COMUNICAREA - TINERI

COMUNICAREA - TINERI

Indiferent de persoana, de situatiile si dificultatile cu care se confrunta, comunicarea este nelipsita din practica zilnica.

Adolescenta este una dintre perioadele importante de tranzitie care apar in cursul vietii. In efortul de a-si forma o identitate proprie, unica, adolescentii vor deveni din ce in ce mai putini dependenti de suportul afectiv al familiei, se vor indeparta usor de valorile acesteia, pentru a-si oferi posibilitatea de a le analiza si integra cu altele noi, formandu-si in final propriul sistem de principii si valori. Analiza critica a valorilor familiei, poate constitui o sursa importanta de conflict. Pe de alta parte, se constata cresterea in importanta a grupului de prieteni, vazut adesea ca o sursa de comparare si validare sociala, ceea ce ridica adolescentilor probleme referitoare la felul de a-si face prieteni, de rezistenta la presiunile grupului, de a-si domina anumite stari emotionale intense, pentru a reusi sa discute cu ceilalti si sa rezolve conflictele interpersonale intr-o maniera cat mai eficienta.

In aceasta situatie, este necesara dezvoltarea capacitatilor adolescentilor de a intelege deosebirile dintre modalitatile de comunicare, de a identifica diferite situatii in care intampina dificultati in a spune celorlalti ceea ce simt sau gandesc, dezvoltarea abilitatilor de analiza a propriului comportament de comunicare si, mai ales, insusirea si dezvoltarea abilitatilor de comunicare eficienta in diferite medii si situatii.

Actul comunicarii presupune existenta a minim doua persoane: una care asculta, care preia informatia si o alta care vorbeste, care transmite un mesaj. Aceste doua roluri pot fi alternate succesiv. O alta conditie necesara o reprezinta capacitatea de a intelege mesajul care este transmis, ceea ce presupune un repertoriu comun de cunostinte intre persoanele implicate i actul comunicarii. Transmiterea informatiilor se poate face pe multe cai, cea mia cunoscuta dihotomie fiind verbal - nonverbal. In cadrul interactiunii sociale, fata in fata, cea mia mare parte a mesajului este transmisa prin  indici non-verbali: gesturi, mimica, miscari ale ochilor, distanta fata de interlocutor, pozitia corpului, indici fiziologici observabili (ex.: inrositul)

Calitatea comunicarii si tipul de relatie care se creeaza intre doua persoane aflate in interactiune depind de atitudinile dezvoltate de fiecare dintre actorii comunicarii.

Atitudinea reprezinta ceea ce se afla in spatele comportamentului; este o cauza mai mult sau mai putin ascunsa sau inconstienta care ne face sa actionam intr-un mod specific; reprezinta o luare de pozitie fata de ceva. Ex. X are o atitudine de ajutor fata de persoanele in nevoie; cand vede un copil cersind ii cumpara un corn; cand un vecin are nevoie de sprijin, este gata sa il ofere, etc.

Relatia atitudine - comportament reprezinta tema unor dezbateri frecvente in domeniul psihologiei sociale.

Tipologia atitudinilor interpersonale

Intr-o situatie de comunicare interindividuala orice persoana poate sa dezvolte 5 mari tipuri de atitudini. Fiecare atitudine are anumite consecinte asupre comunicarii si creaza un tip de relatie.

Atitudinile de evaluare, interpretare, chestionare si ajutor/ consiliere creeaza o diferenta de statut (pozitie), in care intervievatorul (asistentul social) se situeaza la un nivel superior fata de cel cu care comunica; acesta din urma este dependent de intervievator (asistent social).

Atitudinea de comprehensiune este singura in masura sa diminueze aceasta diferenta de statut dintre asistentul social si client, deoarece creaza o relatie in care asistentul social il "insoteste"  atent pe client in exprimarea sa ajutandu-l sa-ti expuna problema si sa o reformuleze, fara sa-l judece.

Atitudinea de comprehensiune presupune:

• Acceptarea neconditionata a celuilalt
• Consideratie pozitiva si respect
• Autenticitate - interes real fata de ceea ce exprima celalalt si dorinta de a-l ajuta
• Sustinere empatica

INVENTAR DE FURIE

Acest exercitiu te va ajuta sa iti dai seama cum iti gestionezi furia. Citeste fiecare afirmatie de mai jos, apoi raspunde cum crezi ca ai reactiona in situatia data.

1. Un prieten iti fura iubita / iubitul. Probabil:

a. l-ai bate

b. ai considera ca acea persoana nu este un prieten adevarat

c. ai vorbi cu amandoi si ai afla ce se intampla

2. Parerea unui prieten te infurie. Probabil:

a. l-ai pocni cand ar incepe sa isi dea cu parerea

b. l-ai ignora

c. te-ai certa cu el

3. Cateva opinii ale unei cunostinte te infurie. Probabil:

a. ai lovi-o

b. cauti sa o eviti

c. ai intreba-o de ce simte in acest fel

4. ce faci cand esti furios?

a. iti vine sa arunci ceva / pe cineva de perete

b. mergi la plimbare sau alergi sa te linistesti

c. discuti cu un prieten

5. Cand esti furios esti tentat sa:

a. iti indepartezi prietenii

b. rogi prietenii sa te insoteasca la film sau la o plimbare

c. povestesti prietenilor despre problema ta

6. Nu a fost greseala ta ca ai intarziat la scoala. Ai ratat o lucrare scrisa, iar profesorul nu iti acorda o noua sansa. Probabil:

a. te gandesti sa lovesti masina profesorului

b. te gandesti: asta este si ce daca o sa am o medie mai slaba?

c. discuti cu profesorul dupa ce te-ai calmat

7. Cand esti intr-o situatie care te infurie, adesea te gandesti:

a. nu o sa imi impuna ei mie lucrul acesta

b. vreau sa ies de aici!

c. vreau sa lamuresc lucrurile

8. In ultima vreme, prietena / prietenul te cicaleste constant. Acest lucru te calca pe nervi si devii furios. Probabil ai decide ca:

a. te-ai saturat; data viitoare o / il vei plesni

b. ea / el nu iti merita prietenia si vei rupe relatia

c. acest lucru trebuie sa inceteze; o / il chemi pentru a lamuri lucrurile

9. Cand te gandesti cum sa platesti cu aceeasi moneda unei persoane, probabil ca:

a. alegi cea mai buna idee, apoi o duci pana la capat

b. ii spui unui prieten ideea ta, va amuzati, dar o lasi balta

c. decizi ca este timpul ca acea persoana sa iti cunoasca sentimentele

10. Crezi ca prietenul tau te-a lasat balta cand aveai cea mai mare nevoie de el. Data viitoare cand iti vei vedea prietenul, probabil:

a. il indepartezi fara nici o explicatie si iti vezi de treburile tale

b. te comporti ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat

c. arati prietenului tau ca esti suparat si ii explici motivul

11. O fata care nu ti-a placut niciodata spune minciuni despre tine. Probabil:

a. o palmuiesti

b. o ignori - cui ii pasa ce spune ea?

c. ii spui sa inceteze

12. Cand esti furios, adesea simti ca:

a. iti vine sa lovesti pe cineva / ceva

b. vrei sa tragi un pui de somn

c. abordezi problema pana cand inceteaza sa mai fie o problema.

Se numara raspunsurile a,b, si c. Rezulta un profil (predomina a,b, sau c).

Stilul agresiv (predomina a - violent anger expresser)

Furia te determina sa te simti violent, aceasta violenta putand fi indreptata spre lucruri sau oameni. Aproape oricine se simte cateodata violent, dar a actiona in mod violent nu reprezinta o rezolvare a problemei sau o imbunatatire a unei situatii nefavorabile si te poate baga in bucluc. A gandi, dar a nu actiona in mod violent este o modalitate de a te tine departe de probleme, dar uneori nu este prea comod. Incearca sa iti gestionezi furia folosind alte metode mai constructive.

Stilul pasiv (predomina b - anger controller)

Nu incerci sa iti exprimi furia - ori o ignori ori o impiedici sa te deranjeze. Acest lucru poate fi pozitiv in situatii minore sau prea periculoase in care sa actionezi. Poate fi, de asemenea pozitiv, daca iti canalizezi furia spre activitati constructive, cum ar fi exercitiile. Dar poate fi negativ daca apelezi la modalitati autodistructive pentru a te elibera de aceste tensiuni (cum ar fi consumul de alcool sau de

droguri) sau daca nu reusesti sa iti ignori furia si sa o interiorizezi. Inainte de a actiona, gandeste-te la ce castigi sau pierzi in controlarea furiei.

Stilul asertiv (predomina c - verbal anger expresser)

De obicei iti exprimi furia verbalizand cu persoana pe care esti suparat ori pe un lucru / persoana ce iti iese in cale. Daca o faci efectiv, poti avea castig de cauza, rezolvandu-ti problemele sau imbunatatindu-ti situatia, ceea ce inseamna o gestionare a furiei in mod constructiv. Uneori e bine sa iti eliberezi aceste sentimente de furie. Dar alteori, prin verbalizare, o situatie negativa poate deveni si mai nefavorabila, putand duce la lupta. Inainte de a-ti exprima furia, gandeste-te daca este locul si momentul potrivit pentru acest lucru.