Forte care actioneaza asupra planorului in zbor planat
Zborul planat al planorului este un zbor cu o pierdere permanenta de inaltime. Din acest motiv, zborul planorului poate fi considerat asemanator cu alunecarea unui corp mobil pe un plan inclinat (vezi Fig. 16.48.). Acest lucru se datoreaza faptului ca pentru a asigura viteza necesara zborului, planorul se pune pe o panta de coborare astfel incat o componenta a greutatii G2 sa constituie forta de tractiune necesara, anuland rezistenta la inaintare.
Pentru ca zborul sa se execute uniform (viteza sa fie constanta, trebuie ca unghiul de panta sau unghiul de planare q, sa fie constant fapt care duce la urmatorul echilibru de forte:
Pe de alta parte, unghiul j = q ca unghiuri cu laturile perpendiculare,
dar in triunghiul ABC:
unde:
- H = inaltimea la care incepe planarea;
- S = distanta parcursa la sol in timpul planarii,
iar in triunghiul vitezelor:
(deoarece q este mic v » vs)
unde:
- w = viteza ce coborare citita de pilot la variometru;
- v = viteza citita de pilot la vitezometru si transformata in m/s, considerandu-se vantul nul.
In concluzie, putem scrie sub forma unui sir de rapoarte egale, urmatoarele:
Din aceasta relatie se vede ca finetea planorului (unghiul de planare) nu depinde decat de caracteristicile aerodinamice al planorului, deci de polara acestuia.
|
Sa calculam acum viteza de planare:
dar tinand cont de faptul ca planoarele moderne au fineti ridicate (25-50), unghiul q va fi ma mic de 2o si deci cu o aproximatie foarte buna, putem considera cos q = 1.
In aceste conditii:
de unde rezulta ca in situatia cand, in cadrul zborurilor de performanta, se urmareste sa se obtina o finete maxima cu o viteza de deplasare cat mai mare, se va cauta sa se modifice greutatea planorului.
Acest lucru este posibil prin luarea de balast de apa in planor. In felul acesta vom mari greutatea planorului si respectiv la aceeasi panta se va mari viteza de zbor, deci vom parcurge aceeasi distanta intr-un timp mai mic. Totodata, studiind relatia:
|
observam ca marind viteza de zbor (datorita balastului), se va mari si viteza descendenta.
Fig. 16.48. Echilibrul fortelor in zborul planat
Balastul de apa poate fi luat numai de planoarele care au din constructie montate in aripi sau in fuselaj rezervoare de apa. Aceste rezervoare sunt construite cu posibilitatea de a putea fi golite de catre pilot in zbor in cazul cand situatia meteo este slaba, sau cand executa aterizarea.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |