Circuitul de inalta tensiune

Circuitul de inalta tensiune

1. Descrierea circuitului de inalta tensiune

Circuitul de inalta tensiune (plansa 2) este cuprins intre pantografe si infasurarea primara Tl.3 a transformatorului de tractiune, inclusiv.

Circuitul este urmatorul: linia de contact - pantograful 1 (sau 2) - separatorul monopolar 3 (sau 4) - disjunctorul 6 - izolatorul de trecere 8 - borna A a infasurarii de reglaj Tl.l - infasurarea de reglaj Tl.l - borna B a infasurarii de reglaj Tl.l -conductorul OU - transformatorul sugator T8 - conductorul 0 - dispozitivele conductoarelor de intoarcere 1722 - sina de cale ferata.

De la infasurarea de reglaj Tl.l pana la primarul T1.3 a transformatorului de tractiune, mersul curentului depinde de treapta graduatorului. Astfel, cand graduatorul se afla pe o treapta fata sot (de exemplu - treapta 1), curentul trece prin culegatorul T2.2 (L1) sj prin contactorul K.1, prin circuitul: infasurarea de reglaj Tl.l (treapta 1) -culegatorul T2.2 - borna A2 - conductorul 9 - contactorul de reglaj Kl - conductorul 13 - borna A3 - infasurarea primara T1.3 a transformatorului de tractiune -conductorul OU - transformatorul sugator T8 - conductorul O - dispozitivele de intoarcere 1722 - sina de cale ferata.

Circuitul are si o ramificatie: conductorul 9 - contactorul de reglaj K3 - conductorul 12 - rezistenta de limitare T4.1 (Rl).

Rezistenta de limitare (comutare) T4.1 are rolul de a permite trecerea de pe o treapta pe alta, impiedicand scurtcircuitele in infasurarea de reglaj Tl.l a transformatorului principal.

Transformatorul sugator T8 are trei infasurari cu raportul de transformare 1:1:1. El are rolul de a canaliza curentii de intoarcere (vagabonzi) si impreuna cu dispozitivele 1722 de a proteja rulmentii osiilor.

Dispozitivele 1722 sunt montate la cutiile de osie dupa cum urmeaza: osia 1 - cutia din dreapta osia 3 - ambele cutii osia 4 - ambele cutii osia 6 - cutia din stanga. La osia 1, partea stanga este montat dispozitivul de antrenare a pompei de uns buza bandajului; La osia 6, partea dreapta este montat bulonul de antrenare a vitezometrului (ghebarul).

In cazul alimentarii cu tensiune de pe o treapta cu sot (de exemplu - treapta 10), circuitul va fi urmatorul: treapta 10 - culegatorul de inalta tensiune T2.1 (L2) -infasurarea suplimentara Tl .2 - borna Al - conductorul 10 - contactorul de reglaj K2 -conductorul 13 - borna A3 - infasurarea primara T1.3 a transformatorului de tractiune - conductorul OU - transformatorul sugator T8 - conductorul O - dispozitivele de intoarcere 1722 - sina de cale ferata.

In paralel cu contactorul K2 se afla contactorul K4, care are contactul principal inseriat cu rezistenta de comutare T4.1 (R2), avand acelasi rol de protectie la scurtcircuitarea infasurarii de reglaj Tl.l amintit mai sus.

Rezistentele T4.1 montate in camera de inalta tensiune deasupra cuvei selector, sunt introduse in circuit in momentul trecerii de pe o treapta de tensiune pe alta treapta de tensiune.

Infasurarea suplimentara T1.2 ridica cu inca 625 V tensiunea culeasa de culegatorul T2.1, obtinand inca 20 trepte intermediare (pe langa cele 20 ale infasurarii de reglaj). Astfel, la motorul de tractiune se pot comanda 40 trepte de tensiune, intre trepte pasul fiind de 24 V, ceea ce permite obtinerea unei caracteristici F(V) foarte buna pentru exploatare.

Valoarea maxima a tensiunii secundare, adica cea aplicata motoarelor de tractiune, este de 967 V pe pozitia 40 a graduatorului. corespunzatoare tensiunii maxime de 25.625 V a primarului Tl .3, corespunzand la 25.000 V la linia de contact.

Curentul maxim ce trece prin infasurarea de reglaj Tl.l, este de 238 A in cazul cand nu se face si incalzirea trenului si 266 A cand se face incalzirea trenului.

Rezistenta T3.8 (6300 ohm) are rolul de a amorsa arcurile electrice aparute la conectarea si deconectarea contactorilor de reglaj K1K4.

2. Protectiile din circuitul de inalta tensiune

2.a.) Protectia la supratensiuni.

Supratensiunile ce pot aparea in circuitul de inalta tensiune si care pot provoca strapungerea izolatiei, cea mai slaba intalnita in cale, pot fi de origine atmosferica sau de comutatie.

Cele de origine atmosferica (de ordinul a sute de kV), provin de la trasnete care pot atinge direct linia de contact sau o instalatie vecina liniei de contact, care are o influenta prin inductie electrostatica si electromagnetica.

Supratensiunile de comutatie apar la deconectarea disjunctorului in sarcina.

Pentru protectia contra acestor supratensiuni, intre disjunctorul 6 si izolatorul de trecere 8 s-a montat descarcatorul cu rezistenta variabila 5 (plansa 2). Descarcatorul este montat in pozitie inclinata pe acoperisul locomotivei 060-EA (figura 10). El este conectat la un capat la borna izolatorului de trecere de inalta tensiune 8, la care este legat si cablul de legatura a acestuia cu separatorul disjunctorului, iar cu celalalt capat este legat la masa locomotivei.

Daca apar supratensiuni in circuitul de inalta tensiune, descarcatorul 5 conduce la masa tot ce depaseste 33 kV. Functionarea descarcatorului este similara cu functionarea unei supape care la o anumita valoare se deschide.

In exploatare, descarcatorul 5 poate fi strapuns (sau conturnat) si pune direct la masa, tensiunea primita de la linia de contact. Adeseori, acest defect este vizibil, deoarece provoaca si o explozie; uneori descarcatorul nu-si modifica aspectul exterior.

O deficienta de exploatare a descarcatorului 5 este ca nu are si posibilitatea de contorizare a intrarilor in actiune.

In exploatare, daca descarcatorul 5 se avariaza, locomotiva se declara defecta.

b.) Protectii maximale de curent

Protectia de curent actioneaza atunci cand curentul depaseste valoarea curentului reglat. In circuitul de inalta tensiune, elementele de masura sunt transformatoarele 7 si Tl.13, iar cele de executie, releele maximale S7.38:7 si S7.38:11, respectiv releele de semnalizare S7.43:7 si S7.43:10.

2. b.l.) Releul maximal de curent S7.38:7 - comanda deconectarea disjunctorului cand intensitatea curentuiui din circuitul de inalta tensiune depaseste 570 A. Bobina releului este alimentata prin secundarul transformatorului de masura 7 (plansa 2 si plansa 13). Transformatorul de masura 7 este montat pe trecerea izolata a izolatorului de inalta tensiune 8.

Releul are doua contacte active. Cand releul inclemeaza (plansa 5), contactul 505-MS1 alimenteaza bobina de deschidere 6.2 a disjunctorului, iar contactul 479-480 A intrerupe curentul de comanda pentru bobina de mentinere 6.3 a disjunctorului.

Astfel, la o suprasarcina in circuitul de 25 kV, disjunctorul se deschide prin comanda pe doua cai. Semnalizarea intrarii in actiune a releului maximal S7.38:7 se face prin releul S7.43:7.

La majoritatea locomotivelor din varianta 3 si a celor ce efectueaza reparatii tip RR, RG, RK, contactele unor relee de semnalizare sunt intercalate in circuitul de comanda al bobinei de conectare disjunctor 6.1. Pe langa deconectarea sigura a disjunctorului (se comanda toate cele trei ventile ale disjunctorului), se impiedica blocarea disjunctorului intre pozitii la eventuale repetate comenzi.

Protectia maximala prin releul S7.38:7 intra in actiune destul de frecvent la punerea sub tensiune a locomotivei, in special cand tensiunea la linia de contact este mai mare de 27,5 kV.

De asemenea, releul intra in actiune la desprinderile pantografului de la linia de contact, la trecerea pantografului sub zona macazelor aeriene ale liniei de contact.

Pentru continuarea mersului este necesara rearmarea releului de semnalizare S7.43:7. Daca deconectarea se repeta, se declara locomotiva defecta.

Daca cu declansarea releului S7.38:7, declanseaza simultan si releele maximale: S7.38:11 pentru infasurarea suplimentara a transformatorului principal T1.2; S7.38:8 pentrii incalzirea trenului; S7.36:9 pentru pozitia de mentinere a graduatorului, - aceasta indica in plus ca in circuitul de inalta tensiune s-a produs un scurtcircuit. Locomotiva se declara imediat defecta.

2. b.2.) Releul maximal pentru infasurarea suplimentara a transforma­torului principal S7.38:11 - comanda deconectarea disjunctorului la o suprasarcina in infasurarea suplimentara Tl .2 ce depaseste valoarea de 570 A.

Bobina de comanda a releului este legata la secundarul transformatorului de masura Tl. 13 (plansele 2 si 13). Releul are un contact activ 507-MS1 (plansa 5), care comanda bobina ventilului de deschidere 6.2 a disjunctorului. Semnalizarea se face prin releul de semnalizare S7.43:10.

In circuitul de comanda a bobinei 6.1 exista un contact de blocaj a releului de semnalizare S7.43:10.

Suprasarcina in circuitul infasurarii suplimentare T1.2 se poate produce din urmatoarele cauze:

-intreruperea rezistentei de trecere T4.1 la graduator (rezistenta de fonta);

intreruperea rezistentei de stingere T3.8 (rezistenta glazurata);

defecte in selector;

-ruperea cablurilor de legatura dintre rezistenta T4.1 si intrerupatorul de sarcina T3.1 (cele patru intrerupatoare cu came, Kl K4);

slabirea suruburilor de fixare pe suport a intrerupatoarelor cu came;

trepidatia exagerata a intrerupatorului de sarcina T3.1.

Daca defectiunea apare in exploatare, in functie de natura defectului se va rearma releul de semnalizare S7.43:10 si se va comanda conectarea disjunctorului. Daca deconectarea se repeta, locomotiva se declara defecta, fara a mai incerca repunerea ei sub tensiune.

Daca de la inceput deconectarea disjunctorului s-a produs impreuna cu un zgomot anormal sau cu degajari de fum, fierberi ale uleiului in transformatorul principal, locomotiva se declara imediat defecta si se cere locomotiva de ajutor.

2. c.) Protectia firului de contact.

Exista pericolul in exploatare ca sa se comande conectarea disjunctorului inainte ca pantograful sa atinga linia de contact. Aceasta situatie produce arcuri electrice intre peria pantografului si linia de contact, care pot duce in cele din urma la sectionarea firului de contact.

Pentru a se evita conectarea disjunctorului inainte ca pantograful sa atinga firul de contact, incepand cu locomotivele din varianta 3, seria 900, s-a introdus releul de protectie fir de contact S7.78 (plansa 13).

Atata timp cat pantograful nu a atins firul de contact, contactele 449-450 ale releului S7.78 impiedica comanda bobinei de conectare disjunctor 6.1 (plansa 5).

Dupa ce in prealabil unul din separatoarele 3 sau 4 de pe acoperis. a fost inchis si pantograful a atins firul de contact, se alimenteaza transformatorul de pe acoperis. 15 (plansa 2). Acest transformator, cu raportul de transformare 500:5 comanda bobina releului de protectie fir contact S7.78, prin urmatorul circuit: infasurarea secundara a transformatorului 15 - conductorul 1105 (plansa 13) - siguranta automata S7.30:4 -conductorul 221 - contactul auxiliar al releului deconectare motoare trifazate S7.30:7 - conductorul 1347 - bobina releului S7.78 - conductorul 1108 - infasurarea secundara a transformatorului 15.

