Clasificarea constructiilor dupa: destinatie si importanta

CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR

Clasificarea constructiilor dupa destinatie

Clasificarea constructiilor dupa importanta

Referinte bibliografice

1. Clasificarea constructiilor dupa destinatie.

Criteriile de clasificare. Principalele criterii de clasificare a constructiilor sunt dupa destinatia si importanta lor. In continuare se vor prezenta ambele clasificari, exemplificandu-se de fiecare data, dupa caz, cele mai reprezentative tipuri din fiecare categorie, clasa sau grupa.

Categoriile de constructii. In raport cu destinatia lor, constructiile se impart in doua mari categorii:

A. Cladiri;

B. Constructii ingineresti.

Clase si grupe de constructii. La randul lor, fiecare dintre aceste doua categorii se imparte in mai multe clase si grupe. Aceasta clasificare, traditionala arata diferitele tipuri de constructii care au anumite caracteristici comune prin care se diferentiaza reciproc. Aceste caracteristici se refera in special la destinatie sau domeniul de utilizare al viitoarei constructii. Destinatia implica un anumit proces functional care se petrece in interiorul spatiului creat si, intr-o zona limitata, in exteriorul acestui spatiu. Spunem ca viitoarea constructie este conceputa cu sau pentru o anumita structura functionala a spatiului utilizat. Acelasi inteles transmitem cand spunem ca o anumita constructie este conceputa cu un anumit spatiu functional. Individualitatea fiecarei categorii sau clase este bine definita. Aspectele particulare ale unei constructii apartinand unei categorii sau clase o individualizeaza, transformand-o intr-un unicat, dar nu ii pot modifica caracteristicile principale care o situeaza in acea clasa, neschimbandu-i astfel destinatia.

Conform schemei de clasificare prezentate in figura 1, constructiile se impart in categorii si clase. In continuare sunt subliniate cateva caracteristici functionale proprii fiecarei categorii si clase.

A. Cladirile pot fi: civile (A1), industriale (A2) sau agrozootehnice (A3). La randul lor cladirile civile pot fi: de locuit (A11) sau social-culturale (A12).

Fig. 1. Clasificarea constructiilor

(A1) Cladirile civile indeplinesc diferite procese functionale, cum sunt acelea de: locuire, invatamant, cultura, sanatate, ocrotire sociala, sport, comert si altele similare. Datorita diversitatii mari a acestor functiuni, categoria (A1) se imparte in doua clase. Criteriile de diferentiere sunt, printre altele: numarul de oameni care utilizeaza spatiul creat, structura spatiului functional, compartimentarile interioare care rezulta corespunzator functiunii sau destinatiei si altele.

(A11) Cladirile de locuit. O parte din cladirile categoriei (A1) sunt create pentru a raspunde domeniului privat, familial raspunzand astfel functiunii de locuire. Aceasta functiune conduce la procese functionale avand cateva note distinctive. Printre acestea se pot enumera:

sunt bine individualizate;

pot fi repetabile;

necesita spatii functionale cu dimensiuni reduse sau medii;

sunt utilizate de un numar relativ mic de oameni.

Se formeaza astfel unitati functionale de dimensiuni reduse sau medii. Pentru a crea aceste spatii functionale, sunt necesare, mai intai, compartimentari interioare. Cladirile corespunzatoare, care trebuie sa respecte aceste compartimentari, rezulta adecvat, si anume avand caracteristici structurale. Acestea formeaza o clasa compacta, (A1.1), in cadrul categoriei constructiilor civile (A1), denumita cladiri de locuit sau locuinte.

(A12) Cladirile social-culturale. O alta parte din cladirile categoriei (A1), sunt create pentru a indeplini o anumita functiune in domeniul social-cultural. Diversitatea sectoarelor acestui domeniu este mare: invatamant, cult si cultura, sanatate, sport, comert si altele. Cu toate acestea, se pot distinge unele trasaturi comune ale constructiilor care asigura baza materiala a acestor sectoare. Astfel, prin natura proceselor lor functionale, aceste imobile sunt destinate sa adaposteasca un numar relativ mare de oameni. Este cazul urmatoarelor cladiri:

unitati de invatamant: scoli, universitati;

ocrotire a sanatatii: spitale, sanatorii;

cladiri de cult;

sali de spectacol: teatre, cinematografe, filarmonici;

sali de expozitii;

sali de sport;

supermagazine;

depozite si altele.

Aceste cladiri necesita spatii mari sau foarte mari, in general necompartimentate sau cu anumite compartimentari tipice, adecvate unor functiuni cu particularitati. Totodata necesita si alte spatii de dimensiuni mai mici, pentru functiuni subordonate, care insa nu dau si nu afecteaza specificul acestor constructii. In categoria cladirilor civile, (A1), aceste constructii formeaza clasa (A1.2), denumita cladiri social-culturale.

(A2) Cladirile industriale se prezinta, la randul lor, intr-o mare diversitate de solutii dupa tipul si natura proceselor industriale pe care le adapostesc. Gabaritele spatiilor functionale si compartimentarile interioare sunt determinate de mai multi factori impusi de:

destinatia constructiei, determinata de produsul sau produsele fabricate;

tipul tehnologiei industriale folosite in acest scop;

configuratia fluxurilor tehnologice specifice;

configuratia circulatiilor interioare, atat pentru personal, cat si pentru transportul materialelor si al produselor finite;

instalatiile, echipamentele si utilajele folosite, ceea ce implica gabarite obligatorii, solutii speciale si adecvate de fundare, rezemari, prinderi, strapungeri si alte masuri constructive asigurarii functionarii.

Astfel de cladiri sunt halele, fabricile, atelierele, magaziile etc.

(A3) Cladirile agrozootehnice. Sectorul zootehnic necesita cladiri cu functionalitati specifice, cum sunt cele destinate crescatoriilor de animale, grajdurile si adaposturile. Sectorul agrovegetal necesita cladiri de tipul serelor, rasadnitelor, cramelor, fabricilor de prelucrari legume si fructe, atelierelor de intretinere si reparatii etc. Din categoria cladirilor agrozootehnice mai fac parte: silozurile, depozitele, remizele etc.

B. Constructiile ingineresti sunt considerate in mod traditional urmatoarele mari categorii:

(B1) Constructiile hidrotehnice si energetice.

(B2) Caile de comunicatii. In aceasta categorie includem drumuri, poduri, tuneluri, cai ferate, piste etc.

(B3) Retelele si liniile de transport ale energiei electrice si ale fluidelor tehnologice.

(B4) Constructiile pentru alimentari cu apa si canalizari.

(B5)  Constructii speciale: antene, cosuri de fum, turnuri de racire, rezervoare, etc.

Desi toate constructiile sunt obiecte materiale cu caracter imobil care se utilizeaza acolo unde se construiesc, fiind legate de amplasamentul ales, in mod special cladirile se mai caracterizeaza printr-o nota distinctiva, in raport cu constructiile ingineresti, aceea ca sunt constructii inchise si compartimentate la interior corespunzator activitatilor pe care le adapostesc, fiind dotate cu instalatii si echipamente. Aceasta compartimentare impusa de activitatile carora le este destinata cladirea definesc functionalitatea acesteia.

2. Clasificarea constructiilor dupa importanta.

Incadrarea constructiilor in clase de importanta conduce la diferite niveluri de asigurare. In functie de aceste niveluri de asigurare se aleg valorile actiunilor exceptionale sau valorile exceptionale ale intensitatii actiunilor temporare, incluse in grupari speciale, conform "Actiuni in constructii". Totodata, incadrarea in clase de importanta poate fi adaptata diferit pentru anumite subsisteme sau elemente ale unei constructii. In acest fel se pot introduce criterii diferite pentru unele subsisteme sau elemente, dupa gradul necesar de asigurare rezultat din pericolul avarierii sau ruperii acestora, colapsului partial etc.

Factorii de importanta. Factorii care determina, in general, incadrarea in clase de importanta sunt, corespunzator STAS 10100/0-75, urmatorii:

a.         Consecinta depasirii starilor limita pentru viata si sanatatea oamenilor. (Prin stare limita se intelege pierderea reversibila sau ireversibila a capacitatii unei constructii de a satisface conditiile de exploatare legate de destinatia prevazuta sau aparitia unor pericole pentru viata sau sanatatea oamenilor, pentru bunurile materiale sau a caror conservare depinde de constructia respectiva);

b.        Importanta economica a exploatarii continue a constructiei si consecintele, directe sau indirecte, ale iesirii partiale sau totale, pe o perioada de timp mai lunga sau mai scurta, din exploatare;

c.         Importanta pentru viata spirituala a colectivitatii a exploatarii continue a constructiei si consecintele depasirii unor stari limita pentru valorile cultural-artistice;

d.        Durata prevazuta pentru exploatare.

Criterii de importanta. Criteriile care determina, in mod operativ, incadrarea in clase de importanta, in vederea realizarii unul nivel de protectie antiseismica prevazut atat din punct de vedere tehnic, cat si economic sunt, conform normativului P100-92 "Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale" si ordinului M.L.P.A.T. nr. 71/N/1996 "Completarea si modificarea capitolelor 11 si 12 din normativul P100-92", urmatoarele:

a.         Seismicitatea naturala a zonei amplasamentului (valorile maxime ale acceleratiilor terenului, compozitia de frecvente a miscarii seismice etc.).

b.        Conditii locale (geologice, geotehnice, hidrogeologice) de amplasament.

c.         Importanta constructiei.

d.        Gradul de ocupare cu oameni al constructiei.

e.         Tipul si caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei.

Clasele de importanta. Pe baza acestor criterii constructiile se clasifica in patru clase de importanta:

Fig. 2. Clasele de importanta a constructiilor

Se pot mentiona urmatoarele exemple pentru fiecare clasa in parte, precizand totodata ca, in functie de cazul concret al unei anumite constructii, depinzand de situatia respectiva data, anumite subsisteme, elemente sau componente, precum si instalatiile si echipamentele respective, se pot incadra in clase de importanta a restului sistemului cladire.

Clasa I contine spitale, statii de salvare, statii de pompieri, cladiri pentru unitati administrative centrale si judetene cu rol de decizie in organizarea masurilor de urgenta dupa cutremure, cladiri pentru comunicatii de interes national si judetean, unitati de producere a energiei electrice din sistemul national, cladiri care adapostesc muzee de importanta nationala.

Clasa II contine celelalte cladiri din domeniul sanatatii, scoli, crese, gradinite, camine pentru copii, handicapati, batrani, cladiri care adapostesc aglomeratii de persoane: sali de spectacole artistice si sportive, biserici, centre comerciale importante, cladiri si instalatii industriale care prezinta riscuri de incendii sau degajari de substante toxice, cladiri industriale care adapostesc echipamente de mare valoare economica, depozite de produse de stricta necesitate pentru aprovizionarea populatiei.

Clasa III contine cladiri de locuit, hoteluri, camine cu alta destinatie decat cele din clasa II, constructii industriale si agrozootehnice curente.

Clasa IV contine constructii agrozootehnice de importanta redusa (rare), constructii de locuit parter sau parter si etaj, constructii civile si industriale care adapostesc bunuri de mica valoare si in care lucreaza personal restrans.

Referinte bibliografice

[1]. STAS 10100/0-75 "Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor"

[2]. P100-92 "Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale"

[3]. Ordinul M.L.P.A.T. nr. 71/N/1996 "Completarea si modificarea capitolelor 11 si 12 din normativul P100-92"

[4]. CONSTRUCTII

C. Pestisanu

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

[5]. CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

C. Pestisanu, M. Darie, L. Popescu, M. Voiculescu

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.

[6]. CONSTRUCTII

C. Pestisanu, M. Voiculescu, M. Darie, R. Vierescu

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

[7]. CONSTRUCTII CIVILE

D. Ghiocel, F. Dabija, M. Darie, s.a.

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985.

[8]. SIGURANTA STRUCTURILOR

D. Ghiocel

Institutul de Constructii Bucuresti, 1980.

[9]. STRUCTURI DE REZISTENTA LA CLADIRI CIVILE

F. Dabija

Institutul de Constructii Bucuresti, 1980.

[10]. CONSTRUCTII CIVILE

A. Negoita, V. Focsa, A. Radu, s.a.

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

[11]. LEGISLATIE IN CONSTRUCTII.

Parlamentul Romaniei, Camera Deputatilor

Regia Autonoma "Monitorul Oficial", Bucuresti, 1995.

[12]. BREVIAR LEGISLATIV PRIVIND CALITATEA IN CONSTRUCTII

M.L.P.A.T., Bucuresti, 1994.

[13]. INDRUMAR LEGISLATIV

Ed. Didactica Nova, Bucuresti, 199

[14]. INDRUMAR LEGISLATIV PENTRU INTREPRINZATORI, INGINERI SI INVESTITORI

N. Postavaru, St. Bancila, D. Constantin

Ed. Alternative, Bucuresti, 199

[15]. INDRUMAR PENTRU CALCULUL BAZELOR DE PRETURI, ANALIZELOR DE PRETURI SI DEVIZELOR OFERTA IN CONSTRUCTII

I. Stefanescu

Ed. Arta Grafica, Bucuresti, 1991.

[16]. MANAGEMENT, TEORIE SI PRACTICA

V. Cornescu, I. Mihailescu, S. Stanciu

Ed. Actami, Bucuresti, 1994.

[17]. Colectia MONITORUL OFICIAL

[18]. Colectia BULETINUL CONSTRUCTIILOR.

[19]. M.I.C. Colectia MAPA INFORMATIILOR IN CONSTRUCTII.

[20]. Normative, standarde si prescriptii tehnice in vigoare.