Imaginea de sine, sistemul familial si toxicomania

Imaginea de sine, sistemul familial si toxicomania

Erickson sustine ca esecurile in dobandirea unei imagini de sine ferme, confortabile si durabile are ca rezultat difuziunea rolului, sau un simt al confuziei despre ceea ce este si cine este un individ. Presiunile puternice din partea parintilor si a altora pot cauza tanarului dezorientare si disperare avand ca rezultat instrainarea fizica sau mentala de mediile normale. In cazurile cele mai extreme ale difuziunii rolului, adolescentii pot adopta o identitate negativa. Convinsi ca nu pot trai cu cerintele impuse de parinti, tanarul se poate razvrati.

"Pierzandu-si increderea in viitor, tanarul vede in substantele pe baza de opiu sau in amfetamine singura solutie de a accede la o bucatica de viata in care timpul sa nu mai conteze. Prin urmare, drogul nu mai este perceput ca mijloc, ci ca scop in sine, mai exact cautarea a fericirii, prin flash-ul retrait la nesfarsit. Dar daca o astfel de placere este valabila pentru orice inceput, ea se estompeaza pe parcurs, lasand locul senzatiei de lipsa si aservirii pe care aceasta o presupune." (G. Ferréol)

Separarile apar la toxicoman ca fiind foarte dificile, de aceea episoadele de toxicomanie debuteaza la varsta adolescentei, varsta care este asociata cu o serie de pierderi. Chiar si atunci cand este plecat din familie tanarul toxicoman ramane atasat acesteia, ceea ce justifica desele reintoarceri. Unul dintre elementele cu foarte mare influenta in dezvoltarea precara a imaginii de sine este decesul unuia dintre parinti. Adolescentul recurge la consumul de stupefiant deoarece i se pare de nesuportat pierderea, gasind in acest substitut chimic o falsa alinare. Legatura dintre pierderea unui parinte si imaginea de sine a acestuia este evidenta, deoarece imaginea de sine se construieste la inceput pe baza legaturilor cu familia si pierderea unuia dintre parinti inseamna si pierderea unuia dintre cele mai importante repere la care se poate raporta tanarul.

In cazul in care parintii divorteaza, adolescetul este adeseori confuz, ne mai stiind conform caror standarde sa se raporteze. Un factor in plus care debusoleaza adolescentul este acela ca trebuie sa se integreze nu doar intr-o familie, ci in doua, acest fapt fiind si deosebit de stresant, ai ales in cazurie in care parintii se si recasatoresc.

Cei mai expusi consumului sunt si cei mai sensibili la influenta lor, crezand ca vor gasi prin legaturile cu camarazii lor o modalitate de a fi in siguranta, de a scapa de privirile si supravegherea autoritatii, fie cea legala, fie de cei ce sunt investiti cu autoritate in ochii adolescentilor. Este adevarat ca folosirea drogurilor asa zise slabe poate fi consecenta prieteniilor nepotrivite, dar nu e mai putin adevarat ca toxicomaniile grave sunt in cea mai mare parte determinate de mediul familial, atat in aparitia, cat si in evolutia lor. Caldura grupului nu este decat aparenta, iar convivialitatea sau solidaritatea, factice.

Asadar, un factor important in determinarea unui comportament de consum este dinamica familiala. Abuzul de substanta al unui membru al familiei este adesea determinat de comportamentul de consum si a altor membri ai familiei. Aceste interactiuni pot afecta profund viata acestor familii. Relatiile care exista intre membrii unei familii pot juca un rol important in etiologia dependentei de drog si in tratamentul sau, ca si in ajutorul acordat acestora pentru a face fata problemelor asociate consumului de substanta psihoactiva.

Foarte multe articole exista in literatura de specialitate despre familiile alcoolicilor si a celor care consuma heroina. Mai putine date exista despre familiile celor dependenti de bezodiazepine sau nicotina, date care sa sugereze existenta unor disfunctionalitati ca si in cazul celor afectati de problemele consumului de alcool, opiacee sau cocaina.

Nu s-a stabilit cu exactitate inca gradul in care comportamentul unui membru al familiei este cauza care duce la aparitia unui pattern de consum sau efectul fata de acest comportament. Unii autori considera ca dependenta este un simptom care conduce la aparitia conflictelor putand juca un rol important in mentinerea disfunctionalitatilor in familie.

Exista situatii in care, datorita consumului unuia sau altuia dintre parinti (uneori chiar si bunici) copilul devine el insusi consumator, imitand modelul parental.

In ciuda tuturor problemelor existente in aceste familii, membrii familiei respective sunt cei care aduc pacientul la spital pentru a urma un tratament de dezintoxicare. Clinicienii sunt de parere ca implicarea familiei este foarte importanta, daca nu esentiala; ea este cea care ofera dragoste, suport moral, protectie pacientului, asigurand in acest fel reusita tratamentului.

In anturajul imediat al unui tanar, din afara familiei asupra lui pot actiona presiuni sociale, determinandu-l sa inceapa consumul de drog pentru a fi 'in rand' cu ceilalti (imitatie a comportamentului celorlalti). Presiunea grupului, in functie de calitatea lui, poate avea efecte negative, dar si pozitive, impiedicand individul sa inceapa uzul de substante psihoactive. Consumul de drog poate fi determinat si de curiozitate, de 'prima impresie', care va influenta mult suita de evenimente ce vor urma. Cu cat prima experienta are loc la o varsta mai frageda, cu atat exista sanse mai mari de recidiva. Lipsa de informatii, deformarea realitatii, il fac pe cel care incepe consumul de drog sa ignore consecintele acestuia asupra sanatatii, continuand sa-l foloseasca. Cand pericolul apare este adesea, prea tarziu pentru a pune capat consumului sau pentru a repara relele cauzate.