Optimizarea energiei psihice - intelegerea energiei psihice

OPTIMIZAREA ENERGIEI PSIHICE

Prin optimizarea energiei psihice se creaza conditii pentru cresterea rezervelor fizice ale sportivului. Energia fizica este produsa prin antrenament fizic adecvat si o nutritie corespunzatoare, ceea ce creiaza abilitati corespunzatoare ca energia stocata in muschi sa fie eliberata prin glicogenul, carbohidrati si grasimi. Energia psihica este produsa eficient prin exercitii mentale si alimentat prin ganduri constructive si realiste. Antrenorul este un manager de energii. Trebuie sa recunoastem ca energia fizica influienteaza energia psihica --astfel un organism sanatos este o parte importanta a unei minti sanatoase, iar oboseala fizica poate scadea vointa de a castiga. Trebuie sa stim de asemenea ca energia psihica influienteaza energia fizica. Cand mintea este energizata, corpul o urmareste indeaproape, iar cand mintea este calma si in control, la fel se va simti si corpul. Antrenorii in calitate de manageri energetici, urmaresc sa obtina sinergie intre energia fizica si psihica - o stare psihofiziologica optima. Cand sportivul are insuficienta energie psihica, trebuie sa gasim cai de a-l energiza, de a-l motiva. Cand sportivul are prea multa energie psihica in forma de anxietate sau manie, trebuie sa- l inistim.

Sportivii foarte rutinati isi percep corect rezervele energetice si discern cand sa le exprime. Alergatorii pe distante lungi pot schimba ritmul in momentul cand simt ca au resurse energetice sa o faca. La fel, sportivii pot invata sa-si optimizeze energia psihica. Ei trebuie sa-si simta tensiunea psihica si sa o dozeze in timpul competitiei. In acest capitol vom invata:

ce este energia psihica

identificarea zonei optime de energie psihica

relatia intre performanta si energia psihica

cum se poate atinge zona de energie psihica

Intelegerea energiei psihice

Cand spunem sportivilor sa-si controleze gandurilor ne referim la activitatea constienta - acele activitati launtrice de care persoana este constienta. Toti avem tendinta sa credem ca doar ce este observabil este real, dar viata noastra launtrica este la fel de reala. Toate actiunile noastre sunt manifestari ale experientelor launtrice. Noi gandim,planificam, imaginam si apoi decidem in mintea noastra ce sa facem concret. In cazul nostru, sportivul care foloseste la maximum energia mentala de care dipune pentru a obtine cea mai buna performanta. Energia umana - fizica si psihica - trebuie nu doar controlata dar si directionata. Antrenorul indruma sportivul sa evite pierderile de energie fizica cu actiuni inutil. Atletii sunt invatati cum sa alerge eficient, tenismenul este sfatuit unde sa se plaseze in locul potrivit pentru a returna mingea, in loc fuga haotic dupa mingile trimise de adversar.

Energia psihica trebuie de asemenea directionata pentru ca poate si constructiva sau distructiva, pozitiva sau negativa. Sportivii trebuie invatati cum sa-si directioneze energia psihica prin a se focusa asupra sarcinilor relevant, evitand factorii perturbatori. Trebuie sa se gandeasca la ce trebuie facut decat sa piarda timpul cu ce nu trebuie facut. Cand sunt in competitie, sportivul trebuie sa gandeasca in prezent si nu la ce a fost sau va fi. Ei trebuie sa invete cand sa se analizeze pe ei si performanta lor si cand sa nu o faca.

Primul pas spre controlul energiei psihice este obtinerea unei mai mari constiinte de sine - prin autocunoastere, cunoscand mai indeaproape cum reactioneaza in diverse situatii.

Al doilea pas este educarea mintii prin practicarea unor programe de dezvoltare ale abilitatilor psihice, si asumarea responsabilitatii si controlului asupra propriei persoane.

Definitie

Termenul folosit des in a explica energia psihica este activare (arousal). Sunt diferite considerente pentru care acest termen este inadecvat. El poate creia confuzie intre energia fizica si cea psihica Energia psihica este vigoarea, vitalitatea cu care psihicul nostru functioneaza, este fundamentul motivatiei. Energia psihica poate fi pozitiva sau negativa, asociindu-se cu diverse stari emotionale pozitive ca bucuria si implicarea sau cu emotii negative ca anxietatea si mania.

Ca si orice calitati psihologice, energia psihica poate fi ilustrata pe o scala. In stanga avem energie slaba si in dreapta energia puternica. Unde va plasati cand va uitati la televizor? Dar inaintea unui examen? Dar acum cand urmariti cursul meu?

Figura 5.1.

Unele sarcini presupun energie psihica scazuta, cum ar fi vizionarea televizorului, ducerea gunoiului, adunatul frunzelor din curte. Altele, necesita energie crescuta, cum ar fi sa sustii un discurs, sa te confrunti cu un adversar sau sa executi un exercitiu de gimnastica la o competitie mondiala. Lumea sportului are termeni specifici pentru energia psihica. Cand un sportiv este in crestere de energie psihica este psyched up iar cand energia este prea mare, este psyched out.

