BUCLA RECEPTOARE ELECTRIC MICA INCARCATA CU O SINGURA SARCINA
Daca se particularizeaza
rezultatul obtinut pentru o bucla electric mica () incarcata in punctul
cu impedanta
, curentul in bucla, conform relatiei (4.110),
devine:
(4.128)
in care este valoarea campului
electric incident in centrul buclei, iar u(f) si v(f), date de (4.125) si
(4.127), au expresiile:
(4.129)
Pentru f f , ecuatia (4.128) devine:
(4.130)
din care, prin
reducerea termenilor asemenea, se determina curentul in impedanta de
sarcina , situata in punctul f f
(4.131)
Intrucat
(4.132)
unde Y si Z sunt admitanta, respectiv impedanta buclei, curentul I(f ) poate fi exprimat astfel:
(4.133)
Pentru , se obtine curentul in scurtcircuit al buclei:
(4.134)
In cea ce
priveste dependenta de orientarea vectorului camp magnetic, H, acest curent este maxim atunci cand .
Astfel, se obtine curentul in scurtcircuit maxim in raport cu orientarea lui H (raspunsul maxim la camp magnetic) de forma:
(4.135)
Daca, in plus, , se asigura si raspuns maxim la camp
electric.
(4.136)
Pentru sau
se obtine
tensiunea in gol:
(4.137)
Tensiunea in gol
este maxima cand (raspunsul maxim
la camp magnetic).
(4.138)
Daca, in plus, se asigura
si raspuns maxim la camp electric.
(4.139)
unde, conform cu
(4.52) .
Configuratia buclei receptoare
cu o singura impedanta de sarcina, () aflata in camp electromagnetic (
si
), precum si schema electrica echivalenta,
sunt date in fig. 4.14. a), respectiv b), in care:
U0, I0 si R0, L0 sunt elementele "modului zero" (modului dipol magnetic).
U1, I1 si R1, C1 sunt elementele "modului unu" (modului dipol electric).
Fig.4.14. Bucla receptoare cu sarcina ZL1 in punctul f : a) configuratia buclei aflata sub incidenta unui camp electromagnetic; b) schema electrica echivalenta a buclei. |
Impedanta antenei bucla (Z0 in paralel cu Z1), precum si elementele ei R0, L0, R1, C1, au fost calculate si sunt date de relatiile (4.102)
Valorile tensiunilor U0 si U1, determinate de la curentul de scurtcircuit dat de relatia (4.135), sunt:
(4.140)
(4.141)
Astfel, in fig
4.14.b s-au pus in evidenta contributiile campului magnetic
(prin U0) si ale campului electric (prin U1) la
raspunsul senzorului (tensiunea, U, de pe sarcina ).
Observatii asupra utilizarii buclei cu o singura sarcina ca senzor de camp magnetic:
1a) Daca , bucla este electric foarte mica si este
sensibila numai la camp magnetic.
Tensiunea de iesire in gol este:
(4.142)
Tinand cont de faptul ca:
(mediul de propagare
este aerul);
(unda
plana),
Tensiunea de iesire in gol devine:
(4.143)
S-a obtinut astfel binecunoscuta relatie
, (4.144)
in care F este fluxul magnetic, sau relatia (4.15).
1b) Daca conditia de bucla electric foarte mica nu este indeplinita, bucla este sensibila si la camp electric.
2) Sensibilitatea la camp electric a buclei
depinde de diferenta dintre unghiul de incidenta al campului
electric si unghiul de
plasare a sarcinii
.
O metoda simpla pentru a elimina sensibilitatea la camp electric este urmatoarea:
Se roteste
bucla pana cand detectorul indica valoarea maxima (), apoi se roteste bucla doar in jurul axei sale (se
modifica
).
Daca indicatia detectorului ( de
exemplu, voltmetrul de la iesirea senzorului) nu se schimba la
modificarea lui (), inseamna ca bucla nu este sensibila la camp
electric.
Daca indicatia detectorului se schimba, bucla este sensibila si la camp electric.
La indicatie
maxima, inseamna ca () = 0. Dupa ce s-a determinat aceasta pozitie,
se roteste bucla cu
(in orice sens), iar
indicatia data de detector este datorata numai prezentei
lui H.
In cele de mai sus s-a considerat campul electromagnetic incident (Ei, Hi) polarizat liniar in planul buclei.
In cazul cand Ei este polarizat eliptic in planul buclei, nu se poate elimina efectul sensibilitatii la camp electric.
- Cand bucla se afla in scurtcircuit, este posibil (teoretic) de a elimina total efectul sensibilitatii parazite la camp electric.
Plecand de la relatia
(4.135), considerand situatia =
si inlocuind pe k,
si Y0,
se obtine:
(4.145)
Se observa ca bucla se comporta ca un senzor de camp magnetic ce functioneaza pe portiunea de proportionalitate cu campul.
Comparand Isc(f ) cu expresia generala a lui I data in fig. 4.1:
,
se obtine
lungimea echivalenta a senzorului de camp magnetic .
Conform relatiei (4.2), aria echivalenta a senzorului de camp magnetic este:
Aech h p b2.
- Cand bucla se afla in gol, eliminarea modului dipol al buclei este mai complicata.
Chiar daca
valoarea generatorului U1 se reduce la zero (prin rotirea buclei in
jurul axei sale pana ce ), ramane impedanta Z1, care ar putea influenta raspunsul
senzorului. Influenta impedantei Z1 a modului dipol
electric asupra raspunsului senzorului de camp magnetic poate fi
sesizata:
calitativ - din fig 4.14. b), prin aceea ca modul dipol magnetic, chiar daca ZL tinde la infinit (bucla in gol), este incarcat cu impedanta Z1;
cantitativ - in expresia tensiunii la gol (4.138),
chiar daca si ramane
doar termenul corespunzator raspunsului la camp magnetic
, acest termen se inmulteste cu factorul
.
3) O metoda sigura de eliminare a
sensibilitatii parazite la camp electric este de a utiliza bucle
electric foarte mici (), dar acestea au dezavantajul sensibilitatii mici.
Se poate trasa graficul erorii maxime ee, data de
sensibilitatea parazita la camp electric functie de ():
(4.146)
unde St - este sensibilitatea totala (la camp magnetic si electric);
Sh - este sensibilitatea la camp magnetic.
Pentru bucla in scurtcircuit eroarea maxima este:
(4.147)
Fig.4.15. Eroarea datorata sensibilitatii la camp electric a unei bucle in scurtcircuit. |
Reprezentarea grafica
a erorii este data
in
fig. 4.15.
Pentru bucla in gol rezulta in mod similar:
(4.149)
(4.150)
Fig. 4.16. Eroarea datorata sensibilitatii parazite la camp electric a unei bucle in gol. |
Reprezentarea grafica a lui ee gol este data in fig. 4.16.
Se observa
ca si ca ambele erori tind la zero pentru k b tinzand la zero (cazul
buclei electric foarte mici).
Politica de confidentialitate |
![]() |
Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |