan, in care drogurile si consumul de droguri pot fi inca impiedicate sa se raspandeasca in constiinta si practica tinerilor.

PARTEA A DOUA - METODOLOGIA CERCETARII

OBIECTIVE SI IPOTEZE

Cercetarea de fata a fost realizata din dorinta de a cunoaste cat mai bine aspecte legate de mediul celor dependenti de droguri, in special heroina. Deoarece aspectele care inconjoara acest mediu (sociale si psihosociale) sunt complexe am hotarat sa ne concentram studiul asupra unui aspect foarte important in dezvoltarea fiecarui indivit - imaginea de sine.

Importanta imaginii de sine este data de faptul ca aceasta este acea parte a personalitatii noastre care are functia de a ne ajuta sa me percepem pe noi ca identitate - atat psihosociala, cat si corporala, psihica si spirituala - sa se poata delimita de cei din jur.

Modul in care imaginea de sine se contureaza va determina subiectul sa actioneze intr-un fel sau altul. Spre exemplu, daca subiectul are o imagine de sine deficitar dezvoltata in ceea ce priveste aspectul legat de contactul social, atunci acesta va fi mult mai usor influentabil de mediu, ceea ce in cazul consumului de droguri este un important factor determinant.

Obiectivele generale si aplicative ale unei cercetari apar in calitate de ghiduri sau principii calauzitoare ale intregii investigatii, ele justificand, in mare parte, insasi cercetarea. Claritatea, exactitatea si pertinenta obiectivelor evidentiaza ancorarea si anvergura aspiratiilor si demersurilor cercetatorului, capacitatile lui novatoare si previzionale.

In concordanta cu interesul nostru pentru domeniul de studiu mentionat am formulat urmatoarele obiective pentru aceasta cercetare. In prim plan se afla obiectivul teoretic general care este acela de a aduce informatii noi despre modul in care imaginea de sine se contureaza la adolescentii cu dependenta de heroina pentru a imbogati cunostintele din acest domeniu. Din acest obiectiv general deriva obiectivul practic si specific al cercetarii care este acela de a explora si descrie factorii negativi ce influenteaza imaginea de sine si modul in care acestia influenteaza procesul de destructurare a acesteia.

Nazuim ca cercetarea va furniza informatii utile despre imaginea de sine a adolecentilor toxicomani, informatii ce ar putea fi folosite atat in prevenirea consumului de substante, cat si in psihoterapia celor cu dependenta.

Pornind de la obiectivele enuntate anterior, ipotezele pe care cercetarea noastra incearca sa le verifice sunt usor de stabilit. Acestea sunt:

Persoanele cu politoxicomanie tind sa manifeste o imagine de sine mai slab conturata decat cele cu monotoxicomanie;

Presupunem ca subiectii a caror familie este formata din doi parinti (parintii naturali) au imaginea de sine mult mai bine conturata decat cei care provin din familii cu divortul parintilor sau cu decesul unuia dintre parinti.

Descrierea lotului experimental

Cercetarea s-a desfasurat in perioada noiembrie 2003 si martie 2004, lotul fiind compus din 60 de pacienti internati la Sectia 17 de dezintoxicare din cadrul Spitalului Al. Obregia, aflati in ingrijirea Dr. psihiatru Florin Ene.

Pacientii au fost investigati in a doua si a treia saptamana de la internare deoarece am considerat ca efectul medicamentelor este mai slab decat in prima saptamana si puterea de concentrare si constientizare este mult mai buna.

Probele au fost aplicate individual, in sala de mese, sedinta durand intre treizeci de minute si patruzeci de minute, in functie de pacient.

Varsta subiectilor este cuprinsa intre 15 si 24 de ani.

Grupul a fost compus din 43 de fete si 17 baieti.

Criteriul de selectie a subiectilor a fost acela a tipului de toxicomanie: politoxicomanie sau monotoxicomanie, lotul fiind impartit in mod egal - 30 de subiecti politoxicomani si 30 de subiecti monotoxicomani.

METODELE CERCETARII

M. Richelle si R. Draz (1994) afirmau ca "utilizarea testelor standardizate nu este o conditie sine-qua-non a metodei clinice", dar psihologul le poate folosi pentru a avea o baza de la care sa poata investiga mai departe anumite comportamente, precum si dinamica adaptarii subiectului la situatie.

Autorii disting doua categorii de teste, si anume:

testele de eficienta (pentru evaluarea nivelului mental);

testele de personalitate (in care intra si testele proiective) care permit studiul motivatiilor, al pattern-urilor reactionale ale subiectului, modului in care se percepe subiectul etc.

Pentru investigarea imaginii de sine am folosit Chestionarul de imagine de sine: "Cat de puternica este imaginea de sine?" preluat din "Psihoteste 2. Cunoasterea de sine si a celorlalti" - coord. Adina Chelcea. Testul a fost tradus si adaptat de Prof. Univ Nicolae Mitrofan. Acest chestionar evidetiaza cat de puternic este conturata imaginea de sine, cat de bine se cunosc subiectii pe ei insisi, cat de multa sau de putina incredere au in fortele proprii. Chestionarul este format din 40 de itemi. Modalitatea de raspuns este cea dihotomica.

Cotarea raspunsurilor se face prin acordarea de note intre 1 si 0 dupa o grila de corectie, iar rezultatele se impart in trei categorii: imagine de sine slab conturata, imagine de sine bine conturata si imagine de sine puternic conturata.

In vederea surprinderii lumii interioare, ascunse, obscure a subiectului pe care acesta fie nu le accepta despre sine, fie nu le cunoaste am folosit Testul Arborelui. In orice caz probele proiective au marea abilitate de infrange barierele constiente care se opun relevarii. Acest test proiectiv a fost introdus in lumea stiintifica de catre Ch. Koch in 1964.

Desenarea unui arbore ajuta subiectul sa se proiecteze pe sine, sa-si proiecteze imaginea de sine, in toate dimensiunile ei, structurala - relatia la nivelul psihismului, dar si a gradului de organizare a acestor instante, a defenselor, a atitudinii in fata vietii si a mortii. (M. Minulescu, 2001)

In studiul unui desen trebuie sa luam in cosiderare toate elementele prezente deoarece fiecare dintre ele este o usa catre subiect care ne ajuta sa-l intelegem si sa-l ajutam mai bine. O prima analiza se face a ansamblului, a ceea ce putem vedea pentru prima oara, apoi trebuie sa vedem daca subiectul este orientat spre trecut (stanga), adica daca se agata de ce a fost, se inchide in sine, sau viitor (dreapta), spre lume, extraversia exprimandu-se ca o fuga de sine daca este dusa la extrema.

Desenele foarte mari indica entuziasm de tip compensatoriu, iar daca copacul este mic se releva o imagine de sine deficitara, o stima de sine scazuta, eu slab, depresie, sentimente de inadecvare.

Desenele schematice din cateva linii indica tendinta de a evita, posibil datorita lipsei de siguranta. Desenele incluse in peisaj, deci carora li se adauga alte obiecte, fiinte in afara instructajului, indica in plus nevoia de sprijin, suport afectiv, dependenta subiectului de ceilalti (imaginea de sine bazandu-se pe felul in care subiectul se vede in ochii celorlalti si pe cum crede el ca este perceput de ceilalti), nesiguranta interioara.

In ceea ce priveste liniile, daca acestea sunt puternice (negre) sugereaza agresivitate (foarte des intalnita la toxicomani, adesea acesta agresivitate este indreptata spre propriul eu, spre autoanihilare); cele usoare, abia vizibile indica abandon, tendinta de a ceda, nesiguranta, eu slab, imagine de sine slab conturata. Liniile schitate indica adesea anxietate, nesiguranta si timiditate. Liniile desenate fara grija, impulsiv, indica tendinte de exteriorizare lipsita de control indiferent de celelalte calitati mentionate mai sus; invers, liniile desenate ordonat, cu precizie, unde predomina controlul si grija indica aceasta capacitate de control a persoanei. O accentuare pe partea de mijloc a desenului sugereaza probleme legate de imaginea corporala, chiar teama de dezmembrare.

Umbrirea sugereaza anxietate, conflict interior legat de partea din desen umbrita; umbrirea pana la innegrire indica nu numai anxietate si conflict, dar si agresivitate legata de simbolismul partii respective.

Radacina este proiectia inconstientului si este desenata in principal de copii si in situatia unor tulburari nevrotice sau mentale, prezenta lor la adult fiind un indicator al tulburarilor afective si a unor probleme legate de reprezentarile originii.

Din punct de vedere al simbolismului, radacina reprezinta originea, legatura cu pamantul. Copacul creste in doua directii - ascendent ti descendent; traieste in lumina si prin lumina dar traieste in intunericul pamantului si prin pamant.

Linia solului separa aerul de pamant, este deseori linia care separa doua tipuri de existente - nu numai constientul de inconstient, ci doua moduri de a fi, o viata dubla. Atunci cand aceasta face delimitare intre trunchi si sol se poate reliefa anumite probleme in ceea ce priveste relatia cu autoritatea, adica cu cei din jur care sunt investiti cu acel rol al puterii, al intelepciunii, de care uneori adolescentul vrea sa scape sau sa se razvrateasca, uneori recurgand la inceput la consumul de substante doar manifestandu-si autonomia, puterea de decizie.

Trunchiul este elementul cel mai important al desenului deoarece el este elementul median si mentine echilibrul intre partea stanga si cea dreapta, avand totodata functia de sustinere a coroanei; aceste functii confera trunchiului statutul de cel mai stabil element - trunchiul este centrul: element vertical, purtator, subsrantial, durabil, stabil, neperisabil. El este cel care suporta reprezentarile eului stabil si a transformarilor de-a lungul vietii, devenirii proprii pana in momentul desenarii.

Coroana si ramurile exprima modul de organizare mentala, gradul de diferentiere la care a ajuns individul, dar si modalitatea de aparare sau atac fata de lumea exterioara, de mediu. Coroana si, in special, extremitatile acesteia formeaza zona de contact cu mediul, de relatie reciproca interior-exterior, de asimilatie, de respiratie. Astfel prin expresia grafica a coroanei vom obtine informatii despre modul de relationare si gradul de insertie al subiectului in mediu.

Accesoriile reprezinta nevoile de reprezentare in contactul si interrelatia cu ceilalti. In acest sens, se pot analiza si interpreta desenarea frunzelor, a florilor si fructelor precum si nevoile de sprijin exprimate prin elementele de peisaj: animale, pasari, integrare in natura etc. Toate acestea fac legatura intre imaginea de sine si ceilalti, mai exact a acelei parti a imaginii de sine care este dependenta de ceilalti, de felul in care primim feed-back de la cei din jur si modul in care ne vedem in ochii celorlalti.

Cel de-al treilea instrument folosit in cercetarea intreprinsa este testul proiectiv "Cine sunt eu?" preluat din "Eul si personalitatea" - Mielu Zate. In instructaj li se cere subiectilor sa realizeze o compunere cu titlul "Cine sunt eu?" si sa incerce sa relateze cat mai multe lucruri despre ei, asa cum se stiu, asa cum si cat se cunosc pana in momentul respectiv. Instructajul este cat se poate de impersonal, evitandu-se influentarea subiectilor in vreun fel.

Analiza de continut a compunerilor obtinute de la lotul de subiecti folositi s-a axat pe urmatoarele teme si subteme, preluate din lucrarea mentionata mai sus:

identitatea (nume, varsta, sex, ocupatie). Exprima nevoia de afisare, implicit de consolidare a imaginii de sine ca premisa ce va asigura unicitatea persoanei, nevoia de apartenenta si de identificare cu un grup de varsta, sex sau ocupational;

sistemul relational care vizeaza familia, colegii si prietenii (au fost luati fiecare in parte, ca variabile). Scoate la iveala disponibilitatile sociorelationale, nevoia de afiliere si integrare sociala, potentialul interrelational (crescut sai scazut), sensibilitatea si selectivitatea interralationala, profunzimea sau superficialitatea, precaritatea relatiilor;

cautarea de sine. Reliefeaza nevoia acuta de autodescifrare, existenta unor disponibilitati in acest sens, exigente sporite fata de sine, constientizarea complexitatii si dificultatii procesului autocunoasterii;

unicitatea persoanei - prezenta sau absenta ei. Traduce aspiratia de diferentiere si singularizare, stilul si modul personal de viata, ca si orietarile valorice;

izolarea si inchiderea in sine. Este transparenta pentru tendinta de interiorizare zi autoanaliza, dar si pentru dificultati de adaptare si integrare sociala. In subtext ascunde tensiuni crescute in planul adaptativ, potential scazut de relationare sociala;

adaptare si integrare sociala. Arata disponibilitatile pentru invatarea si jucarea rolurilor sociale, dorinta de afiliere la grupurile sociale, de participare la viata sociala.

atitudinea fata de viata si problemele ei. Scoate la suprafata existenta sau nonexistenta unor atitudini ferm conturate, a unui sistem evaluativ si autoevaluativ, persistenta unor conduite specifice etapelor depasite sau avansul accelerat spre statute si roluri noi;

devenirea personalitatii. Exprima nevoia de schimbare, sursele, factorii, conditiile devenirii, implicare in acest proces sau expectativa in fata lui;

nevoia de autoperfectionare si autodepasire. Evidentiaza trebuinta de schimbare calitativa de continut si de nuanta a personalitatii, dorinta de a se schimba in bine, nu oricum;

atitudinea fata de sine, luand in considerare multumirea, satisfactia si increderea in sine ca variabile separate. Acestea se refera la felul cum persoana se vede pe sine, cum se evalueaza, negativ sau pozitiv, daca are incredere sau nu in fortele proprii;

sistemul de imagini despre altii (Eul reflectat). Exprima nevoia autodefinirii prin raportarea la altii, capacitatea de a se aprecia pe sine de pe pozitia altora, de a emite judecati de valoare, dar si de a fi dependent de altii (luate ca variabile separate).

O alta metoda folosita la realizarea acestei lucrari este cea a studiului de caz. Bernstein afirma ca "un studiu de caz este o exprimare intensiva a unui fenoen, intr-un grup sau situatie particulara sau la un individ anume. Studiul de caz este folosit atunci cand un fenomen este foarte complex sau relativ rar."

M. Reuchlin arata ca studiul de caz este "atudiul aprofundat al unor indivizi articulati, ai caror individualitate este recunoscuta si care sunt considerati in situatie si in evolutie."

In lucrarea de fata s-a recurs la metoda studiului de caz din nevoia de aprofundare si nuantare a cunostiintelor despre subiectii studiati. Cu ajutorul acestei metode am reusit sa realizez o fereastra, un exemplu a felului cum este imaginea de sine la toxicomanii cu dependenta de heroina.

Capitolul

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Etapa ce decurge in urma aplicarii metodelor de colectarea a datelor este etapa de prelucrare a acestora. Aici avem metode specifice fiecarui tip de variabila, care sunt in continuarea direct si obligatorie a celor din faza de colectare a datelor, si metode de prelucrare a datelor cu caracter general, cum sunt metodele statistice, utilizate indiferent de natura variabilelor analizate.

Procedura statistica folosita a fost calcularea corelatiei simple intre doua variabile, exprimata prin coeficientul de corelatie r. In cazul cercetarii de fata am utilizat coeficientul de corelatie simpla in versiunea nonparametrica cunoscut sub numele de coeficient de corelatie Spearman, bazat pe calculul rangurilor pentru datele prelucrate si care are aplicabilitate in cazul variabilelor de tip ordinal si nominal (nonparametric) sau atunci cand o variabila este suspecta de a nu avea o distributie normala.

Pentru prelucrarea informatiilor culese am utilizat programul specializat de prelucrare statistica computerizata SPSS disponibil pe calculatoare compatibile IBM. Coeficientul de corelatie ofera o masura a gradului de legatura, de reciproca dependenta dintre variabile. Acesta poate lua valori intre -1 si +1, valoarea 0 insemnand absenta oricarei legaturi intre variabilele corelate.

Prin aplicarea instrumentelor de cercetare s-au obtinut informatii referitoare la variabilele ce reliefeaza imaginea de sine.

In urma aplicarii chestionarului ce investiga imaginea de sine: : "Cat de puternica este imaginea de sine?" s-au obtinut urmatoarele rezultate: 50% dintre subiecti studiati au o imagine bine conturata, 43% din lotul de subiecti au imagine de sine slab conturata si 7% din lotul de subiecti au o imagine de sine puternic conturata (Grafic1).

Dupa calcularea coeficientului de corelatie r s-a evidentiat ca subiectii cu politoxicomanie tind sa aibe o imagine de sine slab conturata, coeficientul de corelatie fiind -.618^{** .}(Grafic 2)

Calculand distributia subiectilor in functie de imaginea de sine si tipul de toxicomanie s-au obtinut urmatoarele date:

Tabel 1

Distributia subiectilor in functie de tipul de toxicomanie si chestionarul de imagine de sine

Acest fapt se poate explica prin tendinta politoxicomanului de a fugi cat mai mult de realitate, de a se "ascunde" in sine, de a refuza cateodata sa mai traiasca. O consecinta a acestui fenomen este destructurarea imaginii de sine deoarece in momentul in care renunta sa interrelationeze cu cei din jurul lui imaginea de sine nu mai poate fi confirmata de cei din jur, nu mai poate sa se autoconfirme ca identitate, pierzandu-se astfel doua din cele trei latitudini ale imaginii de sine: imaginea de sine atribuita lumii, adica ceea ce considera individul ca "se" gandeste despre el si imaginea reala a lumii despre el, deci ceea ce "se" crede efectiv despre el. Subiectul operand doar cu imaginea pe care si-o face despre el, imaginea de sine ideala, adica modul in care individul "se" doreste, acest fapt ducandu-l spre o lume ideala unde el este perfect si tot ceea ce il inconjoara este conform asteptarilor sale, iar cand se trezeste la realitate (cand efectul drogului dispare) va constata ca nimic nu este asa cum isi inchipuie el si va avea nevoie de o noua doza, mai puternica sa revina la fantasma sa.

Prin datele prezentate mai sus se confirma ipoteza 1: persoanele cu politoxicomanie tind sa manifeste o imagine de sine mai slab conturata decat cele cu monotoxicomanie.

Analizand corelatia dintre doua varibile: tipul de familie si datele obtinute in urma aplicarii chestionarului ce investigheaza imaginea de sine s-a reliefat relativ semnificativ o legatura intre cele doua, coeficientul de corelatie fiind -.398** (Grafic 3).

Calculand modul in care subiectii cercetati au fost distribuiti in functie de tipul familiei din care faceau parte si a datelor obtinute in urma aplicarii chestionarului ce investigheaza imaginea de sine am obtinut urmatoarele date:

Tabel 2

Distributia subiectilor in functie de tipul familie si chestionarul de imagine de sine

Datele obtinute prin calculul statistic se pot explica prin faptul ca adolescentii sunt sensibili la modificarile de structura si dinamica familiala. In cazul familiilor in care unul dintre parinti este decedat, 62% dintre subiectii studiati au tendinta de a avea o imagine de sine slab contutata. Pierderea unuia dintre parinti duce la pierderea uneia dintre cele mai importante etaloane la care se raporteaza tanarul, imaginea de sine construindu-se si pe modul in care se vede tanarul in ochii parintilor sai. Asadar, pierderea unuia dintre parinti ar putea avea ca efect destructurarea sau consolidarea deficitara a imaginii de sine.

In ceea ce priveste familiile cu divort, doar 50% din lotul de subiecti au o imagine de sine slab conturata. Acest fenomen s-ar putea explica prin faptul ca un divort produce o ruptura majora intre membrii familiei, iar pentru tanarul care acum se formeaza, care incearca sa se gaseasca pe sine, se prezinta ca o pierdere ireparabila, uneori fara a-si putea explica acest fenomen, crezand ca este vina lui. Acest factor stresant ar putea sa-l faca pe tanar sa-si doreasca sa faca parte dintr-o lume mai buna, recurcand uneori la consumul de droguri, care are ca efect ruptura de lumea incojuratoare, ceea ce ar putea duce la o destructurare a imaginii de sine.

Faptul ca 61% dintre subiectii proveniti din familii cu doi parinti (parintii naturali) au imaginea de sine bine conturata ne confirma ipoteza a 2-a: "Presupunem ca subiectii a caror familie este formata din doi parinti (parintii naturali) au imaginea de sine mult mai bine conturata decat cei care provin din familii cu divortul parintilor sau cu decesul unuia dintre parinti".

Din analiza datelelor obtinute in urma testarii prin calcularea coeficientilor de corelatie simpla r (Spearman) care au semnificatie statistica la pragul de incredere   0,05 (aceasta inseamna ca putem sustine cu o posibilitate de a gresi de maxim 5% din cazuri ca variabilele reprezentate de acesti coeficienti de corelatie se afla in relatie de covariatie) s-a evidentiat o legatura interesanta intre tipul de familie si nevoile de adaptare si integrare sociala, acestea fiind subliniate prin testul proiectiv "Cine sunt eu?". Coeficientul de corelatie dintre cele doua variabile este de -.347**, iar distributia datelor pot fi observate in graficul 4:

Fenomenul, care se poate observa si in graficul 4, se refera la faptul ca subiectii proveniti din familiile cu divort prezinta un grad mai mic in ceea ce priveste dificultatile de implicare decat celelalte doua categorii. Dimesiunea "absenta" este de fapt absenta raspunsurilor subiectilor, adica subiectii nu au vorbit despre aceasta problema. Un alt fapt interesant este acela ca cei proveniti din familiile cu doi parinti nu prezinta inclinatii spre implicare sociala, chiar daca procentul celorlalte doua categorii nu este chiar asa de ridicat.inclinatii spre implicare sociala, chiar daca procentul celorlalte doua categorii nu este chiar asa de ridicat. Am propune ca acest fenomen sa fie studiat in viitor ca sa se poata surprinde acele procese care determina aceasta atitudine si importanta lui in psihoterapia celor cu adictie de heroina si nu numai.

STUDII DE CAZ

ANA - 24 ani

Ana face parte dintr-o familie organizata, fiind unicul copil. In familie nu au existat antecedente toxice.

Debutul consumului a inceput cu marijuana si ketanina. La 22 de ani a trecut pe heroina, prima data cu tigara si apoi cu seringa.

A avut mai multe pauze de o saptamana, o pauza de 2 luni si una de 4 luni.

Tratamentul din spital s-a bazat pe sedative, antalgice, antidepresive.

In urma aplicarii chestionarul de imagine de sine: "Cat de puternica este imaginea de sine?" a reiesit ca are o imagine de sine relativ bine conturata, dar ca prezinta semne de insecuritate, nesiguranta in fortele proprii.

In urma aplicarii Testului Arborelui s-au reliefat urmatoarele:

Privit in ansamblu, pomul desenat de Ana pare fragil, usor conturat, parca ar vrea sa fie prezent, dar ii este frica totusi, acestea putand exprima o fragilitate emotionala, o imagine de sine relativ bine conturata, dar in momentul testarii fiind usor destructurata. Toate acestea pot fi sustinute prin modul in care a fost realizat arborele, liniile fiind intrerupte, usor desenate.

Pomul este pozitionat in partea stanga sus, ceea ce indica orientarea spre trecut, inchidere in sine si tendinta spre pasivitate, spre expectanta. Apar si dificultati de adaptare. De asemenea, pomul nu are stabilitate, parca ar fi suspendat, fara sprijin si siguranta - lipsa linie solului aratandu-ne ca Ana se simpte rupta de ceea ce este in jur, ca e singura, aspect intarit si de ceea ce afirma in testul proiectiv "Cine sunt eu?" (CSE): "acum sunt singura

Trunchiul este largit la baza inspre partea stanga, relevand o atasare spre trecut, fixatia materna putandu-se exprima prin nevoia de ajutor, de ocrotire, subliniata in testul CSE:

" acum sunt singura. Nu ma mai ajuta nimeni

Faptul ca trunchiul este deschis la ambele capete arata nevoia subiectului de a aprimi energie, sprijin, putere de a merge mai departe. Incapacitatea Anei de a relationa cu mediul, insa, este subliniata prin inchiderea trunchiului in coroana.

Inclinarea trunchiului spre partea dreapta ar putea indica un atsament la obiect, in cazul de fata adictia de droguri. Inclinarea spre dreapta mai arata si dorinta de adaptare sociala. In CSE Ana a relatat ca in vara din inaintea testarii si-a dat licenta, relatia cu familia se imbunatatise si isi facuse un prieten care nu era consumator de droguri:

"Imi era atat de bine asta vara cat m-am lasat. Si cu parintii si cu facultatea (am luat licenta), veneam la psiholog, iubeam un baiat matur (care nu se droga dar imi cunostea trecutul)".

Toate acestea ne arata dorinta Anei de reintegrare sociala, dar aceasta fiind totusi plasata in trecut.

Inclinatia trunchiului ar putea sa ne mai sublinieze slabiciunea eului, o imagine de sine relativ deteriorata, o lipsa a consistentei si stabilitatii, zapaceala: " Nu stiu daca voi reusi sa scap Nu stiu ce sa fac" (fragment din CSE-ul Anei). Slabiciunea eului este intarita si de distributia masei coroanei inspre partea dreapta, care mai subliniaza si lipsa de incredere in sine , angoasa, prezenta si in CSE:

" Nu stiu daca voi reusi sa scap. Daca nu reusesc prefer sa mor

Modul in care coroana a fost realizata (coroana cu paranteze usor decalate unele contra altora, dar cu orientare predominanta spre interior) lasa sa iasa la suprafata inchiderea subiectului in sine si labilitatea emotionala, fapt sustinut si de CSE prin fragmentul prezentat mai sus.

Prin informatiile obtinute din cele trei teste aplicate se poate observa ca Ana are o imagine de sine usor destructurata, necesitand apropierea de familie si ajutarea in a-si gasi forta interioara de a depasi momentul de recadere in cazul consumului de heroina.

AndreeA - 18 ani

Andreea provine dintr-o familie dezorganizata, parintii divortang cand avea 14 ani, ceea ce a conincis si cu inceputul consumului de droguri. Este prima dintr-o fratie de doi, sora sa fiind si ea consumatoare de heroina si internata in aceeasi sectie cu Andreea.

In prezent consumul se realizeaza injectabil. A avut o pauza de 2 luni in vacanta de vara din 2003

Tratamentul in momentul internarii s-a bazat pe antalgice, sedative si antidepresive.

Rezultatele in urma aplicarii chestionarul de imagine de sine: "Cat de puternica este imaginea de sine?" arata ca imaginea de sine a Andreei este relativ bine conturata.

Analizand in ansamblu imaginea arborelui desenat de Andreea se poate observa ca acesta se caracterizeaza prin nesiguranta, chiar daca pomul este mare (ocupa cam trei sferturi din pagina). Prin marimea pomului, subiectul ar fi putut sa-si fi manifestat tendinta spre autoidentificare. Acest fapt poate fi sustinut si de CSE, unde a scris: "Sunt Andreea . Prin exprimarea identitatii, subiectii isi exprima nevoia de afisare, implicit de consolidare a imaginii de sine ca premisa ce va asigura unicitatea persoanei, nevoia de apartenenta si de identificare cu un grup de varsta, sex sau ocupational. La Andreea s-ar putea exprima in dorinta de reintegrare sociala, poate chiar de apartenenta la o familie, familia ei fiind dezorganizata ii poate da senzatia de pierdere, abandon.

Liniile sunt intrerupte, unele fiind chiar "dezorganizate", fapt ce ar putea indica o slabiciune atat corporala, cat si psihica, poate chiar a imaginii de sine.

Ca pozitionare arborele se afla in partea stanga, fiind oarecum pe mijlocul paginii. Aceasta pozitionare in stanga paginii indica tendinta spre inchidere in sine, spre interiorizare, aplecare spre trecut a subiectului. Totusi, liniile pe partea stanga sunt mai intarite, mai ales la nivelul coroanei (nivel ce reprezinta contactul cu ceilalti - un trecut dureros), aceasta ar putea arata tendinta andreei de a se rupe de trecut, fapt sustinut si de relatarea din CSE:

".. nu-mi face placere sa ma gandesc la trecut"

Din raportul trunchi-coroana, unde coroana este mai mare, se pot contura refugierea in lumea dorintelor, pe care o consideram manifesta prin consumul de droguri, si nevoia de valorizare si autovalorizare.

Prin absenta liniei solului se poate sublinia lipsa Andreei de stabilitate in viata, iar prezenta radacinii ar putea indica nevoia prezentei acesteia. Felul in care a desenat radacina arata nevoia de sprijin, in CSE spune:

"Sunt plina de viata daca vreau dar imi trebuie un impuls si si nu stiu din partea cui"

Se poate observa avea nesiguranta, acea lipsa de sprijin, lipsa unei persoane in care sa aibe incredere.

Prezenta trunchiului aratt ca imaginea de sine s-a conturat, dar modul in care acesta este desenat subliniaza nevoia subiectului de identificare, de constientizare a imaginii de sine, ar putea, de asemenea, sa arate si sentimentul difuz al limitelor, poate inceputul destructurarii imaginii de sine. Liniile trunchiului sunt relativ conturate, aratand astfel ca separarea Eului de lume este inca prezenta, dar modul in care liniile au fost realizate ar putea indica inceputul acelui proces de dezintegrare.

Umbrirea trunchiului in partea stanga arata tendinta spre inchidere in sine, spre introversie. Daca subiectul se rupe aproape total de lume va avea o imagine de sine destructurata deoarece aceasta se contureaza si mentine prin contactul direct cu lumea.

Coroana, ramurile acesteia au o tendinta de miscare spre interior (centripeta), ceea ce ar putea arata izolarea sociala, inchiderea in sine, centrare pe sine.

O alta caracteristica care s-ar putea contura din modul in care este realizata coroana este dorinta Andreei de a fi stapana pe sine, pe alegerile sale. Aceste fapt reiese si din ceea ce a scris im testul CSE:

"Ei cred ca daca m-au inchis aici nu ma mai droghez o fac chiar acum daca vreau, dar nu e asta problema ci ca am venit ca AM VRUT EU. "

Dupa cum se poate observa, Andreea doreste sa aiba control asupra ei, asupra vietii ei, acest control se prea poate sa fie in prezent mediat de consumul de heroina.

Asa cum se poate observa, corelatia intre chestionarul de imagine de sine: "Cat de puternica este imaginea de sine?", testul arborelui si CSE ar putea releva ca imaginea de sine a Andreei este relativ bine conturata, dar aceasta se afla la inceputul unui proces de destructurare.

OANA - 19 ani

Oana provine dintr-o familei dezorganizata - mama a decedat in urma cu 7 ani, iar tatal s-a recasatorit. In urma cu un an a plecat de acasa si in prezent locuieste cu prietenul ei care se drogheaza si el.

Consumul de droguri a inceput acum patru ani, iar de 10 luni consuma heroina injectata cate 8-10 bile pe zi. A avut mai multe pauze de 1-2 saptamani, cea mai mare fiind de o luna si jumatate.

Tratamentul primit in spital s-a bazat pe antidepresive, sedative, tranchilizante, antalgice.

In urma aplicarii chestionarului ce vizeaza imaginea de sine a reiesit ca Oana are o imagine de sine slab conturata, avand tendinte de autodepreciere, nesiguranta si neincredere in propria persoana.

Privit in ansamblu, arborele desenat de Oana este oarecum nearmonios, lasandu-ne oarecum impresia ca ar fi desenat de un copil. Trunchiul mare, atat in lungime, cat si in latime, se impune in fata unei coroane mici si dublate. Radacina are un caracter neingrijit.

Desenul este plasat aproximativ pe intreaga pagina, cu o tendinta spre partea stanga - trunchiul fiind situat pe stanga, ceea ce ar putea releva tendin'a subiectului spre introversie, spre legare inconstienta de trecut. Daca corelam acest fapt cu imaginea de ansamblu am putea spune ca Oana ar dori sa ramana copil, sa regreseze (dar aceast fapt ramane o supozitie a noastra).

Nevoia Oanei de a se gasi pe sine se exprima atat prin marimea arborelui, cat si prin ce a afirmat in CSE:

"Mi-as dori sa stiu cine sunt eu "

Cautarea de sine reliefeaza nevoia acuta de autodescifrare, exigente sporite fata de sine, in cazul Oanei poate fi chiar vazuta ca o cale de vindecare, o arma impotriva dependentei de droguri. De asemenea, prin faptul ca si-a scris numele la sfarsitul compunerii ar putea indica trebuinta ei de a-si consolida imaginea de sine, de a-si demonstra si de a arata ca este ea, o idetitate.

Liniile desenului sunt majoritar puternice, bine definite, pe alocuri poate prea intarite. Acest fapt poate indica nevoia subiectului de a se delimita de exterior, de cei din jurul sau.

Linia solului se ingemaneaza cu baza trunchiului si cu radacina, aceasta putand arata inconstienta in actiuni, o stare primitiva (poate acea regresie).

Modul in care a fost realizata radacina, unilinear si neingrijit poate fi o expresie a elementului primitiv, a fixarii unei imagini magice a lumii, fixatie care isi are oringinea in inconstient. Un alt element al radacinii este acela ca aceasta predomina pe partea dreapta, ceea ce ar putea indica ca Oana isi ia energia din mediul social si nu familial, fapt sustinut de istoricul sau - ruptura de familie.

Faptul ca baza trunchiului este larg deschisa ca si trunchiul de altfel care este lat arata ca subiectul are nevoie de sustinere, de energie, exprimandu-ne plastic "de o gura mare de aer" care sa-i dea putere in lupta cu sine insasi, de a se putea regasi pe sine dupa cum afirma si in CSE:

"Mi-as dori ss stiu cine sunt eu, dar cred ca de fapt sunt un nimeni", nu-i asa? Sau, opus acestui lucru, sunt cineva, dar un cineva care si-a pierdut <<eul>> Doamne, ajuta-ma, sa-mi regasesc <<eul>>, sa fiueu cea de dinaintea celei de acum.

Se poate observa atat tendinta de a se cauta pe sine (despre care am vorbit ceva mai sus), cat si o atitudine negativa fata de sine, implicit o imagine de sine deformata. Apelul la divinitate in vederea obtinerii unui ajutor ne poate arata ca Oana se simte singura si parasita si vede in Dumnezeu ultimul ajutor (divinitatea fiind pentru noi o sursa de energie oarecum nelimitata, dar la care apelam doar in ultima instanta).