Definirea stresului

Stresul psihologic este strans asociat cu energia psihica, dar nu reprezinta acelasi lucru. El apare cand sportivul isi da seama ca exista un dezechilibru evident intre dificultatea perceputa a sarcinii si nivelul perceput al capabilitatilor sale, iar rezultatul este important pentru el.

Figura 5.2.

Aceste lucruri sugereaza ca sportivul atunci cind analizeaza o situatie, cum ar fi un concurs atletic, el are niste perceptii despre ce i se va cere si el compara acest lucru cu ce crede ca poate face. Daca percepe ca i se cere mai mult decat el crede ca poate da, el va experientia stres derivat din anxietate. In plus, cu cat mai important percepe el rezultatul, cu atat mai mult stres va suferi. Cand sportivul este intr-o situatie in care percepe ca abilitatile sale sunt superioare situatiei cerute, el poate experientia stres derivat din plictiseala. Desi nu este o situatie frecvent intalnita in sport ca plictiseala sa fie un motiv de stres, deprivarea de orice fel de stimuli pentru o lunga perioada de timp este o sursa de stres extrem, fiind o metoda comuna de tortura psihologica. Intre aceste doua zone de stres exista o zona de energie optimala numita stare de flow (plutire)

Relatia dintre stres si energia psihica

Multi antrenori sustin ca stresul puternic este asociat cu energia psihica crescuta iar stresul scazut este asociat cu nivel scazut de energie psihica. Chiar si unii psihologi sportivi considera stresul si energia psihica ca fiind concepte sinonime. Acest lucru nu este adevarat si esecul de a intelege diferenta intre aceste doua concepte impiedica antrenorii si psihologii sportivi sa ajute sportivii sa-si gaseasca zona optima de energie psihica.

Puteti vedea in figura 5.3. ca stresul si energia psihica sunt doua dimensiuni independente. In sectorul A se vede relatia tipica intre energia psihica puternica si stresul ridicat care se manifesta prin stari emotionale ca anxietatea si suparare. De asemenea, asa cum am invatat, sportivii pot fi plictisiti sau obositi mentali, ceea ce este la fel de stresant, in timp ce energia lor psihica este la nivel scazut(sectorul B). In sectorul C sportivii sunt relaxati sau toropiti dar nu stresati si fara energie psihica ridicata. In sectorul D, sportivii au nivel ridicat de energie psihica si nu sunt stresati. Acest lucru se intampla cand au o stare de activare sau fericire sau in stare de flow.

Figura 5.3. Relatia dintre energia psihica si stres.

Anxietatea

Este important sa se faca distinctia intre doua tipuri de anxietate : anxietatea ca stare si trasatura. Anumiti oameni au tendinta sa se ingrijoreze mai repede si mai frecvent ca altii si ne referim la ei ca avand o structura anxioasa. Oamenii fara structura anxioasa pot experientia anxietate dar nu atat de frecvent. Atunci cand oamenii considera ca li se cere mai mult decat pot controla prin abilitatile pe care le au, se spune ca dezvolta o stare anxioasa.

Controlul energiei psihice

Toti oamenii invata sa controleze energia psihica intr-o masura, dar unii reusesc sa exercite un control mai bun. Argumente in favoarea controlului exista atat in marturii cat si in studiile stiintifice.

Experienta lui Jacques Mayol care este recordmen mondial la scufundarea la adancime fara aparatura de respiratie este edificatoare. Experienta acumulata de el in orient prin cunoasterea tehnicilor yoga, l-a ajutat sa exercite un control riguros asupra energiei sale fizice si mentale. El este de parere ca secretul abilitatilor sale remarcabile in scufundarea la mare adancime este "cunoasterea de sine si acceptarea de sine". Prin tehnici de relaxare si imagerie el a reusit sa-si incetineasca functiile vitale. La 110 metri pulsul lui a ajuns la valoarea incredibila de 24 batai pe minut. Daca ar fi aparut frica sau panica, corpul lui ar fi cerut mai oxigen, lucru imposibil de obtinut in acel moment.

David Landers (1985) a condus o serie de cercetari asupra tragatorilor cu arma si a descoperit ca cei de elita ajung sa apese pe tragaci in intervalul dintre doua batai de inima, astfel ca vibratia inimii sa nu-i afecteze. Landers a antrenat tragatori mai putin experimentati dorind sa vada daca acestia pot invata aceasta tehnica fara sa fie nevoie de ani de incercari si erori. a atasat un electrod langa inima iar sunetul se auzea in ureche. Instructia este ca ei sa incerce sa traga intre bataile inimii. Apoi gradat au renuntat la acest feedback extern, devenind capabili sa-si monitorizeze propriile batai ale inimii. Daca bataile inimii se intensifica, este aproape imposibil sa se traga in intervalul dintre ele. Tragatorii au fost invatati sa-si reduca rata batailor inimii pana la un nivel la care au fost capabili sa traga intre ele. Prin cerinta pe care au adresat-o mintii lor sportivii au devenit capabili sa-si optimizeze energia lor psihica. Tehnica biofeedback este o modalitate simpla pentru castigarea increderii, primul pas pentru optimizarea energiei psihice.

Abilitatea sportivilor de a-si controla energia psihica a fost demonstrata de un studiu fascinant facut pe parasutisti de catre Walter Fenz si Seymour Epstein (1967). Incepatorii acumulau cea mai mare energie psihica in momentul saltului. Cei experimentati acumulau energie psihica pana in momentul sosirii la aeroport, dupa care ea scade atingand un nivel aproape de normal in momentul sariturii. Bazandu-se pe discutii cu parasutistii experimentati, Fenz si Epstein concluzioneaza ca ei se energizeaza inaintea sariturii si apoi, utilizand tehnici de autoinvatare nu se mai concentreaza pe starea lor si incearca sa -si intensifice energia pozitiva. Cei experimentati se focalizeaza pe modul cum vor depasi starea de stres, in timp ce incepatorii se focalizeaza pe stres si pe consecintele pe care le-ar avea un salt nereusit. Studiul demonstreaza nu numai ca unii sportivi sunt capabili sa invete sa-si gestioneze energia psihica, dar si ca cei care o fac vor performa mai bine. Energia psihica optima se realizeaza prin alungarea gandurilor negative si a indoielilor precum si pe focalizarea elementelor pozitive ale sariturii - reusita si stimularea.

Cand am inceput sa tin cursuri si conferinte eram foarte nervos si reuseam sa ma concentrez la ce voi spune. Cautam sa ma pregatesc mult si puteam reproduce din memorie tot ce aveam de spus, dar in accelasi timp aveam un suport scris cu ce voi spune. Energia psihica pe care o cheltuiam era enorma atat inainte cat si dupa, nefiind multumit. Inaintea cursului ma napadeau o serie imagini dezastruoase si ganduri negative din toate directiile, dar am incercat sa le anihilez prin ganduri constructive de genul : Am ceva realmente important si chiar daca nu o voi face perfect , auditoriul are nevoie sa asculte acest mesaj. Aceasta rutina a inceput sa functioneze, am avut acest atac de panica cu cateva minute inainte de curs dar nu in timpul cursului si am supravietuit. Am inceput sa am mai putina nevoie de notitele mele si predatul a devenit o activitate mai placuta, o oportunitate pentru mine de a ma afirma. Am inceput sa-mi optimizez energia psihica.

Zona energetica optima

Zona optima de energie psihica este, asa cum arata figura 5.2. intre cele doua zone de stres rezultate din anxietate si monotonie, plictiseala. Este o zona in care sportivii au o energie psihica ridicata si nu sunt stresati. Dupa Mihaly Csikszentmihaly (1975) aceasta zona este atinsa cand sportivii sunt in stare de flow. Este o stare de gratie cand lucrurile merg de la sine, chiar daca lucrurile pe care le faci sunt foarte grele.

Din studiile facute de Csiksyentmihaly pe alpinisti, artisti, pianisti si atleti, se deduc cinci caracteristici ale flowului:

Sportivii sunt prezenti in actiunile lor dar dar nu si le pot constientiza.

Atentia sportivului este centrata numai pe actiune si concentrarea este maxima.

Sportivii nu-si mai constientizeaza actiunile. Activitatea ii absoarbe atat de mult incat nu mai o evalueaza in termeni de corect sau incorect. Nu mai apare ingrijorarea asupra rezultatului in timp ce se desfasoara actiunea.

Sportivii se simt in control in timp ce isi desfasoara activitatea

Activitatea furnizeaza sportivilor feedbackuri clare fara ambiguitati.

Flowul este in afara stresului, fara anxietate sau plictiseala. Experienta de flow este atat de puternica pentru ca este intarita intrinsec : ea este propria intarire. Este zona pe care trebuie sa o regaseasca sportivii pentru a performa optim.

Cum sa obtinem starea de flow

Stim destul de putine despre flow si de aceea nu putem oferi retete valabile pentru a realiza aceasta stare la sportivii nostri. Iata, totusi niste lucruri care sporesc sansele ca sportivii sa experientieze flow-ul.

Sportivii sunt mai aproape de a experientia flow-ul atunci cand sesizeaza ca dificultatea competitiei este apropiata de nivelul abilitatilor personale. Acest lucru se poate realiza in mai multe moduri. Putem alege competitii apropiate ca dificultate de nivelul de dezvoltare al abilitatilor sportivilor. Putem sa imbunatatim nivelul abilitatilor sportivilor pentru a fi adecvate nivelului competitiilor. Cea mai buna optiune este ajutorul dat sportivului in a intelege competitia ca un mod de indeplinire a obiectivelor proprii de performanta si nu victoria cu orice pret. Cand obiectivele sunt alese realist, competitia este totdeauna aproape de nivelul abilitatilor sportivului.

