Dimensiunile principale si capacitatea de trecere a automobilului

Dimensiunile principale si capacitatea de trecere a automobilului

Dimensiunile principale se definesc in conditia de repaus a automobilului, planul sau de sprijin este orizontal, iar rotile au pozitia corespunzatoare mersului rectiliniu si presiunea interioara a aerului din pneu indicata de fabricant.

Fig.1.Dimensiunile principale ale automobilului

In figura 1.sunt reprezentate principalele dimensiuni geometrice ale automobilului, conform STAS 6689/2 - 80.

Lungimea A, reprezinta distanta dintre doua plane verticale, perpendiculare pe planul logitudinal de simetrie al automobilului si tangente la punctele extreme din fata si din spate. Toate elementele din fata sau din spatele automobilului (carlige de tractiune, bare de protectie, etc.) sunt incluse intre aceste doua plane.

Latimea l, reprezinta distanta intre doua plane verticale si paralele cu planul longitudinal de simetrie, tangente la automobil, de o parte si de alta a sa. Toate organele laterale ale automobilului fixate rigid, cu exceptia oglinzilor retrovizoare, sunt cuprinse intre aceste plane.

Inaltimea vehiculului, H, reprezinta distanta dintre planul de sprijin si planul orizontal tangent la partea superioara a automobilului, fara incarcatura, cu pneurile umflate la presiunea indicata de producator.

Ampatamentul L, reprezinta distanta dintre axele geometrice ale puntilor automobilului. In cazul automobilelor cu trei punti ampatamentul se defineste ca distanta dintre axa puntii fata si jumatatea distantei dintre axele celor doua punti din spate. Ampatamentul automobilelor cu mai mult de trei punti se defineste ca suma distantelor consecutive dintre axele puntilor, incepand cu puntea fata. La automobilele care tracteaza semiremorci ampatamentul se calculeaza ca suma dintre distanta de la axa puntii fata la axa pivotului de tractiune si distanta dintre acesta si planul vertical ce trece prin axa primei osii a semiremorcii.

Ecartamentul B, reprezinta distanta dintre planele mediane ale rotilor aceleiasi punti. In cazul puntilor spate echipate cu roti duble ecartamentul se defineste ca fiind distanta dintre planele, perpendiculare pe calea de rulare si paralele cu planul de simetrie al automobilului, care trec la jumatatea distantei dintre rotile de pe aceeasi parte a puntii respective.

Consola fata, l₁, reprezinta distanta dintre doua plane verticale transversale, care trec, respectiv, prin punctul extrem din fata al automobilului si axa puntii fata. (fig.1.).

Consola spate l₂, reprezinta distanta dintre doua plane verticale transversale, care trec, respectiv, prin punctul extrem din spate al automobilului si axa puntii spate . (fig.1.).

1. Caracteristicile geometrice ale capacitatii de trecere a automobilului

Capacitatea de trecere a unui automobil reprezinta calitatea acestuia de a se putea deplasa pe drumuri neamenajate, in teren natural fara drum si de a putea trece peste obstacole de anumite marimi.

Capacitatea de trecere este diferita in functie de tipul, constructia si destinatia automobilelor. Aceasta caracteristica nu este foarte importanta la automobilele destinate circulatiei pe drumuri bune, cum sunt autoturismele de oras, autobuzele urbane si interurbane, dar ea se impune la autoturismele utilitare si variantele lor, la autocamioane si chiar la autobuzele usoare, care trebuie sa circule

Fig.2.Dimensiuni caracteristice pentru capacitatea de trecere

si pe drumuri neamenajate. Cea mai mare capacitate de trecere o au automobilele de constructie speciala numite "tot-teren", care pot circula atat pe drumuri neamenajate cat si in teren natural, fara drum, in conditii de ploaie, zapada, polei, etc., ca si automobilele speciale (militare sau care lucreaza in exploatari miniere, petroliere, in conditii de santier, etc.). Aceste automobile au o capacitate de trecere imbunatatita si datorita tractiunii integrale, care distribuie momentul motor la toate rotile automobilului. Capacitatea de trecere se imbunatateste prin folosirea transmisiilor la care, la schimbarea treptelor de viteze, nu se intrerupe fluxul de putere dintre motor si rotile motoare.

Un automobil cu capacitatea de trecere marita trebuie sa permita depasirea obstacolelor fara riscul 'suspendarii' rotilor motoare si sa asigure corelarea dintre forta de tractiune maxima la roti si aderenta acestora cu calea de rulare. Caracteristicile geometrice ale automobilului, care caracterizeaza capacitate de trecere sunt reprezentate in figura 2.: lumina sau garda la sol-c, raza longitudinala de trecere-_l, raza transversala de trecere-_t, unghiurile de trecere din fata- si din spate-

Garda la sol c reprezinta distanta, masurata pe verticala, dintre partea cea mai de jos a sasiului automobilului complet incarcat si calea de rulare. Acest parametru reprezinta inaltimea maxima a obstacolelor care pot fi trecute de automobilul incarcat la sarcina nominala, fara sa le atinga. Partea cea mai coborata a sasiului se gaseste, de obicei, sub puntea din fata sau sub carterul puntii din spate, in dreptul transmisiei principale. La unele automobile, partea cea mai joasa poate fi baia de ulei a motorului ( la unele autobuze la care motorul este amplasat la mijlocul autobuzului, sub podea ).

In tabelul 1. sunt date valorile acestui parametru pentru diferite categorii de automobile.

Tabelul 1. Garda la sol la diferite categorii de automobile

Raza longitudinala de trecere ( r _l reprezinta raza suprafetei cilindrice conventionale, figura 2., tangenta la rotile din fata , rotile din spate si la punctul cel mai coborat al automobilului, situat intre punti. Raza longitudinala determina conturul proeminentei peste care poate sa treaca automobilul, fara sa o atinga cu punctele cele mai joase. Cu cat aceasta raza este mai mica cu atat capacitatea de trecere a automobilului este mai mare. In tabelul 2. sunt date valorile razei longitudinale de trecere pentru diferite tipuri de automobile.

Raza transversala de trecere (r t reprezinta raza suprafetei cilindrice conventionale, figura 2., tangenta la punctul cel mai coborat, din fata sau din spate si la pneuri. Aceasta raza arata marimea obstacolelor, in plan transversal, peste care poate trece automobilul. Valori mici ale razei transversale determina o capacitate marita de trecere a automobilului.

Tabelul 2. Raza longitudinala de trecere la diferite categorii de automobile.

Unghiurile de trecere a in fata si a₂ in spate sunt determinate de tangentele la pneul din fata, respectiv din spate si partea cea mai din fata, respectiv din spate a sasiului sau caroseriei ( fig.2. )

La circulatia pe un drum accidentat si mai ales in situatia in care automobilul urca sau coboara unele denivelari intalnite pe calea de rulare, este posibil sa atinga drumul cu capatul din fata sau cu cel din spate. Probabilitatea este cu atat mai mare cu cat unghiurile de trecere sunt mai mici si cu cat consolele sunt mai mari.

In tabelul 1..3..3.sunt date valorile medii ale unghiurilor de trecere a si a pentru diferite categorii de automobile.

Tabelul 3. Unghiurile de trecere la diferite categorii de automobile

Razele minime de viraj ale automobilului caracterizeaza capacitatea de trecere a automobilului si posibilitatea acestuia de a se inscrie in viraj, cu viteza minima stabila, volanul fiind rotit corespunzator limitei maxime de bracare a rotilor de directie.

Raza exterioara de viraj R_e, fig.3., reprezinta raza cercului descris in planul caii de rulare de catre roata fata, bracata la maxim, exterioara virajului efectuat in jurul punctului O, numit centru instantaneu de virare.

Re

A_V R₁ R_i O

	Av

					Ri
	R1
			R2

	O

Fig.3. Schema automobilului in viraj

Raza interioara de viraj R_i reprezinta raza cercului descris in planul caii de rulare de catre roata spate interioara virajului, efectuat in jurul punctului O, atunci cand rotile directoare sunt bracate la maxim.

Raza exterioara de gabarit R₁ reprezinta raza cercului descris in planul caii de rulare de catre punctul cel mai indepartat de centrul de virare O, atunci cand rotile directoare sunt bracate la maxim.

Raza interioara de gabarit R₂ reprezinta raza cercului descris in planul caii de rulare de catre punctul cel mai apropiat de centrul de virare O, atunci cand rotile directoare sunt bracate la maxim.

Latimea A _v a spatiului ocupat de automobil in viraj, sau fasia de gabarit, se defineste ca fiind aria ocupata de automobil in viraj, cu rotile directoare bracate la maxim; ea este egala cu diferenta dintre razele exterioara-R_e si interioara-R_i.

Razele de viraj cele mai mici le au automobilele la care toate rotile sunt directoare.

Capacitatea de trecere a automobilului mai este influentata de maniabilitatea si stabilitatea automobilului, de calitatea suspensiei si de raportul dintre forta de tractiune si forta de aderenta dintre rotile motoare si calea de rulare.