O familie de circuite integrate logice este caracterizata, oricare ar fi functia logica realizata de un anumit circuit component, printr-o structura de baza unica comuna tuturor circuitelor din familie, denumita poarta logica. Poarta logica reprezinta un operator logic fundamental si caracteristicile sale determina performante comune intregii familii logice, si da posibilitatea interconectarii directe a circuitelor din familie.
Numarul de porti logice incluse intr-o capsula de circuit integrat determina gradul de complexitate al acestuia. Delimitam astfel:
- circuite integrate pe scara mica, SSI (small scale integration) ce includ pana la 12 porti logice si includ porti simple si bistabile;
- circuite integrate pe scara medie, MSI (medium scale integration) cu o capacitate intre 12 si 100 de porti. Acestea includ functii logice cum ar fi codificatoare, decodificatoare, numaratoare registre, multiplexoare, circuite aritmetice, memorii de capacitate mica, etc.;
- circuite integrate pe scara larga, LSI (large scale integration) ce cuprind intre 100 si 10.000 de porti logice, inclusiv memorii;
- circuite integrate pe scara foarte larga, VLSI (very large scale integration) ce contin intre 10.000 si 100.000 de porti logice;
- circuite integrate pe scara ultra larga, ULSI (ultra large scale integration) cu o complexitate de peste 100.000 de porti logice echivalente. In aceasta categorie intra memorii de capacitate foarte mare, microprocesoarele etc.
Circuitele logice integrate au ca baza de fabricatie siliciul si tehnologia planara a acestuia si se impart in principal in doua mari grupe:
Grupa |
Familia |
Timp de propagare tpd ns |
Putere consumata Pd mW |
Fact. de calitate |
Bipolare |
TTL (standard) | |||
Bipolare |
HTTL (rapida) | |||
Bipolare |
LPTTL(de mica putere) | |||
Bipolare |
STTL (Schottky) | |||
Bipolare |
LPSTTL (Schottky de mica putere) | |||
Bipolare |
TSL (logica cu trei stari) | |||
Bipolare |
ECL (logica cuplata prin emitor) |
< | ||
Bipolare |
I2L (logica integrata de injectie) |
> |
> |
< |
MOS |
PMOS (MOS cu canal P) | |||
MOS |
NMOS (MOS cu canal N) | |||
MOS |
CMOS (MOS complementar) |
Tabelul Parametrii principali pentru diferite familii de circuite integrate.
- Circuite bipolare, caracterizate prin frecventa mare de lucru si printr-o densitate a componentelor pe unitatea de suprafata a pastilei de siliciu mai mica;
- Circuite unipolare (MOS) care au o densitate mai mare (cu 1 pana la 2 ordine de marime) si sunt mai lente decat circuitele bipolare.
Principalii parametrii ai unei porti sunt: nivelele logice, factorii de incarcare, imunitatea la perturbatii, timpul de propagare al informatiei logice de la intrare catre iesire, tpd, puterea medie consumata pe poarta, Pd si produsul ultimilor doi parametrii numit factor de calitate, PQ. Acest ultim parametru este un factor de merit al familiilor de circuite integrate digitale.
Tabelul 4.1 prezinta o situatie comparativa din punctul de vedere al acestor trei parametrii pentru familiile de circuite logice existente.
In circuitele logice electronice se asociaza starilor logice 0 si 1 doua nivele de tensiune distincte. Notam valoarea superioara prin VH si cea inferioara prin VL. Prin conventie circuitul poate lucra in logica pozitiva sau negativa, dupa cum se atribuie tensiunilor VH si VL valorile logice 1 si 0, respectiv 0 si 1. In logica pozitiva lucreaza circuitele logice TTL ce au nivelele de tensiune logica : VH 2,0 V si VL 0,8 V.
Imunitatea la perturbatii reprezinta amplitudinea maxima a zgomotului care, suprapus peste semnalul de intrare a unui circuit digital nu produce comutari eronate ale semnalului la terminalul de iesire. Definirea imunitatii la zgomot a unei familii de circuite logice se face ca in figura 4.2 producatorii de circuite garantand urmatoarele valori limita ale tensiunilor din circuit :
Figura Definirea imunitatii la perturbatii.
