CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI
1. CONDITII GENERALE
Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri principale:
amestecul de beton proiectat la statie de producator printr-un laborator autorizat;
amestecul de beton prescris (de catre proiectant si/sau utilizator) printr-un laborator
autorizat.
1.1. Amestecul de beton proiectat
1.1.1. Cerinte generale
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. În absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. În acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incat sa aibe o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. În aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o buna protectie a armaturii.
Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentei reglementari tehnice.
1.1.2. Date privind compozitia betonului
În cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:
a) Clasa de rezistenta;
b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor;
c) Consistenta betonului proaspat.
d) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul
minim de ciment) functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), conditiile de expunere etc. in concordanta cu prevederile prezentului cod de practica.
De exemplu: un beton de clasa C16/20 cu consistenta T3, preparat cu ciment I32,5 si avand agregate 0-31mm se va nota: C16/20 - T3 - I32,5/0-31.
În anumite cazuri privind conditiile speciale de utilizare a betonului trebuie specificate caracteristici suplimentare (ce trebuie sa faca obiectul unor teste specifice), cum ar fi:
a) Caracteristici ale betonului intarit, de exemplu:
densitate
rezistenta la penetrarea apei (impermeabilitatea betonului)
rezistenta la inghet - dezghet
rezistenta la atacul chimic
rezistenta la uzura, etc.
b) Caracteristici de compozitie:
- tipul de ciment
continutul de aer antrenat
evolutia rezistentei
cantitatea de caldura degajata in timpul hidratarii
conditii speciale pentru agregate
cerinte speciale privind reactia alcalii - agregate
cerinte speciale privind temperatura betonului proaspat.
În cazul in care se cere obtinerea unui anumit grad de impermeabilitate, gelivitate etc. notatia betonului va cuprinde si aceste caracteristici (de exemplu pentru gradul P8 de impermeabilitate: C16/20 - T3 - I32,5/0-31).
1.2. Amestecul de beton prescris
1.2.1. Cerinte generale
Proiectantul si/sau utilizatorul isi asuma responsabilitatea pentru compozitia betonului. În acest caz trebuie verificat intr-un laborator autorizat, alegerea componentilor, stabilirea compozitiei betonului si indeplinirea cerintelor tehnice pentru betoane.
În general datele de baza specificate in cazul amestecului de beton prescris sunt similare cu cele ale amestecului de beton proiectat.
1.2.2. Date specifice privind amestecurile de beton prescrise
În cazul amestecului de beton (compozitia betonului) prescris trebuie sa se specifice cel putin urmatoarele date de baza:
a) Dozajul de ciment la mc de beton/clasa betonului;
b) Tipul si clasa cimentului;
c) Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;
d) Tipul de agregate;
e) Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;
f) Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos.
1.2.3. Date suplimentare privind amestecul de beton prescris
Daca este necesar pot fi specificate si date suplimentare cum ar fi:
a) date privind compozitia
conditii speciale pentru agregate incluzand si o anumita granulozitate
continutul de aer antrenat din betonul proaspat
cerinte suplimentare privind temperatura betonului proaspat
b) informatii privind transportul sau/si procedurile de turnare
ritmul de livrare al betonului
indicarea tipului (cu sau fara amestecare) gabaritul si in general caracteristicilor
mijlocului de transport.
Statia precum ti utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform punctelor 1.1. si 1.2., programul si ritmul de livrare precum si obiectul (partea de structura la care urmeaza a se folosi).
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrarea-transport beton.
Compozitia betonului se stabileste si/sau verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei trebuie sa se faca:
la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;
la schimbarea tipului de aditivi;
la pregatirea executarii unei lucrarii care necesita un beton cu caracteristici deosebite de
cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C20/25.
1. În cazul constructiilor speciale precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri care nu sunt prevazute in prezentul cod de practica sau care nu au reglementari speciale, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii elaborate de institute de cercetare.
1.7. Lunar, laboratorul statiei va analiza rezultatele incarcarilor efectuate la varsta de 28 de zile si va efectua, cu acordul scris al laboratorului care a efectuat si/sau verificat reteta, eventualele corectii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurarii calitatile betonului.
Analiza se va face pe tipuri de betoane de clasa ³ c 8/10 luand in considerare rezultatele obtinute.
În prima etapa de analiza se vor aplica urmatoarele criterii orientative:
a) max. unul din 20 de rezultate se situeaza sub clasa betonului C
b) max. 33 din rezultate sunt mai mici decat fcil33/fcub33
c) max. 10 din rezultate depasesc fcil10/fcub10
Valorile fcil33/fcub33 si fcil10/fcub10 (rezistenta betonului in N/mm2 ) sunt urmatoarele:
Clasa |
C 8/10 |
C 12/15 |
C 16/20 |
C 18/22,5 |
C 20/25 |
C 25/30 |
C 32/40 |
fcil33/fcub33 | |||||||
fcil10/fcub10 |
Pentru tipurile de beton la care nu este indeplinit unul dintre criteriile mentionate se va proceda la o analiza conform criteriilor de conformitate prezentate la capitolul 17 " Controlul Calitatii " si se va determina clasa de beton efectiv realizata. În situatiile in care se constata ca Cefectiv > Cproect se va reduce dozajul de ciment pe baza de incercari preliminare.
Cantitatile de materiale corespunzatoare unui amestec se vor stabili pentru un volum de beton proaspat de max. 80 din capacitatea nominala a utilajului folosit pentru malaxarea sau conform indicatiilor prevazute in cartea tehnica a utilajului.
1.9. În cursul prepararii betonului, compozitia se va corecta de catre laboratorul statiei in functiune de rezultatele incercarilor privind:
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparenta a betonului proaspat;
consistenta betonului.
Daca se impune o corectare a cantitatii de apa de amestecare cu max. ± 5 se admite ca
pentru celelalte componente sa se mentina cantitatile stabilite anterior.
2. Amestecul de beton prescris
2.1. Cerinte privind consistenta betonului
2.1.1. Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite si a fi compactat corespunzator. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.
2.1.2. Consistenta ceruta betonului depinde de felul elementului, dimensiunile elementelor structurale, prezenta si amplasarea armaturii, tipul echipamentului de transport si punerea in opera a betonului, de posibilitatile de compactare si conditiile de mediu in timpul turnarii.
În ANEXA I.4., Tabelul I.4.3. se prezinta orientativ consistenta betonului functie de tipul elementului si betonului.
Consistenta betonului proaspat depinde de continutul de apa, de fractiunile fine ale agregatelor, de granulozitate, ti de natura agregatelor. Consistenta poate fi influentata prin adaugarea unor aditivi sau adaosuri.
În ANEXA I.4., Tabelul I.4.5. se recomanda incadrarea in anumite zone de granulozitate, functie de dozajul de ciment pentru obtinerea unui tip de consistenta.
2.1.3. Imediat dupa amestecare este posibila o reducere a consistentei betonului. Acest fenomen poate apare in medii uscate ti la temperaturi marii sau in cazul in care se folosesc anumite tipuri de cimenturi sau aditivi cum ar fi aditivii mari reducatori de apa sau superplastifianti.
2.1.4. Consistenta poate fi masurata prin diferite metode prezentate la punctul 7.1.1.
2.1. Cerinte privind consistenta betonului
* Granulozitatea agregatelor
Granulozitatea agregatelor este verificata cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform reglementarilor in vigoare STAS 1667-76: 0,2; 0,5; 2; 3(5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71.
*Cerinte privind granulozitate agregatelor
Pentru obtinerea unui amestec cu un dozaj optim de ciment si o cantitate mica de apa se
recomanda utilizarea unei combinatii de agregate care sa contina o cantitate redusa de nisip si o proportie mai mare a agregatelor mari.
În general granulozitatea agregatelor se alege functie de conditiile de turnare,
compactare precum si de tipul agregatelor ce se folosesc. În anumite cazuri, pentru ca betonul sa nu segrege in timpul transportului, turnarii ti compactarii, pentru a fi suficient de lucrabil si usor de compactat trebuie sporita cantitatea de parte fina. În ANEXA I.4 referitoare la consistenta betonului se prezinta recomandari privind respectarea acestor conditii.
Dimensiunile granulelor maxime a agregatelor se stabileste in functie de dimensiunile
caracteristice ale elementelor, respectandu-se conditiile:
fmax £ ¼ D*
fmax £ d - 5mm**
fmax £ 1,3 c unde
D - dimensiunea cea mai mica a elementului structural
D - distantele intre barele de armatura
c - stratul de acoperire cu beton al armaturii
* În cazul placilor se poate adopta relatia fmax £ 1/3 D, iar in cazul recipientilor si/sau
monolitizarilor fmax £ 1/6 D;
** Se aplica cu exceptia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barelor
de armatura;
În ANEXA I.4. (TABELELE I.4.6....I.4.11.) se prezinta zonele de granulozitate pentru agregatele 0-16; 0-20; 0-31; 0-40; 0-7; 0-71.
2.3. Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportul A/C
Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA I.2.
Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului. Valorile
orientative ale raportului A/C functie de clasa cimentului folosit pentru obtinerea unei anumite clase de beton sunt prezentate in TABELUL I.4.2., ANEXA I.4. Chiar in cazurile in care obtinerea unor rezistente a betonului ar permite utilizarea unui raport apa/ciment mai mare, el nu trebuie sa depaseasca valorile limita prezentate la capitolul privind duritatea betonului (functie de clasa de expunere a structurii)(tabelul5.4., cap. 5).
Dozajul de ciment este determinat in functie de clasa de rezistenta a betonului, precum si de cantitatea de apa necesara pentru a se obtine o anumita consistenta a betonului proaspat.
Alegerea compozitiei se va face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor.
2.4. Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor
Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati incat sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii.
Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50 g/kg ciment si nu va fi mai mica de 2 g/kg ciment. Aditivii lichizi in cantitati mai mari de 3 dm3/m3 trebuie luati in considerare in calcularea raportului A/C.
Utilizarea aditivilor pentru betoanele ce intra in componenta elementelor din beton armat si beton precomprimat este obligatoriu pentru clasele mai mari de C12/15 si se va face conform punctului 4.4, Anexei I.3. pe baza instructiunilor de folosire ce trebuie sa fie in acord cu reglementarile specifice sau agremente tehnice bazate pe determinari experimentale.
Adaosurile ar trebui sa respecte prevederile pct. 4.5.
* În ANEXELE I.4. si I..5. se prezinta recomandari privind stabilirea compozitiei
betoanelor.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |