POSIBILE SURSE DE STRES OCUPATIONAL

POSIBILE SURSE DE STRES OCUPATIONAL

Prin natura si specificitatea sa, mediul militar este un mediu generator de stres ocupational.

Stresul reprezinta, datorita amplorii pe care a capatat-o in zilele noastre, inca una dintre 'bolile civilizatiei' moderne, iar in ultimii ani s-a scris foarte mult despre acest subiect.

Biroul international al muncii considera stresul 'una dintre cele mai grave probleme ale timpului nostru, nu numai pentru indivizii carora le pune in pericol sanatatea fizica si mentala, dar si pentru intreprinderi si guverne'.

Conceptul de stres vine de la latinescul 'strangere' care inseamna a cuprinde, a imbratisa, a strange, a restrange, a lega, a indurera, a rani, a jigni, si care a dat nastere in limba franceza la 'étraindre' - adica a impresura cu trupul, cu membrele, strangand cu putere. Acest lucru semnifica lucruri opuse, deoarece poti strange pe cineva la piept dar il poti si sufoca.

Termenul de stres a fost folosit mai intai in fizica desemnand constrangerea excesiva suportata de un material de constructie. Hans Selye a preluat termenul din fizica si l-a folosit in 1935 in psihologie, cu sensul de raspuns nespecific global al organismului la solicitarile la care este supus.

Exista multe moduri de a defini stresul, in general acceptandu-se ca acesta reprezinta 'incapacitatea individului de a raspunde adaptativ la agentii de mediu, in situatii de suprasolicitare'.

Exista de asemenea mai multe modalitati de abordare ale stresului - astfel:

Stresul conceput ca si stresor, situatie stresanta. Este vorba de acele obiecte, situatii, agenti, persoane, etc., care provoaca individului o stare interna de conflict ce poate genera stres. Stresorii nu sunt aceeasi pentru toti oamenii, astfel ca aceeasi situatie reprezinta pentru unii reala sursa de stres, in timp ce pentru altii, doar o provocare.

Stresorii pot fi:

oamenii - conflictul cu parintii, copiii, iubitii, colegii de munca, sefii sau alte persoane cu care intram in contact, poate declansa stres;

situatiile - exista numeroase situatii in care ne gasim, mai ales la locurile de munca si care declanseaza conflicte interne, impulsuri, etc. deci stres;

conditii de mediu - este vorba aici de un stimul extern, un agent oarecare fizic, zgomot, temperatura, vibratii, etc sau psihologic: doliu, somaj, divort, etc care de asemenea declanseaza stresul.

Stresul conceput ca acea reactie a individului la stres, adica starea de stres, consecintele biologice, mentale, psihice ale agentului stresor asupra sanatatii individului.

Stresul privit prin prisma modalitatilor pe care individul le foloseste pentru a se apara de stres. Individul dezvolta adevarate strategii individuale de raspuns la stres, care pot fi:

fiziologice (acele modificari fiziologice care apar ca raspuns la starea de stres)

comportamentale (modificari de comportamente pentru a face fata stresului)

strategii de control (care implica sau nu si modificari de comportamente).

Cel mai frecvent si totodata cel mai devastator factor stresant il constituie situatia de munca, viata profesionala, ce are consecinte nemijlocite atata asupra activitatii profesionale cat si asupra sanatatii celor care presteaza munca. Stresul profesional a existat dintotdeauna. El nu este o caracteristica a epocii moderne, a ultimilor ani, dar pe masura ce munca a dobandit noi valente cu accente pe incarcatura psihologica, iar problemele muncii s-au suprapus celor de natura socio-economica si politica cu conotatie negativa, stresul ocupational si-a amplificat forta de penetratie, iar consecintele sale au devenit din ce in ce mai devastatoare pentru individ. Pentru Romania, ultimii ani au insemnat o perioada de profunde transformari si restructurari sociale, politice, economice.Implicatiile psihologice ale acestor transformari sunt dintre cele mai variate, relatiile psihosociologice foarte diversificate si din pacate impredictibile si cu finalizari surprinzatoare.

Aceste transformari au fost urmate de optimizari in unele compartimente, dar cel mai adesea au declansat disfunctionalitati. Desi in plan organizatoric schimbarile presupun interventii simultane, efectele acestora apar succesiv, iar in plan individual, se produc cel mai greu. Cunostintele, prin acumulari si restructurari se schimba primele si relativ usor. Nu acelasi lucru se intampla cu atitudinile, mentalitatile, comportamentele care se schimba mult mai greu. De aceea apare o discordanta intre mentalitatile anterioare si noile cerinte impuse, ceea ce determina imposibilitatea adecvarii persoanei la mediu. Acest lucru induce stresul profesional.

Stresul profesional este declansat ca urmare a impactului omului cu procesul muncii fizice si intelectuale. Nu orice forma de stres este negativa. Intre anumite limite stresul - numit eustres - joaca un rol pozitiv in dezvoltarea si afirmarea personalitatii, in optimizarea performantelor si cresterea randamentului muncii. Depasind aceste limite, stresul (devine distres) are efecte dezadaptative.

Surse legate nemijlocit de munca

Este vorba in primul rand de ambianta fizica a muncii, de acei factori de natura fizica ce actioneaza in cursul activitatii profesionale.

Tot factor legat nemijlocit de munca este incarcarea sau deficientele in munca. Excesul de munca fie de natura cantitativa, fie de natura calitativa (munca considerata grea) reprezinta un real factor stresant. Supraincarcarea determina instalarea oboselii care poate duce la stres psihic intens.

Adecvarea Persoana - Mediu - adica acea concordanta dintre caracteristicile psihosociale ale individului si conditiile de munca din mediul sau, reprezinta un alt criteriu de determinare al stresului. Neconcordanta determina anxietate depresie nemultumire, etc.

Conflictul sau ambiguitatea rolului, exercitarea responsabilitatii. Lipsa de claritate in ceea ce priveste rolul individului la locul sau de munca, obiectivele propuse, dimensiunile responsabilitatii sale ordinele neclare, contradictorii, reprezinta surse posibile de stres.

Relatiile interumane, calitatea raporturilor dintre superiori si subordonati, sau dintre colegi intre ei, pot sa reprezinte surse de stres. In cadrul organizatiilor in care relatiile sunt predominant formale, iar atunci cand ele nu se bazeaza pe corectitudine, intelegere, respect, pot determina relatii anxioase, depresii, stres.

La aceste posibile surse de stres, specifice mediului militar, se pot adauga inca multe altele determinate de viata cotidiana, familiala, de schimbarile din mediul social, politic, economic etc.

Desi toti indivizii sunt obligati sa faca fata evenimentelor stresante ca cele enumerate mai sus, nu toti sunt atinsi de boli cronice sau dezordini mentale. Este de la sine inteles ca sursele de stres nu declanseaza ele singure boli si ca trebuie luati in considerare si alti factori cum ar fi caracteristicile situatiei stresante calitatile psihologice si biologice ale individului, caracteristicile sociale, care actioneaza ca adevarate bariere protectoare.

BIBLIOGRAFIE

'Grand Dictionnaire de la Psychologie', Larousse, 1992.

Stora, J.B. 'Stresul' Editura Meridiane, Bucuresti, 1999.