VIL max - tensiune maxima acceptata la intrare drept nivel de tensiune VL ;
VIH min - tensiune minima acceptata la intrare drept nivel de tensiune VH ;
V0L max - valoarea maxima a tensiunii VL la iesire ;
V0Hmin
VIHmin
VILmax
V0Lmax
|
|
Plaja de tensiune VL permisa la intrare Plaja de tensiune VL garantata la iesire
0 V
Figura 4.3. Nivelele logice de tensiune pentru un circuit digital.
Atata vreme cat nivelele de tensiune aplicate la intrare se inscriu in limitele stabilite, valorile de tensiune ce se obtin la iesire respecta valorile limita garantate. Pentru ca doua sau mai multe circuite digitale sa poata fi conectate in cascada, este necesara satisfacerea stricta a inegalitatilor :
VIL max > V0L max ; VIH min <V0H min.
Figura 4.3 prezinta nivele logice de tensiune, intervalele de tensiune permise pentru nivel logic 1 si 0.
Marimea ce exprima imunitatea la perturbatii se numeste margine de zgomot si se defineste distinct in functie de nivelul logic considerat.
ML VIL max - V0L max
MH V0H min - VIH min
Factorul de incarcare la iesire FO (Fan - out) este un numar ce indica capacitatea iesirii unui circuit digital de a comanda intrarile altor circuite similare. Pentru fiecare familie de circuite logice se defineste o unitate de sarcina drept curentul de intrare garantat al unui circuit tipic din familie. Determinarea termenului FO se face pe baza raportului dintre curentul de iesire maxim garantat si unitatea de sarcina corespunzatoare. Intrucat curentii care sunt luati in considerare au valori diferite determinate de tensiunea de iesire, FO poate lua doua valori distincte corespunzatoare nivelelor VH si VL.
- pentru iesirea in starea FOL I0L max/IIL max
- pentru iesirea in starea FOH I0H max/IIH max
Desigur ca dintre cei doi termeni cel ce are valoarea minima este luat in considerare:
FO min ( FOL, FOH ).
Astfel seria normala TTL are FOL 10 si FOH 20, factorul de incarcare global fiind 10.
In cazul circuitelor logice MOS, intrucat curentii de intrare sunt practic neglijabili, FO are o alta semnificatie. Intrarea unui circuit MOS este o capacitate si aceasta poate lua valori considerabile atunci cand se incarca o iesire cu mai multe intrari, inrautatind mult comportarea dinamica a circuitului. FO limitand numarul de intrari ce pot fi legate la o iesire, garanteaza in acest caz, valoarea maxima a timpului de propagare.
Puterea consumata depinde de starea logica in care se gaseste iesirea circuitului digital. In curent continuu se defineste o putere medie consumata:
P ( PH PL ) / 2
Intervalul de timp scurs de la aplicarea unui semnal la intrarea unui circuit logic pana la obtinerea la iesire a raspunsului corect reprezinta timpul de propagare. Se masoara experimental, potrivit figurii 2.4 doua valori distincte tpHL si tpLH corespunzatoare sensului in care comuta iesirea circuitului. In general timpii nu sunt egali, diferentele dintre ei putand lua valori mari ca in cazul circuitelor MOS. Se defineste timpul mediu de propagare tp:
tp ( tpLH tpHL ) / 2.
Valoarea timpului de propagare depinde direct de gradul de incarcare a iesirii circuitului, crescand odata ce numarul de circuite conectate la iesire se mareste.
Figura 4.4. Timpii de propagare.
Timpul de pregatire (setup time), reprezinta intervalul minim de timp necesar intre aparitia semnalului pe o intrare a unui circuit logic si aparitia unui semnal pe o alta intrare considerata ca referinta de timp, pentru ca circuitul sa functioneze corect.
Timpul de mentinere (hold time), reprezinta intervalul minim de timp cat trebuie mentinut neschimbat semnalul pe o intrare a unui circuit logic fata de o alta intrare, de referinta, pentru ca circuitul sa functioneze corect.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |