Acordarea primului ajutor - parasutism

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR - PARASUTISM

1. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRIMULUI AJUTOR  CE TREBUIE DAT IN CAZ DE ACCIDENTE

Urgenta traumatologica, suferinta provocata de agresiunea unor elemente din mediul inconjurator, asupra corpului omenesc, trebuie tratata din primele minute de la producerea accidentului, orice intarziere putand periclita vindecarea bolnavului, fie prin aparitia unor complicatii ce ingreuneaza actul terapeutic ulterior, fie printr-o evolutie nefavorabila urmata de instalarea unor infirmitati definitive sau de deces.

De promptitudinea si corectitudinea cu care se va actiona in primele 5 - 10 minute, depinde salvarea victimei si in final vindecarea ei.

1.1. Etapele obligatorii pentru acordarea primului ajutor:

Constatarea accidentului:

a. prima examinare rapida a victimei:

- se va face la locul in care s-a produs accidentul (in limita posibilitatilor), fara a incerca sa o deplasam.

- se stabileste daca victima respira si ii bate inima.

- pulsul si respiratia se verifica la nivelul nasului, carotidei si toracelui.

- pupilele arata : - micsorate = stop cardiac recent

- marite = stop cardiac indelungat

- inegale = traumatism cranian sever

b. crearea barajului de securitate in jurul victimei si a zonei.

c. anuntarea accidentului.

Scoaterea victimei de la locul accidentului cu foarte mare grija pentru a nu-I agrava situatia.

Acordarea primului ajutor prin: masajul cardiac extern si respiratia artificiala (in cazul instalarii stopului cardiac si respirator), oprirea eventualelor hemoragii externe, toaleta sumara si pansarea ranilor, imobilizarea provizorie a fracturilor. Unele din aceste manevre trebuie sa fie executate cu cea mai mare urgenta, chiar la locul accidentului, iar altele vor fi executate dupa ce accidentatul a fost scos de la locul accidentului, fiind asezat la sol intr-un loc mai retras, in conditii mai confortabile.

Transportul in conditii de maxima securitate si confort.

RANI - HEMORAGII - PANSAMENTE

Rana reprezinta o intrerupere a continuitatii pielii.

Ranile necuratate in timp de maxim 6 ore de la accident devin focare de infectie pentru intregul organism.

Hemoragiile care apar in urma oricarei raniri se opresc mecanic inaintea curatarii ranii.

1. Tipuri de hemoragii:

- hemoragia capilara (ce provine din vasele mici ale pielii) este in cantitate mica si se opreste comprimand pentru 2 - 3 minute rana cu o batista / fasa.

- hemoragia arteriala (ce provine din artere) este in cantitate mare, sangele rosu deschis tasnind cu putere, in jeturi intrerupte.

- hemoragia venoasa (ce provine din vene) este in cantitate mare, sangele rasu inchis iesind din rana in jet continuu.

Hemostaza:

- Zona de lucru: - hemoragia capilara se opreste comprimand pentru 2 - 3 minute rana cu o batista / fasa

- hemoragia arteriala se opreste prin compresie in capatul dinspre inima a ranii.

- hemoragia venoasa se opreste prin compresie in capatul ranii opus inimii.

- Hemostaza se realizeaza prin apasare cu degetul sau pumnul asupra vasului ranit, in locul necesar, astfel incat pozitia acestuia sa fie cit mai aproape de suprafata pielii si sa aiba ca baza de sprijin un plan osos.

- La nivelul membrelor se poate realiza hemostaza prelungita, cu ajutorul garoului (snur, cordon, furtun - legat strans). Intre garou si vasul lezat se comprima un rulou de fasa sau panza. Fiecare garou va fi insotit de un bilet care atesta ora si minutul la care a fost aplicat.

- Garoul se aplica pentru maxim 2 ore si se slabeste pentru 1 - 2 minute la fiecare 15 - 20 minute.

- Aplicarea garoului implica anumite riscuri si se recomanda, de obicei, sa fie folosita pana se realizeaza toaletarea ranilor (mai putin periculoase ca debit sanguin) si acoperirea acestora cu un pumn de comprese sterile, stranse puternic sub cateva ture de fasa.

3. Curatarea ranii:

1. se dezinfecteaza marginile ranii cu alcool sau tinctura de iod, fara a se introduce aceste produse in rana.

rana se inunda cu apa oxigenata pentru ca efervescenta sa elimine corpii straini.

3. se toarna in jet rivanol sau alte solutii antiseptice neiritante.

4. corpii straini ramasi se inlatura cu o pensa sterilizata.

5. rana se acopera cu comprese (exclus vata) si fasa.

3. FRACTURI - ENTORSE - LUXATII

3.1. Definitii:

- Fractura: ruperea partiala sau totala a continuitatii structurii osului.

- Entorsa: rupturi mai mult sau mai putin importante ale tesuturilor articulare.

- Luxatia: ruptura tesuturilor articulare cu deplasarea partiala sau totala a oaselor din interiorul articulatiei.

3. Simptome:

- dureri vii intr-un punct fix;

- deformatie, datorita deplasarii sau unghiularii fragmentelor osoase;

- tumefactie, datorita edemului si hemoragiei;

- pozitie vicioasa a membrului, prin scurtarea datorita incalecarii fragmentelor, rasucirii lor in directii opuse;

- mobilitate anormala a oaselor, care se datoreaza discontinuitatii lor;

- netransmisibilitatea miscarii de la un fragment de membrun fracturat la celalalt segment;

- impotenta functionala, ca urmare a lipsei de continuitate a parghiei osoase.

3.3. Tehnica:

- fracturile si luxatiile inchise (fara perforarea pielii) vor fi readuse la pozitia initiala, in limita posibilitatilor, dupa care membrul se imobilizeaza provizoriu si se transporta imediat la spital.

- fracturile si luxatiile deschise se imobilizeaza provizoriu in pozitia in care se afla, dupa ce s-a realizat toaletarea ranii, si se transporta la spital.

- imobilizarea provizorie trebuie sa cuprinda articulatiile laterale care incadreaza osul sau o portiune suficienta colaterala articulatiei afectate astfel incat sa nu se produca noi traumatisme zonale.

- atelele profesionale sau improvizate vor fi protezate cu materiale moi si vor avea marimea optima.

- fracturile de coloana se imobilizeaza si se transporta pe un plan tare (ex. usa), fara schimbari de pozitie, cu role textile la ceafa si zona lombara.

4. STOPUL RESPIRATOR SI CARDIAC.

Neoxigenarea creierului un timp mai mare de 3 minute duce la moartea celulelor nervoase de la nivelul creierului si implicit a organismului. Salvarea victimei, care nu mai respira sau careia nu-I mai bate inima, depinde de interventia extrem de rapida si corecta a salvatorului care, prin cateva manevre simple poate suplini, pentru un timp, lipsa miscarilor spontane ale musculaturii toracice si ale muschiului inimii.

4.1. Stopul respirator:

- Metoda folosita - gura la gura ( I ) sau gura la nas ( II ).

- Tehnica: - identificarea existentei stopului respirator (vizual sau auditiv);

- eliberarea cailor respiratorii de corpi straini;

- se ridica ceafa si se da capul pe spate;

- se blocheaza (penseaza) nasul sau gura (pentru varianta II);

- salvatorul, printr-o batista, fasa,etc., pune gura peste gura accidentatului si sufla cu putere;

- expiratia se face de la sine;

- pentru varianta II se sufla aerul prin nas.

- Cadenta este de 15 - 20 respiratii / minut. Salvatorul la timpul 1 - 2 inspiratie, 3 - 4 expiratie.

- Se executa manevra pana reapar miscarile respiratorii spontane.

4. Stopul cardiac:

- Semne: pierderea brusca a cunostintei, respiratie lenta, zgomotoasa, marirea pupilei, lipsa zgomotelor cardiace la ascultarea inimii, disparitia batailor arteriale la incheietura pumnului si fata laterala a gatului.

- Tehnica: - se aplica o lovitura puternica cu pumnul cu trei degete deasupra sternului (zona presternala);

- daca nu se rezolva, se culca victima pe un plan dur;

- se incruciseaza mainile, cu palmele suprapuse, in zona bazei sternului - partea stanga;

- se apasa pentru a infunda cutia toracica 3 - 4 cm.

- Cadenta este de 60 apasari / minut.

- Se executa manevra pana la reluarea batailor normale ale inimii - uneori chiar o ora (sunt necesari mai multi salvatori).

- La copii se apasa cu cate 2 degete de la fiecare mana sau numai cu indexurile incrucisate, la o cadenta de 80 -100 batai / minut.

- Ridicarea picioarelor victimei constituie un avantaj pentru circulatia sangelui.

4.3. Stopul cardio - respirator:

- Se recomanda executarea de catre mai multi salvatori respectand tehnica de mai sus;

- Daca este un singur salvator o data la 6 - 8 apasari pe stern va face o insuflare de aer in gura victimei;

5. TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR

- Manevrarea accidentatului se va face astfel incat segmentul format din cap - gat - trunchi - bazin, sa ramana nemiscat, ca un bloc rigid.

- Evacuarea din zona accidentului si transportul se va face fara a-i produce victimei noi traumatisme sau dureri.

- Transportul se realizeaza numai cu insotitor, in conditii de maxima siguranta si confort pentru victima incalzita si hidratata corespunzator.

6. ARSURILE

- Sunt leziuni din cauze termice, chimice, electrice, nucleare.

Clasificare:

- Gradul I - zona foarte superficiala a pielii;

- simptome: roseata, incalzire, umflare, durere;

- se tine sub jet de apa rece 30 - 60 minute.

- Gradul II   - zona superficiala a pielii;

- apar basici cu lichid limpede, galbui;

- rana se tine 30 - 60 minute sub jet de apa rece si se acopera cu pansament uscat steril.

- Gradul III   - zona profunda a pielii;

- apar basici cu lichid sanguinolent (cu sange capilar) si zone mozaic alb-rosii;

- rani mai putin dureroase dar cu mare pericol de infectare;

- se acopera cu pansament uscat steril si se transporta la spital;

- Gradul IV   - afecteaza pielea, tesuturile si organele de suprafata;

- aspect de rana moarta, tonuri de culoare alb - negru

- rani putin dureroase dar cu mare pericol de infectare;

- se acopera cu pansament uscat steril si se transporta la spital;

Arsura termica:

- gravitatea este determinata de intinderea suprafetei arse, durata actiunii agentului cauzal, zona lezata, categoria victimelor (copii, batrani, femei insarcinate), preexistenta unor boli cronice;

- se scoate victima din focar (daca fuge se imobilizeaza la pamant) si se acopera pentru stingere cu o patura, haina mare, etc;

- se indeparteaza lucrurile arse si se transporta de urgenta la spital dupa ce a fost  acoperit cu un material uscat si steril (transportul se face numai in primele 2 ore de la accident - dupa acest interval numai sub supravegherea medicului);

- daca transportul dureaza peste 2 ore se administreaza un calmant si se face, bland dar insistent, toaleta primara cu rivanol pana la indapartarea corpilor straini si a celulelor arse.

Arsura chimica:

- se spala regiunea arsa cu apa la 25 ⁰C (exceptie face arsura cu oxid de calciu), se acopera cu material uscat si steril;

- se transporta de urgenta la spital.

6.4. Arsura electrica:

- se acopera rana cu materiale sterile si se transporta de urgenta la spital.

7. DEGERATURILE

- adapostirea in spatii ce vor fi incalzite in ritm lent (in 3 - 4 ore sa ajunga la temperatura normala);

- se administreaza lichide calde si cantitati mici de bauturi alcoolice tari;

- semne de gravitate: respiratie dificila sau neregulata, somnolenta, frison, lesin.

- daca zonele degerate se acopera cu basici se vor spala cu alcool si acoperi cu materiale sterile

8. INECUL

- apare prin inundarea cailor respiratorii sau instalarea reflexa a stopului cardio-respirator datorita fricii sau socului termic.

- victima se scoate din apa si I se curata caile respiratorii;

- se efectueaza masaj cardiac si respiratie artificiala.

9. ELECTROCUTAREA

- se anuleaza sursa electrica prin debransare, ruperea conductorului sau lovirea victimei cu un corp izolat;

- in prima urgenta se efectueaza masajul cardiac si respiratia artificiala dupa care se transporta accidentatul de urgenta la spital.

10. LESINUL

- se anunta prin ameteala, somnolenta, urechi infundate;

- semne: - victima este palida, casca si se prabuseste la pamant

- pierderea cunostintei nu este totala iar functiile vitale nu sunt complet suprimate.

- victima se culca la orizontala cu capul mai jos;

- se stropeste fata cu apa rece, se aplica palme usoare pe obaz si I se da sa miroasa otet,eter.

- este supravegheata sa nu apara stopul cardio respirator.

- se transporta la spital sub supraveghere.

11. SINCOPA

- apare la traumatisme in zone reflexogene (plex, barbie, gat, testicule)

- semne: - pierderea brusca a cunostintei cu oprirea inimii si respiratiei

- victima palida, cu extremitati reci, nu respira, nu i se percep bataile inimii, puls aritmic slab sau absent.

- victima se culca la orizontala cu capul mai jos;

- se stropeste fata cu apa rece, se aplica palme usoare pe obaz si I se da sa miroasa otet,eter.

- daca apare stopul cardio respirator se face masaj cardiac si respiratie artificiala.

- se transporta la spital sub supraveghere.

1 INSOLATIA

- capul si ceafa neprotejate la soare;

- semne: ameteli, dureri de cap si-n dreptul inimii, urechi infundate, ceafa rigida, aritmia pulsului, senzatia puternica de a urina.

- victima se culca la umbra, cu capul mai sus si cu corpul degajat.

- sa aplica comprese reci pe frunte si cap.

- se administreaza ceaiuri calde si indulcite, cafea concentrata.

13. STAREA DE SOC

- apare in urma traumatismelor de orice natura

- se combat efectele traumatismelor generatoare, se inveleste ranitul si se stimuleza psihic

- se administreaza lichide alcaline-clorurosodice-indulcite sau sucuri naturale de citrice

- doza: sare + bicarbonat + zahar + apa = 1 lingurita + ½ lingurita + 1 lingura + 1 litru.