Tipuri psihologice

REFERAT

« Tipuri psihologice » lucrare ce cuprinde forma definitiva a teoriei sale tipologice, precum si fundamentarea ei istorica,este considerata a fi principala contributie a lui Jung la psihologia spiritului inconstient.

S-a scris foarte mult despre opera lui Jung, insa, mai mult decat orice, insasi opera psihanalistului elvetian este o invitatie la autocunoastere. De aceea, trebuie spus ca interesul acestei carti depaseste cu mult cadrul restrans al psihologiei clinice.

In prima parte a cartii, Jung incearca o circumscriere a 'problemei tipurilor' cautandu-i o rezolvare de-a lungul istoriei ideilor; o simpla enumerare a principalelor capitole este elocventa: Problema tipurilor in istoria de idei a Antichitatii si a Evului Mediu, Despre ideile lui Schiller in problema tipurilor, Apolinicul si dionisiacul, problema tipurilor in literatura, psihopatologie, filosofia moderna, in biografie, dar si problema atitudinilor in estetica etc. Cititorul atent va fi, fara indoiala, fascinat de dimensiunea culturala a acestei carti, dar si de eruditia savantului elvetian. Este important de semnalat faptul ca volumul contine un foarte consistent capitol de definitii (aproximativ saptezeci de pagini), in care sunt explicati principalii termeni ai psihologiei analitice al carei parinte este chiar Carl Gustav Jung. Parcurgerea sa este esentiala pentru o mai buna intelegere a celorlalte volume ale operei psihanalistului.

In sens larg, termenul de ,,tipologie' desemneaza o clasificare a conduitelor umane dupa tipuri, in general pe baza caracteristicilor biologice sau de personalitate. Cea mai veche este cea a lui Hipocrate, care descria patru tipuri sau temperamente: sanguin, coleric, melancolic si flegmatic. Aceasta tipologie a fost reluata de diversi autori (Wundt F. Gross, I. Pavlov, Kretschmer etc.). Tipologia jungiana este considerata de specialisti mai echilibrata si mai putin reductiva decat celelalte construite in psihologie.

Jung va face distinctie aici intre cele doua atitudini de viata, introvertita si extravertita - fondand diferentele tipologice pe unele tendinte ale energiei libidinale de a se exprima spre exterior (extraversiune) sau spre interior, asupra proceselor psihice (introversiune). Prin functie psihologica, Jung intelege o forma anume de activitate a psihicului, care, in conditii schimbate, ramane egala in principiu cu sine insasi. El deosebeste, in mare, 'patru functii fundamentale, doua rationale si doua irationale; anume gandirea si simtirea, senzatia si intuitia. Nu as putea sa ofer a priori nici un motiv pentru care socotesc fundamentale aceste functii, ci doar sa subliniez faptul ca mi-am format aceasta conceptie de-a lungul unor ani intregi de experienta. Disting aceste patru functii intre ele, pentru motivul ca ele nu se pot raporta, respectiv reduce, unele la celelalte' - scrie Jung. Prin urmare, cele opt tipuri care compun tipologia jungiana sunt rezultatul combinatiei a patru tipuri 'functionale' cu doua 'tipuri de atitudine': cele patru tipuri functionale departajeaza indivizii dupa functia psihologica pe care o folosesc, de preferinta spre a se orienta in lume (simtirea, gandirea, intuitia ori senzatia); 'tipurile de atitudine' - extravertit si introvertit - diferentiaza oamenii dupa ponderea conferita 'obiectelor' lumii exterioare (lucruri si semeni) in raport cu evenimentele launtrice.

Elaborand teoria tipurilor psihologice, Jung a constatat un lucru extrem de important anume ca e cu neputinta ca un psiholog sa fie integral obiectiv atunci cand isi aduna si interpreteaza datele. Dar Jung era convins ca punctele de vedere psihologice infatisate in aceasta opera au semnificatie si aplicabilitate generala, ca pot fi asadar mai bine tratate intr-un context general. Intentia sa declarata a fost si de a scoate experientele specialistului in medicina din domeniul sau profesional ingust si de a le situa intr-o serie de raporturi mai generale. El spera ca aceste raporturi sa-i ingaduie si profanului cultivat sa beneficieze de experientele unei discipline anume.

Tipologia lui Jung este cel mai bine utilizata cand te servesti de ea ca de o busola: teoretic Sinele are la dispozitie toate posibilitatile tipologice, dar e util sa-ti poti fixa niste coordonate, pe care sa le folosesti ca sa-ti jalonezi drumul in viata. Jung admitea ca drumul acesta nu este niciodata stabilit cu strictete, ci este oricand susceptibil de modificari. Din aceasta perspectiva, a avea constiinta propriului tip psihologic nu mai reprezinta o constrangere, ci o eliberare, pentru ca ti se deschid noi posibilitati de a 'naviga ' in viata, posibilitati pe care, foarte probabil, nu le-ai fi descoperit alminteri niciodata.

Modul diferit in care raspundem la literatura si arta, interesele noastre, stilurile si gusturile noastre sunt ceea ce numim sensibilitate. Intuitile lui C.G.Jung si dezvoltarea Indicatorului Tipologic Myers Briggs pot sa contribuie foarte mult la felul in care intelegem diferitele sensibilitati si ne pot ajuta sa apreciem, fara sa ne lasam purtati de judecati facile, pe cel ce isi exprima o opinie contrara parerii noastre si sa invatam sa cunoastem valoarea de dar a unor sensibilitati diferite.

Indicatorul Tipologic Myers Briggs priveste intr-un mod special comportamentul uman si procesele care stau in spatele comportamentului nostru. Bineinteles, nu este explicatia modului in care ne comportam. Mai degraba ia in considerare felul in care functionam: modul in care percepem lumea, felul in care o percepem in actiune. In primele decade ale secolului 20, americanca Briggs Katharine, student avid al naturii umane si o femeie de mare viziune, a descoperit categoriile psihologice formulare de Carl Gustav Jung pentru a descrie comportamentul uman, ceea ce descria foarte bine procese pe care le studiase si le descoperise si ea. Fiica ei, Isabel Myers, a petrecut mai multe decade din viata, dezvoltand teoriile la care a lucrat impreuna cu mama ei, adaugand observatii, date statistice si concluzii proprii. Dupa un timp considerabil de stari, ea a publicat un chestionar care are ca scop sa determine felul in care functioneaza individul. Chestionarul (care a fost supus verificarii pentru validitate si de-a lungul mai multor ani, a fost dezvoltat in mai multe forme sofisticate) este un indicator al modurilor diferite de functionare.

Punctele pe care se bazeaza MBTI sunt:

1. Sursa noastra de energie - daca vine din interior sau din exterior: este problema introversiunii sau extroversiunii.

2. Modurile in care percepem realitatea, sau in detaliul senzatiilor concrete si prezente sau prin intuitii si aprecieri.

3. Modul in care actionam, sau prin gandire limpede si logica sau intr-un mod mult mai subiectiv, bazandu-ne deciziile pe valori personale inaintea logicii - pe sentimente.

4. Felul in care actionam in lumea exterioara, daca suntem introvertiti sau extrovertiti: aplecarea noastra spre decizie, judecata sau spre a ne pastra optiunile libere si acumularea de date, suntem mai perceptivi.

Simbolurile folosite sunt:

E pentru Extroversiune, I pentru Introversiune

S pentru Senzatie, N pentru Intuitie

T pentru Gandire, F pentru Sentiment (Afectivitate)

J pentru Judecata, P pentru Perceptie.

Jung a observat ca oamenii au anumite preferinte pentru lumea in care opereaza cel mai bine. Preferintele pot fi accentuate sau usoare. Si, bineinteles, puterea unei preferinte variaza in timpuri diferite ale vietii noastre, sau chiar in timpuri diferite ale zilei. Dar este o preferinta intotdeauna. Acest comportament uman normal si preferintele naturale nu poate fi catalogat ca fiind corect sau gresit si nici daca una este mai buna decat alta.

Introvertit (I) sau Extrovertit (E).

Introvertii privesc mai degraba īn interior,īn micro-universul personal. Tind sa fie mai reflexivi si sa nu-si exteriorizeze prea usor sentimentele si gandurile. Prefera sa lucreze cu idei si concepte. O miscare dinspre exterior īnspre īnauntru.

Extrovertii pun accent pe exterior. Īn loc sa stea pe ganduri prefera oricand actiunea si le e mai usor sa lucreze cu oamenii. Acum miscarea e opusa: de la interior spre exterior.

Intuitiv (N) sau Senzitiv (S).

Un omulet intuitiv se bazeaza mult pe acea sensibilitate aparte numita si al saselea simt. Orientarea se face preponderent catre ce va fi, catre viitor. Intuitivii elaboreaza tot felul de teorii si legitati, au o mare curiozitate cognitiva si lucreaza īn salturi dictate de inspiratie. Sunt mai degraba sprinteri decat alergatori de cursa lunga.

Senzitivii sunt alergatorii de cursa lunga. Lucreaza ordonat, rational, īn doze mici si dese. Ei verifica de cateva ori īnainte sa lanseze o teorie, caci pentru ei faptele, tangibilul si demonstrabilul sunt cuvintele cheie. Nu alearga dupa fascinant, ca intuitivii. Īi intereseaza utilitatea, aplicabilitatea.

Afectiv (A) sau Ganditor (G).

Daca esti afectiv, esti foarte empatic, īntelegator si milos. Usor de īnmuiat de o pereche de ochi umezi. Tii mult la armonia din jur, īti exprimi des propriile sentimente si uneori le folosesti ca baza pentru decizii,īn combinatie cu etica si morala.

Omuletul ganditor este atras de logica. Īi mai plac si sistemele, legile, principiile. Orice are structura rationala a unui silogism. Apreciaza claritatea si corectitudinea mai presus de orice. Deasemenea, e maestru la facut liste, algoritmi si scheme logice!

Perceptiv (P) sau Rational (R).

Perceptivul este o persoana caracterizata īn primul rand de fluiditate: ia lucrurile asa cum sunt, nu īncearca sa le bage īn cutiute cu forme bine determinate. Perceptivul reactioneaza la mediu adaptandu-se. Este o persoana curioasa, deschisa catre nou, genul de pionier. Poate porni de la o premisa si ajunge la un rezultat cu totul opus. Pentru el este īn regula, ba chiar nemaipomenit.

.si exact ce trebuie pentru a scoate din minti un rational. Un rational care traieste pentru a planifica, īmparti si subīmparti. Un rational care īsi stabileste un obiectiv si īl urmareste pas cu pas. Cuvintele cheie: reglementare si control.

MBTI

Cum a fost conceput

Testul a fost dezvoltat de Isabel Briggs Myers pornind de la teoriile

psihologului Karl Jung incepand cu anii 1940. Ea a dorit sa transpuna aceste

teorii intr-un limbaj care sa poata fi inteles si de un neinitiat. Acest test

apartine acum companiei Consulting Psychologist Press, este conceput

pentru aproximativ 20 de limbi straine si este interpretat de catre analisti

licentiati. Testul este incontinuu dezvoltat ca urmare a cercetarilor si a miilor

de subiecti intervievati.

Modelul de baza

Mayers considera ca exista patru tipuri primare de personalitate. Asta nu

inseamna ca intr-un om nu se gaseste decat un tip sau altul, ci ca el are

preferinta pentru unul dintre ele. Pentru a ilustra aceasta idee Mayers a facut

referire la modul in care ne utilizam manile: desi noi ne utilizam ambele

maini de multe ori mana dreapta (in cazul in care nu suntem stangaci) este

cea care actioneaza, cealalta fiind utilizata doar pentru suport.

I Orientarea energetica introvertit sau extrovertit

Fiecare om are doua fete, una este indreptata catre evenimente, oameni,

lucruri, cealalta este indreptata catre ganduri, dorinte, idei, imaginatie.

Aceste doua moduri sunt complementare si tin de natura noastra, dar

oamenii sunt in mod innascut mai atrasi de una dintre lumi, cea interioara

sau cea exterioara. Astfel caracterul introvertit sau extrovertit va fi mai

puternic in dezvoltarea personalitatii si va juca rolul dominant in ceea ce

priveste comportamentul.

Extrovertit:

- intai actioneaza si apoi se gandeste - se simte rau daca nu are contact cu

lumea exterioara

- deschis la oameni si lucruri este motivat in primul rand de catre acestea

- ii place diversitatea si schimbarea in relatiile cu alti oameni.

Introvertit:

- intai gandeste si apoi actioneaza

- are nevoie in mod regulat de izolare pentru a-si reincarca bateriile

- motivatia vine din interior; mintea este uneori atat de activa incat nu

mai percepe ce se intampla in exterior

- prefera relatia si comunicarea cu o singura persoana comunicarii cu un

grup

II Intelegerea - observatie sau intuitie

Creierul nostru observa sunete, imagini, mirosuri, toate caracterizand

prezentul. El face categorii, organizeaza, memoreaza ceea ce este aici si

acum. Aceasta parte a creierului inregistreaza realitatea.

Partea intuitiva a creierului nostru incearca sa inteleaga, sa interpreteze si

sa creeze tipologii explicative generale a ceea ce este observat. Ea face

speculatii pornind de la posibilitati si incearca sa prezica viitorul. Este

imaginativa si conceptuala.

Desi ambele moduri de a percepe realitatea sunt necesare si utilizate de

catre toti oamenii fiecare dintre noi are in mod instictiv tendinta de a

favoriza una in detrimentul celeilalte.

Observatie:

- traieste mental in prezent

- a fi practic si a utiliza solutii de bun simt vine in mod automat

- retine detaliat ceea ce s-a intamplat in trecut

- pentru a ajunge la lucruri noi cel mai bine este sa porneasca de la

experienta trecuta

- ii plac informatiile clare, complete ; nu ii place sa presupuna atunci

cand faptele sunt neclare.

Intuitie:

- traieste mental in viitor

- utilizarea imaginatiei si crearea/inventarea de noi posibilitati este

automata

- cand isi aduce aminte de ceva isi aduci aminte si de context, tipologie,

conexiuni

- improvizeaza cel mai bine pornind de la intelegerea teoretica

- se simte comfortabil atunci cand informatiile sunt ambigue, amalgamate

si presupunerea este importanta

III. Judecarea si luarea deciziilor

Partea care gandeste a creierului nostru analizeaza informatia intr-un mod

detasat, obiectiv. Ea in mod sistematic pleaca de la fapte pentru a deduce si a

ajunge la concluzii intr-un mod sistematic. Ea ne releva natura noastra

logica

Partea sentimentala a creierului nostru ajunge la concluzii intr-un mod

mai global si in functie de atasamente, de ceea ce ne place sau nu, de

impactul pe care concluziile il au asupra celorlalti, de valorile umane,

estetice. Este vorba de natura noastra subiectiva.

Noi utilizam ambele moduri de a ajunge la concluzii, dar atunci cand

ajungem la concluzii controversate una dintre ele prevaleaza.

Cognitiv:

- se cauta instinctiv fapte si o structura logica intr-o situatie de decizie

- atentia este indreptata catre obiective si catre ceea ce este de facut

pentru a le atinge

- poate stabili cu usurinta un obiectiv si sa faca o analiza critica

- accepta conflictul ca pe ceva natural in relatiile cu alti oameni

Sentimental:

- in situatii de decizie se raporteaza instinctiv la sentimente personale si

la impactul pe care deciziile il au asupra celorlalti oameni

- atentia este indreptata catre nevoile oamenilor

- cauta in mod natural intelegere si opinii acceptate de cat mai multi

- este stresat de situatiile conflictuale; are o reactie negativa la lipsa de

armonie

IV Raportul cu lumea exterioara

Oamenii folosesc atat judecata (gandire si sentiment) cat si perceptia

(observatie si intuitie) pentru a memora informatii, pentru a pune gandurile

in ordine, pentru a lua decizii.

Cei care pun accent pe judecata se raporteaza la lume din perspectiva

unui plan si au tendinta de a organiza ceea ce ii inconjoara, de a fi pregatiti,

de a lua decizii si de a incheia o situatie in modul in care doresc.

Stilul perceptiv ia lumea exterioara asa cum este, o adopta si se adapteaza

la ea in mod flexibil, este receptiv la noi oportunitati, la schimbari de planuri

Judecata:

- planifica in amanunt inainte de a actiona

- se concetreaza asupra actiunilor care privesc un anumit obiectiv, doar

dupa ce l-au atins pe acesta merg mai departe

- muncesc cel mai bine si nu sunt stresati doar atunci cand nu sunt in

intarziere

- isi organizeaza viata in functie de obiective, termene si proceduri

standard

Perceptie:

- se simte confortabil atunci cand actioneaza fara nici un plan, acesta se

va crea pe parcurs

- ii place sa aiba mai multe sarcini odata, ii place varietatea si sa imbine

munca cu joaca

- nu are probleme cand este presat de timp

- in mod instinctiv ocoleste acele sarcini care ii obtureaza flexibilitatea,

libertatea si varietatea.

E-75% dintre americani; 10s/titlu

televiziune

- acŃioneaza, apoi gandesc

I- gandesc, apoi actioneaza

- asclta in detrimentul vorbirii

S senzatie: ce este?

- V,A,K

- Detalii, realitati in organizatie

- Literali

N: intuitie- ce poate fi?

- Implicatii si deducsii,

subtilitati, tipare

- Posibilitati in organizatie,

metafore

T: gandire; decizii obiective,

rationale

- Motivati de dorinta de reusita

F: sentiment; decizii

subiective, empatici

- Motivati de dorinta de a fi

apreciati

J: judecatori; organizati, orientati

spre produs

- timpul e o resursa finita

P: perceptivi; spontani, amana

luarea deciziilor, orientaŃi spre

proces

- timpul e elastic

Permutarea acestor patru preferinte duce la 16 tipuri de personalitate care

formeaza baza modelului Myers. Fiecarui tip de personalitate i se potrivesc

anumite meserii, raspunde mai bine la un anumit mod de a i te adresa.

ENTP

Puncte tari

-iubesc provocarile

- entuziasti si ingeniosi, suntvorbareŃi

- centraŃi pe autodezvoltare,sunt intreprinzatori innascuti

- sunt atensi la toate posibilitatile, fascinati de ideile noi

- opereaza pe baza impulsurilor creative, apreciind in primul rand creativitatea

- detin excelente capacitati analitice, buni ganditori strategici

- testeaza limitele celor din jur si considera ca majoritatea regulilor sunt create pentru a fi ocolite

- cauta sa-i inteleaga pe ceilalti, evita incadrarea in tipare

Puncte slabe

- ignora uneori modalitatile clasice de a face lucrurile, dispretuind rutina

- le lipseste deliberarea si, odata ce problemele majore au fost depasite, se napustesc la urmatoarea provocare

- pot fi insensibili si lipsiti de tact, nesinceri

- nepasatori fana de planurile si proiectele altora, capriciosi

- pot parea aroganti

INTP

Puncte tari

- solutioneaza probleme conceptuale, intelectuali si logici, cu strafulgerari de o creativitate exceptionala

- tacuti, rezervati, universul interior e absorbit de analiza problemelor

- critici, precisi, sceptici

- sunt convinsi numai de rationamente logice

- ingeniosi si originali

- puternica pornire spre competenta personala, provoaca si pe altii in autoperfectionare

- nu sunt buni organizatori ai oamenilor, mai mult lucreaza cu sisteme conceptuale

Puncte slabe

- pot trece cu vederea ceea ce conteza pentr altii

- reticenti in a exprima aprecieri, pot face fixatie pe o eroare minora, putand stopa intregul plan din acest motiv

- se plictisesc de detaliile rutiniere

- onestitatea lor analitica poate jigni