Sportivii trebuie ajutati sa se concentreze mai mult pe activitatea in sine. Sa-i lasam sa fie absorbiti de competitie. Asta se poate realiza printr-o implicare mai discreta a antrenorului care ar trebui sa ramana un partener discret in timpul competitiei.

Sportivii trebuie sa se focuseze asupra prezentului. Sa puna deoparte trecutul sau viitorul. Prea des sportivii sunt prinzonierii trecutului, gandindu-se la erorile facute sau sunt nelinistiti cu privire la realizarea proiectelor pentru viitor.

Sportivii trebuie sa invete sa fie relaxati fizic si alertati pe plan mental. Daca suntem prea relaxati mintea noastra nu se poate concentra, daca suntem prea tensionati, devenim ingrijorati.

Dezvoltarea rutinelor si ritualurilor in pregatirea pentru performanta. Acestea cresc abilitatea sportivilor de a-si centra atentia si sunt surse de crestere a increderii. Rutine : imbracarea echipamentului, incalzirea, etc. In general sportivii considera rutinele precompetitionale ca fiind folositoare pentru atingerea unei zone energetice optimale.

Utilizarea tehnicilor de imagerie pentru a rexeperientia starile anterioare de flow. Apoi se incearca transferul acestor trairi la competitiile care urmeaza. Pele, marele jucator obisnuia sa stea intins pe o banca in vestiar inainte de un meci important. Avea un prosop sub cap si altul peste ochi. In aceasta pozitie el isi imagina scene de succes din viata sa de fotbalist dar si momente relaxante din miutele de pe plajele braziliene. Cu cat meciul era mai important, cu atat imageria lui era de mai lunga durata.

Flow-ul este posibil atunci cand sportivul lasa lucrurile sa se intample, nu atunci el isi propune acest lucru. Cand sportivul isi forteaza mintea sa apara acesta stare de gratie, el nu reuseste.

Antrenorii trebuie sa aiba o filozofie proprie adecvata ca sa poata ajuta sportivii sa-si gasesca zona energetica optima, de asemenea ei trebuie sa aplice principiile motivationale adecvate, precum si o serie de abilitati de comunicare.

Relatia energie psihica - performanta

Antrenorii, ca manageri energetici trebuie sa stie care este cantitatea corecta de energie necesara pentru o performanta superioara.

Principiul "U" inversat

Principiul sustine ca atunci cand energia psihica creste de la un nivel scazut, performanta creste pana la un punct sau zona in care persoana exceleaza cu maximum de potential. Apoi, chiar daca energia psihica creste, performanta se deterioreaza. Acest nivel in care performanta este foarte buna, se numeste zona energetica optima.

Figura 5.5.

Acest principiu este unul dintre cele mai clare principii din psihologia sportului si este cunoscut de majoritatea antrenorilor. Totusi, implicatiile sale sunt putin intelese si astfel rar utilizate de antrenori.

Studiul lui Randy Lowe (1971)

Un studiu fascinant care se refera la relatia dintre energia psihica si performanta in baseball. S-a urmarit performanta celor care lovesc mingea, obtinandu-se niste masurari obiective ale unor parametri fiziologici. Ipoteza lui Lowe era ca energia psihica a jucatorilor este in relatie cu importanta meciului si cu situatiile critice din fiecare meci. S-a confirmat relatia ilustrata de principiul "U" inversat. Jucatorii s-au comportat mai bine in situatii de tensiune medie si mai putin bine in situatii lipsite de tensiune sau in cele foarte tensionate. Aceste rezultate au fost in cazul in care sau luat performantele medii ale tuturor jucatorilor. Luati individual, jucatorii difereau in ce priveste nivelul energiei psihice la care performanta era cea mai buna. Unii performau mai bine cu un nivel mai scazut de energie psihica, altii la un nivel moderat, pe cand altii la un nivel ridicat de energie psihica. Astfel, desi rezultatele combinate pentru toti jucatorii certifica principiul "U" inversat, exista intre sportivi o mare varietate, privind zonele de energie optima. Zonele de energetice optime se obtin cu consum de energie psihica diferit. De asemenea, sportivii au abilitati diferite, asa ca o performanta superioara pentru unul este una inferioara pentru altul.

Intelegerea gresita a principiului "U" inversat

Apare o enigma privind principiul enuntat : Se sustine ca performantele cele mai bune apar cand sportivii au un nivel moderat de energie psihica. De fapt multi antrenori si psihologi cred, bazandu-se pe acest principiu, ca nivele moderate de stres conduc la performante optime. Pe de alta parte , cercetarile si marturii personale care descriu starea de flow, indica ca performanta optima apare cand sportivii au nivel de energie psihica crescuta si stres 0. Este nevoie sa stim care afirmatie este corecta pentru a putea sa ajutam sportivii sa-si optimizeze energia psihica in vederea optimizarii performantei. Enigma este rezolvata prin recunoasterea faptului ca oamenii nu experientiaza schimbari in energia psihica fara a le atribui unor cauze. Aceste schimbari sunt de regula atribuite unor emotii sau surse motivationale - suntem fericiti sau suparati, relaxati sau anxiosi, activi sau plictisiti, etc. Aceste emotii sunt pozitive sau negative si astfel fiecare schimbare in nivelul energetic este perceputa ca fiind directionata pozitiv sau negativ. Stim din capitolul despre motivatie ca ea este definita ca avand doua dimensiuni : intensitate si directie. Intensitatea este nivelul energiei spihice iar directia este pozitiva sau negativa. Pentru a intelege motivatia comportamentului uman, trebuie cunoscute ambele dinmesiuni.

Modul in care energia psihica influienteaza performanta este determinat nu numai de nivelul energie psihice dar si de sursa energiei psihice (pozitiva sau negativa). Energia psihica pozitiva faciliteaza intotdeauna performanta, pe cand cea negativa o invalideaza in orice masura ar exista. Evidentele care sustin aceasta pozitie sunt atat stiintifice cat si logice.

Sa privim lucrurile sub aspect logic. Stresul este o emotie negativa, este o stare aversiva pe care cautam sa o evitam. Nu numai ca slabeste performanta dar poate duce la boli fizice si psihice. Acceptam situatiile stresante doar cand avem nevoie sau vrem sa indeplinim obiective pozitive. Stresul scade performanta creind tensiuni musculare si limitand abilitatile atentionale. Sub stres atentia devine fluctuanta, sportivii neputand sa se concentreze intens. O cauza majora pentru care sportivii nu reusesc sa se concentreze sunt gandurile negative asociate cu stresul. Ei se ingrijoreaza privind performanta pe care o vor obtine, ce va spune antrenorul, se gindesc ca s-ar putea accidenta. Cand sportivii sunt in stare de flow, mintea lor este pe dea intregul focusata pe sarcina : cand ei sunt ingrijorati, mintea lor este orientata atat pe sarcina cit si pe sursa ingrijorarii lor. Nivelul maxim de performanta este atins cand sportivii nu au nici o ingrijorare, stare care apare intre cele doua zone de stres - anxietate si monotonie - ilustrata de figura 5.2.

Cercetarile stiintifice arata clar ca ingrijorarea afecteaza puternic performanta atat in sport cat si in activitatea artistica sau academica. Evidentele stiintifice si marturiile personale despre starea de flow ne indica clar ca performantele exceptionale apar in starile lipsite de orice stres. Nici un sportiv nu relateaza obtinerea unei performante superioare cand se afla intr-o stare moderata de ingrijorare. Principiul "U" inversat tinde sa contrazica aceste afirmatii, atunci cand nu se ia in considerare energia psihica negativa si pozitiva. De aceea consideram ca principiul nu este corect si el trebuie sa arate ca in figura 5.8. Diferenta intre cele doua figuri este ca in prima energia psihica reprezentata pe orizontala se asociaza cu performanta maxima in zona unde energia psihica este moderata, fie pozitiva fie negativa. In figura 5.8. axa orizontala ia in considerare energia psihica pozitiva si negativa. Ea arata ca energia psihica pozitiva imbunatateste performanta, pe cand orice energie psihica negativa o diminueaza. Cu cat energia psihica negativa se acumuleaza cu atat performanta are de suferit. Performanta maxima, vizualizata la varful curbei "u" inversate, este o stare de energie psihica pozitiva maxima, fara nici o energie negativa.

Figura 5.8.

Aici se evidentiaza doua zone de-o parte si de alta zonei optimale de energie. Zona din stanga este zona Psych - up, aria in care sportivii au nevoie de mai multa energie psihica pozitiva pentru a performa mai bine. Zona din dreapta este zona Psych - out, aria in care energia psihica negativa afecteaza performanta. Starea ideala de energie psihica maxim pozitiva este rar atinsa. In mod normal sportivii experientiaza multiple emotii in timpul unei competitii. Ei pot avea energie psihica pozitiva de nivel inalt derivata din provocarea pentru indeplinirea sarcini, bucuria produsa de jocul sportiv, determinarea de a-si arata competenta sau anticiparea intaririlor extrinseci. Ei pot avea, de asemenea energie psihica negativa de nivel crescut sub forma anxietatii sau maniei.

Sportivii pot performa bine chiar daca experientiaza energie psihica negativa intr-o proportie mai redusa, pentru ca energia psihica pozitiva predomina. Daca exista doar energie psihica negativa, nu mai exista motivatie pentru indeplinirea sarcinilor de joc. Daca sportivul percepe ca nu exista beneficiu din participarea la competitie si vor rezulta doar consecinte negative, el nu va mai juca. Din fericire sursele pozitive ale energiei psihice estompeaza cele negative, dar nu totdeauna. Cand negativul depaseste pozitivul sportivul ar putea sa renunte la activitate.

O alta sursa de interpretare gresita a principiului "U" inversat este tratarea energiei psihice ca sinonima cu stresul. Se afirma ca un stres moderat poate motiva sportivii sa ajunga intr-o stare optima competitionala, dar ctnd stresul este prea mare el influieteaza performanta. In figura 5.3., aria A si B care ilustreza cele doua tipuri de stres, sportivii nu performeaza optim. Starile ilustrate de cele doua arii plaseaza sportivii in zona psych - out din figura 5.8. Aria A chiar mai mult decat aria B. Cand sportivii sunt in cadranul C, ei nu vor functiona bine dar motivul este ca le lipseste suficienta energie psihica si sunt in zona psych - up. Doar cand sportivii experientiaza stres 0 si energie psihica mare (cadranul D), ei vor performa la maxim.

Este posibil ca prea multa energie psihica pozitiva sa dauneze performantei?. Sa vrei prea mult, sa incerci prea mult, sunt forme de stres care produc energie psihica negativa. Sportivii isi schimba uneori gandurile din : " Voi face tot ce pot mai bine" in "Trebuie sa fac ce pot mai bine pentru ca altfel"

Totusi, energia psihica pozitiva nu poate fi prea ridicata incat sa afecteze negativ performanta.

Multi antrenori gandeau ca stresand sportivii vor putea obtine psych - up. Dar acum putem spune ca este o abordare gresita. Energia psihica negativa trebuie evitata pentru a putea ajunge in zona optima de energie. Energia pozitiva trebuie intarita in orice mod posibil. Cu cat mai multa, cu atat mai bine.

Sa vedem in continuare in ce masura natura sarcinii influienteaza principiul "U" inversat.

Sarcini simple - sarcini complexe

Diferenta majora intre o sarcina simpla si una complexa este ca prima necesita un nivel mai scazut de performanta pentru a o executa cu succes. In consecinta, asa cum arata figura 5.9., o sarcina simpla are o zona de energie optimala mai larga decat o sarcina mai complexa. In consecinta cantitatea de energie psihica negativa care poate fi tolerata este mai mare in cazul sarcinilor simple (distanta de la A la C) decat in cazul sarcinilor complexe (distanta de la A la B). Asa dupa cum se vede din figura 5.9., zona optimala de energie este mai restransa pentru sarcinile complexe si foarte putina energie psihica negativa poate fi tolerata pentru a performa la nivel superior. Pentru ca majoritatea sporturilor presupun sarcini complexe, implicatiile sunt foarte evidente

Sarcini de finete - sarcini grosiere

De regula se spune ca sarcinile care reclama un control muscular fin sunt indeplinite mai bine la un nivel mai scazut de energie psihica decat sarcinile care implica un control motor mai grosier.De exemplu, un jucator de golf are nevoie de jumatate din energia psihica a unui aruncator de ciocan. Eroarea care se face aici este ca energia fizica necesara este confundata cu cea psihica. De fapt energia psihica ceruta pentru a juca golf nu este mai mica decat cea depusa de aruncatorul de ciocan. Ambii beneficiaza de maximum de energie psihica pozitiva.

O diferenta poate totusi sa existe intre sarcinile motorii fine si cele grosiere. Sarcinile grosiere sunt in general mai imprecis masurate decat cele fine, astfel standardele care marcheaza performantele de varf sunt mai imprecise(exista loc pentru eroare).

Studiind figura 5.10. vom putea trage urmatoarele concluzii :

Ambele sarcini pot beneficia in mod egal de energia psihica pozitiva.

Zona optimala de energie psihica este mai extinsa in cazul sarcinilor motorii grosiere.

Sarcinile motorii grosiere pot tolera mai multa energie psihica negativa decat sarcinile motorii de finete, care presupun extrema precizie pentru o performanta superioara.

Durata sarcinii

O alta diferenta pe care trebuie sa o luam in considerare este durata de timp necesara pentru indeplinirea sarcinii. Anumite competitii necesita cateva secunde altele presupun ore sau chiar zile. Sa luam in considerare competitii de lunga durata cum ar fi cursele cicliste, alergarile pe durate lungi, schi - fond. Sarcinile motorii automatizate in grad inalt implicate in aceste activitati sunt relativ usor de executat si zona optimala de energie este larga la fel cum ne indica figura 5.9 privind sarcinile simple. Dificultatea in sarcinile de lunga durata consta in executarea priceperilor cu maxima eficienta, adica cu minima cheltuiala de energie fizica. Antrenorii acestor sportivi insista pe o tehnica desavarsita pentru ca ea conserva energia fizica.

Exact cum sportivii doresc sa- si conserve energia fizica executand sarcina cat mai repede, ei trebuie sa-si conserve energia psihica pentru ca competitiile de lunga durata sunt din punct de vedere psihologic foarte solicitante. In special cand obosesc fizic, ei au nevoie de energie psihica pentru a-si mentine concentrarea, sa-si monitorizeze cheltuierea energiei fizice, mentinand ritmul in concordanta cu evolutia cursei. Energia psihica este necesara pentru lupta cu durerea, mentinerea vointei de a excela, a depasi gandurile negative de esec, a evita apatia si distragerea atentiei. Din cauza duratei de timp mari in care se desfasoara activitatea si pentru ca sarcina nu necesita concentrare pe intreaga ei desfasurare, gandurile negative pot interfera destul de des. De aceea, este nevoie de aptitudini psihologice bine structurate.

Competitiile de scurta durata cer ca energia psihica sa se focalizeze pe momentele cheie ale competitiei. Pentru evenimentele de scurta durata care se repeta cum ar fi competitiile atletice este nevoie ca energia psihica sa creasca si apoi sa scada pana apare alta confruntare. Sportivii care isi mentin energia psihica la un nivel crescut chiar si in intervalele dintre confruntari, sunt susceptibili la oboseala psihologica.

Scurte episoade de energie psihica negativa sunt mai putin daunatoare pentru sportivii din competitiile de lunga durata pentru ca este timp pentru a se restabili balanta energetica. Daca energia psihica negativa exista in orice forma in competitiile de scurta durata, ea va afecta performanta in mod substantial.

Energia psihica nu este ceva fix, ea se modifica dupa cum sportivul raspunde nu numai mediului extern, dar si celui intern creiat de gandurile care apar. Stim prea putin despre factorii care modifica energia psihica inainte de concurs, in timpul lui sau dupa competitie. In prezent, cel mai bun lucru este sa devenim observatori atenti ai schimbarilor, atat pozitive cat si negative, de energie psihica la sportivii de performanta.

Unul dintre cele mai fascinante fenomene din sport apare cand momentul psihologic al competitiei se modifica. Ce anume cauzeaza aceasta schimbare in timpul concursului dintre doi sportivi sau doua echipe. Dupa parerea mea, aceste modificari ale cursului unei competitii apare datorita fluxului si refluxului energiei psihice la nivel individual si al echipei.

Multi factori, unii pe care doar ii presupunem din propria experienta, pot schimba energia psihica intr-o competitie. Oboseala fizica, oboseala mentala, cat de bine joaca sportivul sau adversarul, arbitrajul, reactia tribunelor,accidentarea unui jucator, anticiparea esecului sau a infrangerii sau a victoriei, feedbackuri pozitive sau negative de la jucatori si antrenori, sunt unii dintre factori. Pe linga asta, sportivii trebuie sa-si dezvolte abilitatile psihologice pentru a-si pastra mintea pe cursul corect.

Un exemplu de schimbare a momentului psihologic

0 X este plin de incredere, stie ca este favorit. Are

energie psihica pozitiva ridicata si putina energie psihica

negativa.

Y are energie psihica pozitiva crescuta, dar stiind ca  este outsider, are energie psihica negativa moderata.

0 X vede meciul usor, isi reduce nivelul energiei psihice pozitive la nivel moderat, dar nu are energie psihica nega tiva.

Y simte ca jocul il depaseste, crede ca nu poate invinge, dar decide sa incerce sa joace bine sa faca o impresie

buna. El experientiaza energie psihica pozitiva moderata

si energie psihica negativa scazuta.

2 X are aceeasi energie psihica.

Y este incurajat de jocul sau. Energia psihica pozitiva este crescuta, iar cea negativa scazuta.

3 X incepe sa se ingrijoreze, el schimba nivelul energiei

pozitive de la moderat la crescut dar apare energie nega-

tiva moderata, intretinuta de posibilitatea ca Y sa remon-

teze rezultatul.

Y simte ca este pe val - apare energie psihica puternica

fara energie negativa.

6 X relizeaza ca trebuie sa se bata sa intre in joc si fortea-

za. Are energie psihica pozitiva crescuta dar si energie negativa crescuta.

Y simte ca are jocul sub control cu energie psihica pozitiva inainta, fara energie negativa.

8 X are energie pozitiva foarte scazuta si energie negativa

foarte crescuta, pentru ca este furios pe el pentru ca a

scapat meciul din mana.

Pep Talk

Multi antrenori continua sa foloseasca discutii cu echipa pentru a motiva sportivii sa atinga zona optima energetica. Trebuie sa vedeti ca aceste lucruri sunt inutile. Antrenorii presupun ca sportivii nu au atins nivelul optim energetic. Apoi aceste discutii presupun ca intreaga echipa trebuie sa-si creasca nivelul energetic la acelasi nivel. De asemenea antenorul presupune ca marind motivatia presupune numai energie pozitiva si nu negativa. Astfel antrenorul care isi someaza echipa sa castige, facand apel la consecintele negative ale unei infrangeri, face pe sportivi sa se focuseze mai mult pe slabiciunile lor decat pe forta lor. Ei vor deveni ingrijorati si astfel vor spori energia lor negativa. Este mai bine sa ajutam sportivii sa inteleaga cum se leaga energia psihica de performanta si apoi sa ii invatam cum sa-si optimizeze energia. Nimeni nu poate sa-si aprecieze energia psihica mai bine decat sportivul insusi. Responsabilitatea antrenorului este de a ajuta sportivul sa achizitioneze priceperea de a-si optimiza nivelurile energetice.

Dezvoltarea unui program de optimizare a energiei psihice

O problema majora in ajutarea sportivilor sa-si gaseasca zona energetica optimala este lipsa unui instrument precis de masurare a energiei psihice pozitive si negative. Cercetatorii au cautat ani de zile fara succes un asemenea instrument. Dificultatea cea mai mare este ca nu avem o scala cu puncte fixe care sa aiba semnificatie. La termometrul acest lucru exista : o grade ingheata apa, 36,8 temperatura normala a corpului, etc. Cel mai bun lucru care se poate face este sa solicitam ca sportivul sa ne indice cand ei experientiaza mai multa sau mai putina energie psihica. Din nefericire acest lucru nu ne indica cat de multa sau cat de putina energie trebuie ca sa se atinga zona optimala energetica.

Exista solutii desi nu atat de simple si fidele ca un termometru. Abordare este de a ajuta sportivul sa-si gaseasca propria zona optimala de energie prin comparatii intre diferitele nivele energetice si nu din comparatii cu alti sportivi.

Procedura este subiectiva dar poate da rezultate daca se respecta urmatorii pasi.

Sportivii trebuie sa atinga un grad mare de constiinta de sine prin aprecierea nivelurilor energetice. Ei trebuie sa devina mai constienti la propriile stari emotionale fara a fi distrasi de ele. Ei trebuie sa perceapa propria energie psihica din antrenamente si din meciuri : meciuri usoare si meciuri grele : cand joaca bine sau slab : cand experientiaza flow sau cand sunt sub stres.

Trebuie initiat un program de antrenare a abilitatilor psihologice in care sa se puna accentul pe :

optimizarea energiei psihice ca un concept analog cu optimizarea energiei fizice.

experienta de flow.

principiul "U" inversat si modul cum energia psihica pozitiva faciliteaza performanta iar energia negativa o diminueaza.

principiile psyched up.

cum sa evitam psyched out -ul.

cum sa controlam stresul.

Dezvoltarea unui jurnal de antrenament psihilogic in care sportivii sa-si inregistreze modificarile nivelurilor energetice. Acest jurnal contine evaluarea nivelului energetic, cauzele schimbarilor, situatiile care schimba nivelul energetic. Aici se pot inregistra recomandari personale prinvind schimbarile preconizate in viitor in nivelurile energetice ce trebuie atinse.

Sportivii pot utiliza o scala subiectiva pentru masurarea nivelurilor energetice.

Intalniri individuale cu sportivii pentru implementarea jurnalului de antrenament psihic.

Sprijinirea importantei optimizarii energiei psihice prin adoptarea unei maniere de antrenament concordante cu principiile din acest capitol.

Sumar

Sportivii trebuie sa-si optimizeze energia psihica la fel cum procedeaza in cazul energiei fizice.

Energia psihica este vigoarea, vitalitatea si intensitatea cu care mintea functioneaza si este distincta de activare care se refera atat la corp cat si la psihic.

Energia psihica si stresul sunt doua concepte independente si nu trebuie privite ca sinonime.

Exista evidente experimentale si marturii care arata ca energia psihica poate fi optimizata.

Zona optima energetica este definita ca o stare lipsita de stres in care persoana se simte in control, concentrarea este intensa si bine focalizata iar energia psihica este la nivel inalt si pozitiva.

Psyching up este realizat prin cresterea energiei psihice pozitive.

Psyching out presupune intreruperea fluxului energetic.

Principiul "U" inversat presupune ca performanta se imbunatateste cu cat energia psihica creste pana la un punct optimal, dupa care cresterea energiei scade performanta.

Energia psihica, exact ca cea electrica este atat pozitiva cat si negativa. Energia pozitiva faciliteaza performanta, in timp ce energia negativa o reduce.

Performanta se deterioreaza din cauza energiei psihice prea mari, dar mai mult din cauza energiei psihice negative cauzate de stres. De aceea, decat sa cautam un nivel adecvat de energie psihica, mai bine ajutam sportivii sa gaseasca o stare psihica in care energia psihica pozitiva este cat se poate de ridicata iar energia negativa este inexistenta.

Abilitatile complexe comparate cu cele simple, implica un nivel mai ridicat de energie pozitiva, au o zona mai ingusta de energie optimala si pot tolera mai putina energia psihica negativa pentru a realiza performanta de succes.

Abilitatile motorii de finete, comparativ cu cele grosiere, presupun un nivel ridicat de energie psihica pozitiva pentru a indeplini sarcina cu succes, au o zona optima energetica mai restransa, si pot tolera mai putina energie psihica negativa.

Competitiile de lunga durata, ca alegarile pe distante lungi presupun energie psihica sustinuta, pe cand cele de scurta durata cer sportivului sa-si focalizeze energia psihica foarte bine in scurtele momente necesare pentru executarea abilitatilor.

Energia psihica nu este fixa, ea se modifica in functie de solicitarile mediului intern sau extern. Aceste schimbari explica fenomenul de moment psihologic, lucru care nu este suficient cunoscut.

Discutiile de grup pentru cresterea energiei sunt ineficiente.

Programul pentru optimizarea energiei psihice este bazat pe cresterea constiintei de sine combinat cu achizitia unor abilitati psihologice prezentate pe larg in curs.