Hasurarea trunchiului spre partea stanga poate indica tendinta spre introversie, spre rupere de mediu, poate de viata chiar. Ruptura de mediu mai poate fi intarita prin relativa dublare a liniei din partea dreapta a trunchiului, si prin inegrirea mai accentuata a coroanei, mai ales pe parte adreapta.

Manierea in care a fost facuta coroana - conturul fiind usor ondulat, dar onduleurile sunt mari - arata ca Oana este o persoana sociabila, dar in momentul de fata doreste sa se rupa de mediu, lucru intarit atat de hasurarea mai puternica pe partea dreapta, cat si de prezenta celui de-al doilea contur a coroanei. Aceasta tendinta de inchidere in sine, de rupere atat de trecut, cat si de viitor, atat de familie, cat si de prieteni este prezentata modul in care a fost realizata coroana.

Ramurile sunt, de fapt, niste paranteze indreptate spre dreapta (viitor), aratand poate dorinta Oanei de desprindere de un trecut dureros - poate moartea mamei sale. Frunzele arata mai degraba a lacrimi, putand reprezenta astfel durerea pe care o simte de aceasta pierdere.

Prezenta florii la baza trunchiului arata tendinta Oanei de a modifica realitatea, de a o face sa para mai frumoasa si implicit pe sine, nevoia sa de a se ascunde, poate de a-si pune o "masca", de a se ascunde de sine in ultima instanta.

Faptul ca nu se accepta pe sine asa cum este in prezent a fost relevat si in CSE:

"Acum sunt rea, sunt incapatanata, sunt egoista. Inaonte eram buna, calma, dulce. Vreau sa fiu eu care am fost. Oare este posibil???"

se poate observa ca acele calitati negative sunt vizibil accentuate prin prezenta verbului "sunt", iar tendinta negativista si neincrederea pe care o manifesta la adresa propriei persoane este exprimata si in acest fragment.

In urma aplicarii celor trei metode de investigare, chestionarul de imagine de sine: "Cat de puternica este imaginea de sine?", Testul Arborelui si testul proiectiv "Cine sunt eu?", s-a reliefat ca Oana are o imagine de sine slab conturata, cu tendinte puternic negativiste. De asemenea, prin faptul ca vrea sa se rupa de tot ceea ce este in jur, imaginea de sine avand astfel si mai mult de suferit, putandu-se produce o destructurare mai profunda astfel.

Prin acest ultim studiu de caz se poate intari demonstrarea celei de-a doua ipoteze care se referea la faptul ca subiectii care provin din familii destructurate tind sa aibe o imagine de sine mai destructurata decat cei care provin din familii organizate.

BIBLIOGRAFIE

ATKINSON, R. et al. (2002), Introducere in psihologie, Editura Tehnica,

Bucuresti.

BIRCH, A. (2000), Psihologia dezvoltarii, Editura Tehnica, Bucuresti.

CAMPBELL, R. (2001), Copii nostri si drogurile, Editura Curtea Veche, Bucuresti.

CIUREZU, T., TIMOFTE, G. (1973), Medicamente psihotrope moderne, Editura Medicala, Bucuresti.

CLOCOTICI, V., STAN, A. (2000), Statistica aplicata in psihologie, Editura Polirom, Iasi.

CRAMER, D., (1994), Introducing statistics for social research. Step-by-step 

calculation and computer techniques using SPSS, Routledge, London, and N.Y..

FERRÉOL, G. (2000), Adolescentii si toxicomania, Editura Polirom, Iasi.

HOFFMANN, A. (1979), LSD - Mein Sorgenkind, Stuttgard.

HOHN, M., VIRGA, D. (2000), Ghid practic de psihologie experimentala, Editura Tipografia Universitatii de Vest din Timisoara, Timisoara.

MAY, T., (1993), Social research: issues, methods and process, Open University Press, Bickingham and Philadeplphia.

POSTEL, J. (1998), Dictionar de psihiatrie si de psihopatologie clinica, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti.

REUCHLIN, M. (1999), Psihologie generala, Editura Stiintifica, Bucuresti.

RODRIGUEZ-GARCIA, A. J. (2000), Copilul meu, drogurile si eu, Inspectoratul General al Politiei Romane, Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, Brigada Antidrog.

ROMILA, A. (coord.) (2003), Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale, Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania, Bucuresti.

SÁNCHEZ, L.C., RODRIGUEZ-GARCIA, A. J. (2000), Indreptar privind alcoolul, tutunul si alte droguri, Inspectoratul General al Politiei Romane, Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, Brigada Antidrog.

SROUFE, A., COOPER, R.G., DeHART, G.B. (1991), Child development,

its nature and course, Editura McGraw-Hill, INC., New York. 

SCHIOPU, U. (coord.) (1997), Dictionar de psihologie, Editura Babel, Bucuresti.

SCHIOPU, U., VERZA, E. (1981), Psihologia varstelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

VERZA, E. (1993), Psihologia varstelor, Editura Hyperion XXI, Bucuresti.

WARREN, M.P. (2000), Behavioral management guide: essential tratament strategies for adult psychotherapy, Editura Jason Aronson Inc. Northvale, New Jersey London.