Traficul de droguri - modalitate principala de manifestare a crimei organizate

TRAFICUL DE DROGURI - MODALITATE PRINCIPALA DE MANIFESTARE A CRIMEI ORGANIZATE

Referitor la crima organizata se poate afirma ca aceasta s-a raspandit in aproape toate tarile lumii dezvoltate, in curs de dezvoltare sau nedezvoltate,uneori deschis, alteori absolut conspirat, asemanator unei maladii contagioase. Ceea ce reprezinta o certitudine este ca aceasta crima organizata a invadat toate domeniile clasice ale activitatilor infractionale, incepand cu traficul de droguri si de arme, insa nu s-a rezumat numai la delictele consacrate; actualmente asistam la extinderea acestor structuri in domeniul falsurilor, al infractiunilor indreptate impotriva proprietatii, a celor cu violenta, in domeniul financiar-bancar si chiar in sfera delictelor asociate asa zisei " vieti de noapte

Mai trebuie remarcat ca succesul acestor organizatii criminale devine tot mai mare pe masura ce activitatea lor este din ce in ce mai conspirata, din care cauza niciodata nu s-a facut suficienta lumina asupra adevaratelor dimensiuni ale crimei organizate si nu s-au elucidat decat in mica masura consecintele negative pe care le produce.

In sprijinul afirmatiilor de mai sus se pot da numeroase exemple din activitatea de zi cu zi a politistilor. Astfel, un ofiter operativ din politia judiciara ori de ordine publica, care constata si cerceteaza furtul unui autoturism de valoare, nu se poate pronunta daca aceasta fapta este singulara, comisa de autorul respectiv in baza rezolutiei sale delictuale sau este o actiune ce face parte dintr-un lant de fapte din sfera crimei organizate. De asemenea, cand politistul, granicerul sau vamesul constata tentativa de trecere frauduloasa peste frontiera a unor mijloace de transport ce contin produse specifice activitatilor de contrabanda nu poate sti de la inceput daca fapta respectiva constituie o infractiune simpla, singulara, comisa de participantii surprinsi in flagrant delict, sau face parte dintr-o actiune premeditata, pusa la cale si executata in timp de organizatii criminale transnationale.

Pentru a putea sa emita ipoteze valoroase si sa elucideze complet sau cat mai aproape de realitate activitatea infractionala a acestor grupuri, politistul trebuie sa dispuna de informatii pe baza carora sa clarifice modul in care actiunea a fost premeditata si realizata, conexiunile dintre faptele savarsite intr-o anumita perioada de timp, componenta grupului de infractori sau macar o parte din acesta, structura si modul in care sunt impartite rolurile intre membrii grupului, unde este si cum se valorifica produsul infractiunii, incercari si fapte consumate de corupere a unor functionari publici, in cazul in care faptele sunt repetate, si alte asemenea date.

Tocmai de aceea este absolut necesar sa cunoastem modalitatile principale de manifestare a crimei organizate si evolutia acestora, pentru ca numai cunoscandu-le putem emite judecati de valoare referitoare la prevenirea si combaterea fenomenului.

In ultimii 15-20 de ani asistam la o generalizare, specializare si globalizare a problemelor legate de traficul de droguri, iar situatia generala in acest domeniu s-a inrautatit foarte mult, atat din cauza ca nu ne mai confruntam cu situatii particulare, fenomenul cuprinzand toate regiunile lumii, cat si pentru faptul ca, daca acum cativa ani abuzul de droguri constituia o problema pentru un numar limitat de tari, in prezent statele care nu se confrunta cu dureroasele consecinte ale consumului de droguri constituie veritabile exceptii. a 

Puterea economica si influenta pe toate planurile a cartelurilor drogurilor sunt in continua crestere, iar odata cu globalizarea consumului de droguri se realizeaza o cooperare tot mai stransa si complexa intre organizatiile criminale.

Se evidentiaza, cu pregnanta pe de o parte, o specializare a cartelurilor pe diferitele tipuri de droguri, iar pe de alta parte sunt angrenate tot mai mult si in alte forme de activitati infractionale, din ce in ce mai organizate si mai violente, folosind mijloace tehnice tot mai sofisticate si sisteme de comunicare, de transmisiuni, in felul acesta ele controland intregul circuit al drogurilor sau tipurilor de drog, de la productie pana la desfacerea cu amanuntul.

Se detin date ca organizatiile criminale implicate in traficul de droguri depoziteaza mari cantitati in tarile a caror legislatie in materie e slaba ori pedepsele prevazute sunt mici, iar pentru tranzit sau trafic folosesc cu predilectie teritoriul statelor care nu sunt semnatare ale conventiilor internationale privitoare la droguri ori daca le-au ratificat, nu au luat masura de aplicare ale prevederilor acestora. De asemenea, sunt preferate teritoriile tarilor care se confrunta cu razboaie civile, activitati teroriste, instabilitate politica, conflicte inter-etnice, cele care nu pot asigura controlul guvernamental asupra unor parti din teritoriul national ori in care sistemele de control vamal, financiar si judiciar nu functioneaza cu eficienta corespunzatoare.

In toate regiunile lumii se remarca si o crestere a consumului de substante stimulente, in Asia de Vest fiind capturate importante cantitati de tablete de fenetylina, in Africa crescand permanent consumul de amfetamina si pemolina; in Asia de Sud-Vest soferii consuma curent amfetamine, aceste substante constituind si principalul drog consumat in tarile scandinave si in alte tari europene. Folosirea si abuzul de MDMA, mai cunoscut sub numele de "ecstasy", a condus la inmultirea numarului de accidente rutiere in Europa, America de Nord si Asia de Est. Se inmultesc laboratoarele de producere a metamfetaminei. Fostele republici sovietice, ca de altfel, si America de Nord se confrunta cu un consum crescut de efedrina, iar cantitati tot mai mari de Khat ( Chata edulis ) sunt exportate de catre tarile producatoare in Australia, in tari din America de Nord si Europa.

Se remarca, de asemenea, ca daca in trecut se puteau face deosebiri nete intre tarile producatoare si cele consumatoare de droguri, acum este evident ca asemenea diferentieri nu mai au importanta, pentru ca in quasitotalitatea lor tarile consumatoare au devenit si producatoare, intr-o masura mai mare sau mai mica si invers, iar termenul de "tari de tranzit" si-a pierdut din semnificatia initiala, acestea devenind de regula consumatoare si chiar producatoare.

In ultimii ani, in care toata lumea se confrunta cu numeroase conflicte armate, tot mai multe organizatii internationale, s-au implicat in actiuni umanitare si pentru usurarea suferintelor celor raniti au furnizat droguri pentru tratament medical, insa nerespectandu-se prevederile tratatelor internationale pentru controlul produselor stupefiante, o mare parte din acestea au ajuns pe piata publica sau in traficul ilicit.

In plus, in foarte multe state cresterea consumului de droguri este explicata si prin lipsa unei legislatii eficiente si a unui control corespunzator asupra circulatiei unor droguri ce se administreaza pentru calmarea suferintelor bolnavilor, fie in unitati sanitare, fie ambulator.

Astfel, intr-un numar tot mai mare de tari se constata folosirea pe scara larga a produselor ce contin codeina, folosite la prepararea siropurilor de tuse, si care, neeliberate pe baza retetelor medicale, ajung sa fie vandute pe piata, efectele consumului fiind foarte daunatoare.

In acelasi fel, zipeprolul, substanta care este folosita la tratarea gripei, dar care da efecte similare cu cele rezultate in urma consumului de opium, a inceput deja sa produca efecte deosebit de grave in tarile in care circulatia acestuia nu este tinuta sub control. Abuzul de zipeprol este semnalat indeosebi in Franta si Italia, iar in Brazilia s-au inregistrat oficial 56 de decese in urma consumului abuziv de asemenea substante.

Un pericol deosebit il reprezinta cresterea consumului de morfina, mai ales pentru tratarea durerilor deosebite ( cancer ), cifra anuala  a acestor produse opiacee consumate in lume depasind 200 tone echivalent morfina. Cu toate masurile luate pe plan mondial, in vederea reducerii zonelor de cultura a opiaceelor si a limitarii posibilitatilor de sustragere a acestor substante folosite in domeniul medical, marirea productiei acestor narcotice a avut si are in continuare un efect negativ asupra raportului mondial dintre cresterea continua a cererii si consumul produselor respective.

Astfel, numai India a exportat annual intre 1992-1995, circa 55-60 tone echivalent morfina, cu preponderenta in Franta, Anglia, Japonia, recordul batandul Statele Unite ale Americii care ramane cel mai mare importator de opiu, cu o cantitate de circa 36 tone echivalent morfina anual.

In ultimii ani, in randul exportatorilor de produse opiacee si-au facut aparitia si alte state ca Spania, Franta, Turcia si Ungaria, cu precizare ca India si Turcia detin cele mai mari stocuri de produse opiacee,respectiv circa 140 tone.

Un alt pericol ce paste omenirea este faptul ca foarte multe state, chiar semnatare ale Conventiei din 1971, intarzie sa instituie masuri de control asupra anumitor substante psihotrope, iar traficantii folosesc golurile legislative pentru a deturna acest gen de produse de folosinta, dar mai ales pentru consum ilicit.

Pe de alta parte, o mare cantitate de substante psihotrope de pe piata neagra, provin din tarile in care masurile de control in domeniul exportului sunt slabe sau inexistente, iar organele vamale nu-si fac datoria corespunzator. Unele politii din Africa, Asia, dar mai ales Europa au descoperit mari cantitati de substante psihotrope care au intrat pe teritoriul lor fara autorizatiile de import prevazute de legislatiile nationale, aceste operatiuni fiind facute, de regula, de companii care isi au sediul in tari europene care nu au ratificat Conventia din 1971 ori care nu controleaza corespunzator circuitul acestor substante prin sistemul autorizatiilor de import si de export.

Imprejurarile negative expuse mai sus sunt favorizate si de faptul ca autoritatile statale, indeosebi in Africa si America de Sud, nu au acordat atentia cuvenita masurilor de control asupra canalelor de distribuire ale produselor farmaceutice, in multe tari existand adevarate "sisteme paralele" de administrare, care se suprapun practicii de automedicatie, de aici rezultand o folosire necontrolabila a substantelor psihotrope, ce va avea cu siguranta, efecte deosebit de negative in viitor.

In Europa, ca si in celelalte zone, cannabisul ramane cel mai folosit drog, fiind adus de regula din Africa si Asia de Vest. Din cercetarile facute de diverse tari europene, ca si din capturile realizate de politiile nationale, rezulta ca dintre tarile africane, Marocul este principalul furnizor, cu tranzitarea drogului in principal prin Spania, iar din regiunea asiatica, majoritatea cantitatilor sunt expediate din Liban, Nepal, Pakistan si Turcia.

Locul doi dupa cannabis revine heroinei. 70-80% din aceasta categorie de drog provenind din Asia de Vest, principala poarta de intrare in Europa fiind Turcia. Vestita ruta balcanica, Turcia-Bulgaria-Iugoslavia-Austria-Germania, a suferit transformari, datorate razboiului din Iugoslavia, astfel ca aceasta ruta s-a lungit in Nord, prin Romania. In acelasi timp insa este tot mai des folosita ruta ce traverseaza fostele republici sovietice, Cehia, Germania.

In Europa ultimilor ani se constata o crestere ingrijoratoare a consumului de cocaina, principalul furnizor fiind Columbia, tranzitul facandu-se cu preferinta prin Portugalia si Spania, operatiunea fiind favorizata si de legaturile lingvistice, culturale si economice dintre aceste doua tari si America de Sud. Se folosesc insa pentru primirea unor mari cantitati de cocaina si porturile si aeroporturile belgiene si olandeze, aeroporturile tarilor central si est-europene, cu predilectie Budapesta, de aici drogul fiind transportat spre Europa Occidentala cu trenurile, autoturismele, autobuzele si camioanele de transportat marfuri.

In privinta opiumului este de retinut ca in Europa, cu mici exceptii, nu s-au constatat cazuri de fabricare a acestuia, nu s-au descoperit laboratoare clandestine de rafinare a drogurilor, plantatii ilegale de mac si unele laboratoare, asa-zise de" bucatarie existand doar in Belarus, Rusia si Ucraina.

O alta problema cu care se confrunta Europa este consumul unei game foarte diverse de substante psihotrope, intre care se detaseaza amfetaminele, deosebit de prezente pe pietele din Belgia, Danemarca, Germania si Anglia. Fabricarea ilicita a amfetaminelor reprezinta o problema majora pentru tarile vest-europene, 80% din aceste produse confiscate fiind fabricate in Olanda, iar cea mai mare parte a celor confiscate in tarile scandinave pleaca din Polonia.

Este de remarcat ca amfetaminele incep sa fie fabricate in cantitati mari si in tarile din centrul si estul Europei. In Bulgaria, de exemplu, unele companii cu capital de stat sunt angrenate in fabricarea acestor produse si a derivatelor lor, inclusiv fenetylena, care apoi se exporta ilegal in tarile din Golful Persic.

A crescut substantial si fabricarea amfetaminelor halucinogene, indeosebi MDMA ( ecstasy ) si MDEA ( Eva ), produse in cea mai mare parte in Olanda, insa cantitati mari de MDEA au fost sintetizate intr-o fabrica din Ungaria, la cererea unei  companii mixte ungaro-olandeze.

Se cunoaste ca in unele foste republici sovietice efedrina se extrage din produse farmaceutice si apoi se transforma in puternicul efedron, similar din punct de vedere chimic cu methcatinona, cunoscuta si sub denumirea de "cat", substanta tot mai mult folosita in S.U.A. si Cehia, dar si in Belarus, Rusia, Ucraina si statele baltice.

Daca in primii ani dupa revolutie Romania era o tara eminamente de tranzit, in prezent tara noastra a devenit un teritoriu propice pentru consum si depozitare, drogurile introduse pe diferite cai rutiere, navale, aeriene sunt stocate in diferite localitati, pentru anumite perioade de timp, uneori reambalate si in fine distribuite pe destinatii precise, spre tarile din Occident.

Calea clasica de patrundere a drogurilor in Romania este frontiera din Sud cu Bulgaria, de regula prin punctele vamale Giurgiu si Vama Veche, portul Constanta, dar si alte porturi si locuri favorabile de pe granita fluviala si de uscat. Dintre mijloacele de transport folosite sunt preferate TIR-urile si autocarele, in care locurile de ascundere sunt usor de disimulat, un rol insemnat in acest  trafic avandu-l firmele turcesti de transport si turism, dar si cursele maritime cu feribotul RO-RO, intre porturile turcesti si Constanta.

Pe aceste rute sunt folositi si curieri, care transporta drogurile in bagaje personale, lipite pe corp sau inghitite, cat si in locuri special amenajate in autoturisme. De regula, in traficarea drogului sunt atrase persoane, care din cauza saraciei si a nevoilor familiale, isi risca libertatea pentru 2000-3000$, cat primesc la o cursa, in practica intalnindu-se si cazuri in care curierii nici nu cunosc ca transporta droguri, ei acceptand doar sa preia si sa predea la destinatie coletul sau mijlocul de transport.

Daca in urma cu 2-3 ani, quasitotalitatea persoanelor implicate in traficul de droguri erau cetateni straini, iar romanii constituiau doar exceptii, din anul 1994, numarul acestora din urma a devenit preponderent, dupa ei, urmand in ordine turcii si arabii.

Caracteristic ultimilor ani este si faptul ca Romania prezinta un interes din ce in ce mai mare pentru retelele de traficare a hasisului din Africa (Nigeria si Uganda ) si a cocainei din America de Sud (Columbia, Venezuela, Mexic ), porturile si aeroporturile din tara  fiind preferate ca puncte de statie si depozitare in drumul spre Europa Occidentala, respectiv spre tarile cu un consum ridicat, precum Germania, Olanda, Belgia etc.

Aceste organizatii de tip mafiot din strainatate, in care sunt atrasi tot mai multi romani, domiciliati in tara sau in strainatate, isi intind tentaculele asupra Romaniei, tara noastra intrand astfel in circuitul international al drogurilor, care astazi reprezinta cea mai puternica activitate economica, cifra de afaceri ridicandu-se la 600 miliarde$ anual, la care se mai adauga alte sume importante pentru cheltuieli adiacente, inclusiv armamentul procurat pentru siguranta traficului si a participantilor la aceste activitati.

Acest flagel mondial, ce capata an de an o amploare tot mai mare, constituie un real semnal de alarma pentru organismele politienesti, guverne, organizatii internationale si produce o profunda ingrijorare pentru toate statele, mai ales in ceea ce priveste:

cresterea permanenta, necontrolata a abuzului de droguri, productiei ilicite si traficului de narcotice si substanse psihotrope, care dauneaza sanatatii;

recrudescenta tuturor operatiunilor si activitatilor legate de droguri, a caror combatere implica cheltuieli foarte mari pentru guverne si organizatiile internationale, dar si pierderi de vieti omenesti, fenomen care dauneaza structurilor economice, sociale si politice ale tarilor afectate;

cresterea progresiva a puterii economice si logistice a organizatiilor criminale implicate in traficul de droguri, ceea ce le face, pe zi ce trece, tot mai puternice, aproape invulnerabile in unele tari;

existenta unui raport de cauzalitate intre cresterea productiei si traficul de droguri si saracirea tot mai accentuata a unei mase largi de oameni, indeosebi a celor care devin dependenti de consumul unor categorii de stupefiante si substante psihotrope.