Odata cu inchiderea contactelor 449-450 (plansa 5) a releului de protectie S7.78, in posturile de conducere ale locomotivei, la kilovoltmetrele F2.1.I si F2.1.II apare tensiunea liniei de contact.

Dupa aparitia tensiunii la kilovoltmetrele din posturi se poate comanda conecta­rea disjunctorului.

A se retine ca la aceste locomotive din varianta 3, disparitia tensiunii de la kilo­voltmetrele din posturile de conducere nu este insotita de deconectarea disjunctorului.

Personalul de locomotiva se va convinge in exploatare de cazurile distincte: disparitia tensiunii la linia de contact si deconectarea disjunctorului.

2.d.) Protectia pentru supraincalzire rezistente de comutare T4.1.

Aceasta protectie intra in actiune la manipulari repetate a graduatorului, pe timp de vara sau cand apar defectiuni de izolatie la suportul rezistentelor. Protectia se realizeaza prin termocontactul T4.2 (plansa 5), care la o supraincalzire a rezistentelor T4.1 (figura 11) si inchide contactul termic (bimetalic) 508-MS1 si comanda deconectarea disjunctorului cu blocaj si semnalizare.

Semnalizarea se face prin releul de semnalizare S7.43:20, iar blocajul il realizeaza contactul auxiliar al acestuia in circuitul de comanda a bobinei 6.1 pentru conectare disjunctor (440-449).

Contactul MS1-508 se inchide la o temperatura din camera de inalta tensiune de 150 +/- 15°C pe element de fonta a rezistentei T4.1 si se inchide la o temperatura minima la termocontact de 85°C.

Termocontactul T4.2 este montat deasupra rezistentei de trecere T4.1.

Daca protectia intra in timpul mersului, vor declema si contactoarele de linie ale motoarelor de tractiune, iar la franare electrica vor declema contactoarele de franare.

In exploatare, la intrarea in actiune a protectiei se va verifica vizual starea rezistentelor 14.1 si a termocontactului T4.2. Daca nu se observa inrosiri de element de rezistenta sau cablul afectat, se rearmeaza releul de semnalizare S7.43:20 si se comanda conectarea disjunctorului.

Daca deconectarea se repeta, se asteapta timp de 8-10 minute racirea rezistentei T4.1. Pentru grabirea procesului de racire, se pot deschide usile laterale din sala masinilor, asigurandu-se in acelasi timp functionarea ventilatoarelor 11, 12, 13.

Se va evita manipularea excesiva a graduatorului, iar la depoul de domiciliu se va cere verificarea circuitului si protectia rezistentei de trecere T4.1.

2.e.) Dispozitivul de punere la masa T6.

Are rolul sa puna la masa partea de 25 kV a transformatorului principal, cand se face revizia echipamentului electric din sala masinilor.

Dispozitivul este montat pe cuva transformatorului principal si se actioneaza din culoarul din stanga al salii masinilor (figura 12). Contactul principal fix al dispozitivului T6 este alimentat prin conductorul 5 dintre transformatorul de masura 7 si borna A a infasurarii de reglaj Tl .1 (plansa 2)

Parghia de comutare (contactul principal mobil), poate ocupa doua pozitii: 'Masa conectat' si 'Masa deconectat'. La comutarea dispozitivului de punere la masa de pe pozitia 'Masa deconectat' la pozitia 'Masa conectat', trebuie tinut apasat butonul intrerupator cu patru poli T6.1. Acesta din urma deschide (plansa 5) contactele 446-448 si 476-478. intrerupand circuitele de comanda a bobinei 6.1 si 6.3 a disjunctomlui. Dupa apasarea bulonului T6.1 se poate manipula dispozitivul T6 la masa.

De retinut este faptul ca pantografele si restul aparaturii electrice de pe acoperis nu sunt puse la masa atunci cand dispozitivul T6 este in pozitia 'Masa conectat'.

Pentru a putea comuta dispozitivul de punere la masa de pe pozitia 'Masa conectat' pe pozitia 'Masa deconectat', trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

- usa camerei de inalta tensiune inchisa si sigilata;

- capacele de protectie ale tuturor blocurilor cu aparate in pozitiile normale de exploatare, iar usile inchise;

- toate cheile de la blocurile cu aparate trebuie puse in panoul cu chei;

- cheia principala a panoului cu chei trebuie introdusa in dispozitivul de punere la masa;

- dupa ce butonul intrerupator T6.1 a fost apasat, poate fi actionat manerul si adus pe pozitia 'Masa deconectat'.

ATENTIE !

Se mterzice cu desavarsire comanda conectarii disjunctoului prin alte metode decat prin butonul de conectare disjunctor F1.2: In cazul conectarii disjunctorului prin alte metode decat cel amintit si in ipoieza uitarii dispozitivuluiui T6 in pozitia 'Masa conectat', pe langa avarierea echipamenttdui electric, deconectarea substatiei de tractiune, se poate sectiona linia de contact, cu urmarile adecvate !

.3. Circuitul de forta al motoarelor electrice de tractiune

2.3.1. Descrierea circuitului de forta al motoarelor electrice de tractiune

Locomotiva 060-EA are sase motoare electrice de tractiune de tip LJE 108-1 (figura 13), motoare de curent continuu, ondulat, cu excitatie serie, avand 8 poli principali cu infasurare de compensate si 8 poli secundari.

Motoarele electrice de tractiune pot functiona in doua regimuri:

in regim de tractiune in camp normal sau camp slabit;

in regim de franare electrica rezistiva.

Exista sase infasurari secundare ale transformatorului de tractiune T1.4T1.9 (plansa 2), care alimenteaza separat cate un motor de tractiune. Sensul curentului este dat de alternanta curentului alternativ. Intr-o alternanta curentul va circula la MET prin borna ^"a_x', iar in cealalta alternanta prin borna 'b_x'.

Forta de tractiune, respectiv turatia motoarelor de tractiune sunt direct proportionale cu tensiunea obtinuta prin cele 40 trepte de tensiune ale circuitului de inalta tensiune. Aceasta tensiune ajunge la motoarele electrice de tractiune prin intermediul infasurarilor secundare T1.4T1.9, contactorilor S1.1S6.1, blocurilor redresoare S1.12S6.12.

De exemplu, pentru MET nr.2, circuitul in regim de tractiune in camp normal va fi urmatorul: infasurarea secundara T1.5 - borna 'a2' - conductorul 31 -contactorul de linie pe partea de curent alternativ S2.1 - conductorul 5 - blocul redresor S2.12 - conductorul 7 - borna 'A' - infasurarea rotorica M2 - borna 'H' -inversorul de mers S2.14 - borna 'E' - infasurarea de excitatie - borna 'F' -inversorul de mers S2.14 - conductorii 12, 13 - contactorul de linie S2.3 - conductorul 36 - selful de aplatisare 16.2 - conductorii 37, 14 - blocul redresor S2.12 - conductorii 15, 38, 39 - borna 'b2' - infasurarea secundara Tl .5.

Schimbarea sensului de mers al locomotivei se obtine prin schimbarea sensului curentului de excitatie in infasurarea polilor principali. Astfel, la manipularea inversorului de mers F 1.1:1 pe pozitia 'Inapoi', inversorul S2.14 va face legatura bornei 'H' cu 'F' si bornei '12' cu 'E', sensul curentului de excitatie fiind schimbat, se va schimba cuplul rotoric al motorului de tractiune.

In regim de tractiune in camp slabit, motoarele de tractiune pot functiona prin inchiderea contactoarelor SI. ..SI.8 - S6.6S6.8 si introducerea in circuit in paralel cu infasurarea de excitatie a rezistentelor de slabire a campului SI .9:2SI .9:4 -S6.9:2S6.9:4.

Se stie din literatura de specialitate ca turatia motoarelor de curent continuu este direct proportionala cu tensiunea U aplicata la borne si invers proportionala cu fluxul magnetic. Rezulta ca, reglarea turatiei motoarelor se poate face fie prin reglarea fluxului magnetic al polilor principali (slabirea campului), fie prin reglarea tensiunii (se aplica in regim de tractiune).

Regimul de tractiune, sau regimul de tractiune in camp normal este acel regim obtinut cand contactoarele de slabirea campului sunt deschise si curentul de sarcina este egal cu curentul de excitatie, fluxul magnetic al excitatiei fiind maxim. Prin inchiderea contactoarelor de slabirea campului si introducerea in circuit a rezistentelor SI .9:2SI .9:4 - S6.9:2S6.9:4 curentul de excitatie se ramifica pe aceste rezistente, micsorandu-se fluxul polilor si tensiunea electromotoare (E=kQn). Deoarece intensitatea curentului de sarcina creste I = (U-E)/r, creste puterea dezvoltata de motoarele de tractiune P = U*I, ca urmare viteza de circulatie se mareste.

La locomotiva 060-EA exista trei trepte de slabire a campului:

SCI - procent de slabire a campului - 20 %;

SC2 - procent de slabire a campului - 35 %;

SC3 - procent de slabire a campului - 50 %.

Caracteristicile de tractiune in regim de slabire a campului sunt deasupra celei de camp normal (100 %). Astfel, la aceeasi valoare a curentului obtinem la diferite trepte de slabire, viteze mai mari.

Rezistentele SI .9:1 S6.9:1 sunt tot timpul in circuitul de tractiune, micsorand pulsatia fluxului magnetic printr-o slabire permanenta cu 3-10 % a campului motoarelor de curent ondulat. Aplatisarea curentului se face printr-un bloc de selfuri de aplatisare 16.1 16.6, separate galvanic intre ele.

In regim de franare electrica rezistiva motoarele de tractiune devin generatoare si debiteaza energie pe rezistentele S9.1S9.6. In regim de franare electrica toate contactoarele de franare S1.4S6.4 sunt inchise, iar contactoarele de linie sunt deschise.

Rezistentele de franare se afla in blocurile de aparate S9 si S10. Aceste rezistente sunt racite in exploatare cu ajutorul motoventilatoarelor S9.4 si SI0.4 (plansa 3). De exemplu, pentru motorul de tractiune nr.3 devenit generator, circuitul de franare electrica va fi: infasurarea rotorica M3(G3) - borna 'A' - conductorul 43 -rezistenta de franare S9.3 - conductorii 44, 17 - contactorul de franare S3.4 - borna 'N' - infasurarea rotorica G3.

Excitatia generatoarelor sunt legate in serie si primesc alimentare de la infasurarea secundara T1.11 (110 V, 1500 A) a transformatorului de franare. Circuitul curentului de excitatie este urmatorul: infasurarea Tl.l 1 - borna 'h' - conductorul 81 - contactorul S4.19 curent excitatie - conductorul 82 - conductorul 5 - blocul redresor S4.12 - conductorii 7, 84, 18 - contactorul S5.5 - inversorul S5.14 - infasurarea de excitatie FE - inversorul S5.14 - conductorii 85, 18 - (se continua in serie la fiecare infasurare de excitatie) - conductorul 56 - conductorul 84 - selful de aplatisare 16.4 - conductorii 57, 14 - blocul redresor S4.12 - conductorii 15, 58, 59 - borna 'b4' - infasurarea secundara a transformatorului de franare Tl .11.

Franarea electrica rezistiva se utilizeaza numai pentru mentinerea vitezei constante (la coborarea pantelor sau in palier), avand avantajul ca reduce pericolul de blocare a rotilor la fortele mari de franare produse in cazul franarii mecanice.

In toate cazurile de utilizare a franei electrice se va avea in vedere respectarea articolului 37 din Regulamentul nr. 006 de remorcare si franare.

Daca in exploatare apar probleme in functionarea franei electrice, aceasta nu va mai fi comandata, iar in depou se va cere verificarea circuitelor.

Observatii:

in varianta l si 2, contactorul pentru curentul de excitatie la franare este S8.1 si se afla in blocul de aparate S8;

- in varianta 1 sj 2, in circuitul MET raman cate trei contactoare de linie pe fiecare circuit;

- in varianta 3 sunt scoase din schema contactele principale ale contactorilor S1.2S6.2, S4.3 si S8.2.

2.3.2. Protectiile din circuitul de forta al motoarelor electrice de tractiune

2.3.2.a.) Protectia contra punerilor la masa - se realizeaza prin releul S7.41:8 (la locomotivele din varianta 1 si 2 - S7.44:l), care la puneri la masa ce depasesc 5 A intra in actiune si efectueaza urmatoarele comenzi (plansele 2 si 5):

- inchide contactul 504-MS1, alimentand bobina 6.2 deconectare disjunctor si bobina
releului de semnalizare S7.43:18;

- deschide contactul 481-482, intrerupand curentul de comanda pentru bobina de
mentinere conectat a disjunctorului 6.3.

Releul de semnalizare S7.43:18 deschide contactul 457-458, blocand comanda bobinei 6.1 disjunctor. Se realizeaza astfel o deconectare sigura pe doua cai, cu blocaj.

Bobina releului S7.41:8 este alimentata prin rezistentele de 40 ohm, 34.134.6 de la cate o borna a infasurarilor motoarelor de tractiune (ON3). Cealalta borna ON4este legata la masa. Practic, se realizeaza o punere la masa intentionata, curentul fiind limitat de rezistenta 34. Cand curentul de scurtcircuit depaseste 5 A, rezistentele permit alimentarea bobinei releului S7.41:8.

O deficienta de exploatare este ca aceasta protectie nu indica la intrarea in actiune la care motor sau circuit aferent a aparut punerea la masa.

Daca protectia intra in actiune, se rearmeaza releul de semnalizare S7.43:18 si se comanda conectarea disjunctorului. Se comanda graduatorul pentru marirea treptelor de tensiune si se constata daca defectiunea se repeta. Daca nu se repeta, inseamna ca deconectarea disjunctorului a fost accidentala. Se continua mersul, dar la depoul de domiciliu se va intocmi nota tehnica de verificare a circuitului de forta.

In cazul in care deconectarea se repeta, se va proceda astfel:

2.3.2.a.l.) Daca trenul are si locomotiva impingatoare, indiferent de pozitia in tren a locomotivei la care a aparut defectul, se opreste trenul si cu locomotiva franata se trece controlerul repede pe pozitia 1, 2, 3 si tot repede se readuce pe pozitia 0. Daca disjunctorul nu deconecteaza, rezulta ca punerea la masa se produce numai la tensiuni ridicate, depistarea circuitului defect nefiind posibila, locomotiva se declara defecta. Daca deconectarea se repeta datorita punerilor la masa, se rearmeaza releele de semnalizare S7.43:18 si se izoleaza motorul 1 din separatorul S7.30:31 prin manipularea acestuia in pozitia 'Deconectat'. Se reconecteaza disjunctorul si se manevreaza din nou controlerul. Daca disjunctorul nu deconecteaza, rezulta ca punerea la masa este in circuitul MET1. Acesta se lasa izolat si se continua mersul cu locomotiva in 5 MET. Daca deconectarea se repeta si cu MET1 izolat, se trece separatorul S7.30:31 in pozitia 'Conectat' si se repeta procedeul cu restul MET, in ordinea 26, pana cand deconectarea nu se mai repeta.

Daca deconectarea se produce izoland pe rand toate motoarele electrice de tractiune, punerea la masa poate fi la una din infasurarile secundare T1.4T1.9, la unul din blocurile redresoare sau la cablajul de forta si locomotiva se declara defecta.

2.3.2.a.2.) Daca trenul are numai o locomotiva in cap, se opreste trenul, se asigura mentinerea pe loc, apoi se repeta operatiile de mai sus.

Daca mecanicul a mai fost sesizat anterior de punerea la masa a unui motor electric de tractiune, atunci se va proceda direct la izolarea motorului in cauza.

La depoul de domiciliu, personalul de locomotiva va cere prin nota de comanda verificarea circuitelor de forta la MET.

Daca pe langa releul de punere la masa inclemeaza si releul maximal de curent pentru un MET, sau scurtcircuitorul unui MET, se izoleaza motorul de tractiune respectiv, se rearmeaza scurtcircuitorul, se rearmeaza releul de semnalizare si se conecteaza disjunctorul. Cand nu se stie la care motor a declansat scurtcircuitorul, se vor rearma toate scurtcircuitoarele cu atentie, pentru a depista scurtcircuitul declansat. Daca nici dupa rearmarea scurtcircuitoarelor, disjunctorul nu reconecteaza, cauza poate fi sudarea contactelor principale ale contactorului de linie de pe partea de curent alternativ S1.1S6.1. In acest caz, dupa punerea la masa a circuitului de 25 kV prin dispozitivul T6, trebuie depistat contactorul sudat, indepartat capacul blocului respec­tiv, demontata camera de stingere a contactorului de linie si deschise contactele principale. Contactorul cu contacte principale sudate este indicat si de releul S7.35:5, care in aceasta situatie are butonul (armatura) atras.

2.3.2.b.) Protectia maximala de curent. In circuitul de forta al motoarelor electrice de tractiune exista trei protectii contra supracurentilor:

protectia prin relee maximale S7.38:1 6 pentru motoare de tractiune;

protectia prin scurtcircuitoarele S1.10S6.10;

- protectia prin releul maximal pentru curentul de franare S7.38:13.

2.3.2.0.1.) Releele maximale de curent pentru MET - S7.38:16 comanda deconectarea disjunctorului cu blocaj si semnalizare la o suprasarcina in circuitul de forta ce depaseste valoarea de 1715 A. Bobinele de comanda ale relcelor sunt legate intre infasurarea secundara a transformatorului de masura T9.1T9.6 si aparatul indicator al patinarii S7.45 (plansa 2 si 12). Semnalizarea intrarii in actiune a protectiilor se face prin releele de semnalizare S7.43:1 6.

In exploatare, la intrarea in actiune a protectiei, se rearmeaza releul de semnalizare si se conecteaza disjunctorul. Daca deconectarea se repeta, se izoleaza motorul de tractiune semnalizat prin manipularea separatorului aferent S7.30:31S7.30:36. Continuarea mersului se face in 5 MET daca tonajul si sectia de remorcare permite.

2.3.2.b.2.) Scurtcircuitoarele S1.10S6.10 (figura 14) au rolul de a proteja redresoarele S1.12S6.12 impotriva supracurentilor brusti, de exemplu: cercuri de foc la colectorul motorului de tractiune, scurtcircuit pe una din ramele cu diode al blocului redresor, strapungerea unui conductor pe partea de curent continuu a circuitului de forta.

Blocurile redresoare S1.12S6.12 are fiecare in componenta 48 diode de siliciu, legate in punte. Pe fiecare latura a puntii sunt patru ramuri legate in paralel, fiecare ramura avand trei diode legate in serie. Cu fiecare dioda se leaga in paralel un condensator pentru repartizarea egala a tensiunilor intre diodele aceleiasi ramuri. Daca se strapunge una din diodele inseriate in ramura, tensiunea inversa se repartizeaza intre diodele ramase in stare buna si pe fiecare dioda tensiunea inversa va creste. Aceasta situatie este periculoasa la trepte inalte de reglaj a infasurarii Tl.l, fiindca se pot strapunge si celelalte diode inseriate.

Strapungerea unei ramuri este o avarie grea in circuitul de forta, care poate provoca curenti de scurtcircuit de valori a 30005000 A, si care pot afecta transformatorul de tractiune, blocul redresor, circuitele aferente, constituind un motiv cert de producere a incendiilor in circuitele de forta. Din aceste considerente, la locomotiva 060-EA scurtcircuitoarele S1.10S6.10 (plansa 2) la aparitia unui supracurent aparut brusc si care depaseste valoarea de 2820 A protejeaza redresoarele si circuitele aferente, efectuand urmatoarele comenzi (de exemplu - S6.10):

inchide contactul principal 15-2, protejand redresoarele S1.10S6.10 prin punerea tn scurt a tnfasurarilor secundare T1.4T1.9 (plansa 2);

inchide contactul auxiliar 520-MS1 si comanda deconectarea disjunctorului prin bobina 6.2 si semnalizare prin releul S7.43:16 (plansa 5);

deschide contactele 468-469 si 491-492, tntrerupand alimentarea bobinelor 6.1 si 6.3 ale disjunctorului.

Punerea in scurt a infasurarilor T1.4T1.9 poate dura 2-4 ms, timp necesar deconectarii disjunctorului.

In ultimul timp se manifesta tot mai accentuat tendinta de revizuire a punctelor de vedere privind modul de solutionare a protectiei blocurilor redresoare. Prin transferarea regimului de scurtcircuit infasurarilor secundare ale transformatorului de tractiune, acesta este supus termic si mecanic extrem de dur, ceea ce reprezinta un dezavantaj serios.La locomotivele cu blocuri redresoare formate din diode TU38 si la locmotivele iesite din termenele de garantie a fabricii constructoare, contactul principal 2-15 este suprimat.

In exploatare, daca scurtcircuitorul a intrat in actiune, se izoleaza motorul de trac­tiune aferent, se rearmeaza scurtcircuitorul cu ajutorul cheii speciale, rotind usor in sen-sul acelor de ceasornic pana la zgomotul caracteristic, se rearmeaza re leu 1 de semnalizare si se contitiua mersul in 5 MET, daca tonajul trenului si sectia de remorcare permite. Este obligatorie izolarea motorului de tractiune protejat. In carnetui de bord se va mentiona numarul scurtcircuitorului intrat in actiune, conditiile de exploatare in momentul intrarii in actiune (viteza, zona de remorcare, intensitatea curentului), numarul motorului de tractiune izolat. La depoul de domiciliu se va intocmi nota tehnica privind verificarea circuitelor de forta. Obligatoriu, atelierul de reparatii va schimba contactele principale ale scurtcircuitorului (dupa intrarea acestuia in actiune). In carnetul de bord personalul de locomotiva la predarea schimbului va mentiona si starea sigiliilor la scurtcircuitoare (orificiul de introducere a cheii patrate).

2.3.2.b.3.) Releul maximal S7.38:13 pentru regim de franare electrica rezistiva

Limiteaza curentul de franare a generatoarelor la valoarea de 1030 A. Transductorul de masura S9.7 (plansa 2) este legat in circuitul de franare al motorului de tractiune nr.2 si masoara curentul de franare intre conductorii 34 A si 34. La valoarea de 1030 A a curentului de franare, este alimentata prin conductorul 334, bobina releului maximal S7.38:13 pentru curentul de franare (plansa 13).

Circuitul auxiliar este alimentat cu 110 V, 50 Hz de la transformatorul auxiliar S8.33 (plansele 4 si 12). De fapt, transductorul de masura S9.7 este un amplificator magnetic cu doua infasurari, prin care tree doua circuite:

circuitul de comanda de 110 V, curent alternativ;

circuitul de forta, curent continuu.

O data cu cresterea curentului de franare pana la valoarea reglata de 1030 A, reactanta lnfasurarilor transductorului scade si curentul de 110 V, 50 Hz comanda inclemarea releului maximal S7.38:13.

Circuitul de comanda este urmatorul (plansele 4 si 12): transformatorul auxiliar S8.33 (borna 5) - conductorul 331 - siguranta automata S8.30:13 - conductorul 333 -infasurarile inseriate ale transductorului de masura S9.7 - conductorul 334 - bobina releului maximal S7.38:13 - conductorul 335 - ampermetrele Fl.2:33.1-11 din posturile de conducere pentru curent de franare - conductorul 099 - placa de borne S8 -conductorul 100 - transformatorul auxiliar S8.33 (borna 6).

Prin conectarea releului maximal pentru curentul de franare S7.38:13, se inchide contactul M36-956 (plansa 12) si se comanda bobina releului auxiliar antipatinaj S7.37:12. Acesta din urma isi deschide contactul 906-908 si inchide contactul MS2-916 (plansa 11), comandand la randu-i oprirea cresterii tensiunii la graduator si apoi scaderea cu doua trepte ale acestuia. Prin aceasta se micsoreaza curentul de excitatie ale motoarelor de tractiune (generatoare) si curentul de franare scade. Intrarea in actiune a protectiei nu este semnalizata la panoul cu relee S7.43, decat prin indicatoarele trepte graduator Fl .2:36.I-II.

2.3.3. Circuitul de alimentare la priza 23

Pentru a putea fi deplasata in hala locomotiva, se manipuleaza inversorul S4.14 in pozitia dorita ('Inainte' sau 'Inapoi') si se alimenteaza de la o sursa exterioara de curent continuu, de la o tensiune de 50-110 V curent continuu, prin priza 23 (figura 15 si plansa 2).

Circuitul este urmatorul: priza 23 (borna +) - conductorul 53 - borna 'A' -Infasurarea rotorica a MET4 - borna 'H' - inversorul de mers S4.14 - Infasurarea de excitatie F-E - inversorul de mers S4.14 - conductorii 13, 56 - priza 23 (borna -).

Cand se deschide capacul prizei 23 (in mijlocul sasiului, pe partea dreapta a locomotivei), se deschid doua contacte auxiliare 460-463 si 483-484 (plansa 5), care intrerup circuitul de comanda pentru bobinele disjunctor 6.1 si 6.3, blocand o eventuala incercare de conectare a disjunctorului.

Viteza locomotivei la deplasarea cu alimentare de la priza 23 va fi de cel mult 3 km/h, iar in cabina din fata, in sensul de mers, obligatoriu trebuie sa se afle tot timpul un mecanic care in caz de necesitate sa opreasca imediat locomotiva. Dupa utilizare, priza 23 va avea capacul inzavorat.

Observatie:

In variantele 1 si 2, priza 23 pentru deplasarea locomotivei in depou alimentea-a MET 3.

2.4. Circuitul pentru incalzirea trenului

Descrierea circuitului pentru incalzirea electrica a trenului

Tensiunea de 1507 V, curent alternativ monofazat, 50 Hz, utilizat la incalzirea trenurilor este luat de la priza d1 a infasurarii serviciilor auxiliare Tl .12 (plansa 3).

Circuitul este urmatorul: infasurarea T1.12 (priza dl) - conductorul 100 -contactorul S3.18 - conductorul 101 - prizele pentru incalzire 24, 25 - cupla de legatura 26 - rezistentele de incalzire din vagoane.

Comanda inchiderii contactorului de incalzire S3.18 este data de intrerupatorul Fl .2:7 de pe pupitrul de comanda din postul de conducere (plansa 14).

In exploatare, la legarea la tren a locomotivei electrice, conectarea cuplei 26 se va face numai dupa ce lacatusul de revizie va primi de la mecanic maneta comutatorului de incalzire tren S7.22, maneta inversorului de mers F 1.1:1 si cheia cuplei. Dupa efectuarea cuplarii, lacatusul de revizie inmaneaza mecanicului maneta comutatorului de incalzire tren S7.22, maneta inversorului de mers Fl.l:l si cheia cuplei, dupa care acesta va pune comutatorul de incalzire a trenului S7.22 pe pozitia 'Incalzire'. Prin manipularea intrerupatorului Fl.2:7 se inchide contactul 671-673 si se comanda inchiderea contactorului de incalzire tren S3.18 (plansele 2 si 14). Circuitul de comanda este urmatorul: curent comanda MSI - inversorul de mers Fl.l:l - conductorul 671 - intrerupatorul F1.2:7 pentru incalzire tren - conductorul 673 - intrerupatorul termic S7.64 - conductorul 676 - comutatorul de proba S7.21:1 -conductorul 674 - comutatorul incalzire tren S7.22 - conductorul 675 - separatorul 16 - conductorul 680 - bobina contactorului incalzire tren S3.18 - borna minus, M0.

Comutatorul de proba S7.21:1 este intercalat in circuitul de comanda tntre conductorii 676-674, deoarece la efectaurea probelor de la priza 31 (3x380 V, 50 Hz), acest contactor are contactul 676-674 deschis, blocand inchiderea contactorului S3.18.

Separatorul 16 (de fapt, un contactor trifazat) in pozitia inchis (plansa 3), face legatura infasurarii serviciilor auxiliare Tl.12 cu reactanta inductiva T15. Aceasta bobina (T15) numita in exploatare si reactanta incalzire tren, are rolul de a amortiza (de a stinge) tensiunea electromotoare de autoinductie (U_e = -Ldi/dt) aparuta in special la tntreruperea circuitului de incalzire tren, tensiune care poate periclita izolatia. Separatorul trifazat 16 a fost inchis la manipularea intrerupatorului Fl .2:7, prin inchiderea contactului 671-672 (plansa 14). Contactorul de incalzire tren S8.13 prin inchiderea contactului 671-672 face automentinerea bobinei 15 in circuitul infasurarii Tl. 12.

Protectiile din circuitul pentru incalzirea electrica a trenului

2.4.2. a.) Protectia contra supratensiunilor se realizeaza prin descarcatorul T10 de 1,5 kV(figura 16).

Un capat al descarcatorului este legat la conductorul 100, iar celalalt capat la masa locomotivei. Descarcatorul T10 (plansa 3) se afla montat pe transformatorul principal si functioneaza similar cu cel de pe acoperisul locomotivei, amortizand si conducand la masa toate supratensiunile ce depasesc 1500 V.

Nu se admite in remorcarea trenurilor de calatori pe timp de iarna locomotive fara acest descarcator.

2.4.2. b.) Protectia contra supraintensitatilor se realizeaza prin releul termic S7.64 si releul maximal S7.38:8.

In cazul cand curentul de incalzire se mentine mai mult de 3 minute la o valoare de 470 A (situatie care poate surveni in primele momente dupa cuplarea locomotive la circuitul de incalzire a trenului), atunci intra in actiune releul termic S7.64 (plansele 3 si 13). Curentul este masurat de transformatorul de masura T7.1 (montat intre T16 si T15) si transmis releului termic S7.64 prin conductorii 1114-1111 (plansa 13). Acesta conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:

- deschide contactul 673-676 (plansa 14), intrerupand curentul de comanda pentru contactorul de incalzire tren S3.18;

- inchide contactul 673-506 (plansele 14 si 5), comandand inclemarea releului de semnalizare S7.43:8. Releul de semnarizare S7.43:8 deschide contactul 458-459, intrerupand comanda bobinei 6.1 pentru conectare disjunctor.

Cand curentul de incalzire depaseste 610 A, releul maximal S7.38:8 inclemeaza si efectueaza urmatoarele comenzi (plansa 5):

inchide contactul 506-MS1, comandand deconectarea disjunctorului prin alimenta rea bobinei 6.2 si semnalizarea prin releul S7.43:8 (deschide contactul 458-459 11 circuitul bobinei 6.1);

deschide contactul 480-481, intrerupand curentul de comanda pentru bobina 6.3 de mentinere conectata a disjunctorului.

Curentul de incalzire luat de vagoane este indicat de ampermetrele din posturile de conducere F2.3.I-II. In exploatare, mecanicul de locomotiva va urmari inchiderea contactorului de incalzire prin producerea sunetului caracteristic de inclemare.

Daca la conectarea circuitului de incalzire intra in actiune protectiile instalatiei producand deconectarea disjunctorului, mecanicul solicita verificarea instalatiei de incalzire a trenului de catre lacatusii de revizie. O noua conectare a incalzirii trenului se poate face numai dupa ce lacatusul de revizie specifica in foaia de parcurs, sub semnatura, ca instalatia de incalzire a trenului este buna. Se conecteaza locomotiva. In cazul unei noi deconectari, nu se va mai conecta, pana nu se va scoate vagonul defect din tren. Pentru comanda conectarii, atat releul de semnalizare S7.43:8 trebuie rearmat, cat si releul termic S7.64 (prin manipularea parghiei pana la auzul declicului de rearmare).

Observatii:

contactorul pentru incalzirea trenului S3.18, in variantele 1 si 2 se afla in spatele blocului de aparate S8 si este notat cu S8.3;

la locomotivele electrice in garantia fabricii constructoare, separatorul T16 est deschis.

2.5. Circuitele de forta ale motoarelor serviciilor auxiliare

2.5.1. Producerea sistemului trifazat

Motoarele asincrone trifazate sunt calculate sa functioneze aproximativ la tensiune constanta. Tensiunea la bornele lor variaza in limite largi, datorita variatiei tensiunii infasurarii serviciilor auxiliare T1.12, datorita oscilatiei tensiunii la linia de contact.

In exploatare, tensiunea liniei de contact poate varia intre 17,5 si 27,5 kV. Variatia tensiunii aplicata motoarelor asincrone influenteaza neglijabil turatia lor, intrucat turatia depinde numai de frecventa, astfel incat serviciile auxiliare pe care le actioneaza au un randament constant.

n = (60 - f) / p

unde: n - turatia motorului asincron;

f - frecventa tensiunii de alimentare;

p - numarul perechilor de poli.

In schimb, cuplul motoarelor asincrone depinde foarte mult de tensiunea aplicata. Daca tensiunea scade sub valoarea minima admisa de 265 V la bornele motorului, cuplul este aproximativ de doua ori mai mic decat cel nominal. Daca tensiunea liniei de contact scade la circa 17,5 kV, motoarele asincrone ale serviciilor auxiliare se opresc sau nici nu pornesc.

Serviciile auxiliare (compresor, ventilatie MET, ventilatie rezistente de franare, ventilatie transformator principal, antrenare ulei transformator, ventilatie in sala masinilor, ventilatie si incalzire posturi de conducere) sunt alimentate de sistemul trifazat a fazelor 121, 122, 123 (plansa 3).

Aceste faze se obtin de la infasurarea serviciilor auxiliare TI.12. Fazele 121 si 122 nu sunt legate la o singura priza, ele avand posibilitatea culegerii tensiunii adecvate, astfel ca la bornele motoarelor serviciilor auxiliare sa se mentina aproximativ o alimentare constanta.

Cele cinci prize ale infasurarii serviciilor auxiliare Tl .12 contribuie la obtinerea urmatoarelor faze:

faza 123, de la borna e, conductorul 116, contactorul de reglaj S8.5;

faza 122, de la prizele d4-d5, conductorii 105, 104, 107, contactorii de reglaj S8.4S8.6;

faza 121, de la prizele d2-d3, conductorii 105, 106, 108, contactorii de reglaj S8.4S8.6, condensatoarele de defazare C2C7.

Cand tensiunea la linia de contact este mai mare de 21,8 kV alimentarea se face de la prizele inferioare: d3=662-V. d5=386-V si e=0-V. avand contactorul de reglaj S8.5 conectat.

Cand tensiunea la linia de contact scade sub 21,8 kV alimentarea sistemului trifazat se face de la prizele 'superioare': d2=790-V, d4=460-V si priza e=0-V, din contactoarele de reglaj S8.4 si S8.6.

Comanda comutarii prizelor este data de amplificatorul de relee S7.37:1 (plansa 4), prin releul de comutare S7.37:8 (plansele 4 si 6).

Practic, dintr-o infasurare monofazata Tl.12 se obtine un sistem artificial trifazat. Condensatoarele C2C7 au rol de decalare a curentului obtinut de la bara 108 cu 120° fata de cel obtinut de la faza 122.

Pentru a preveni scurtcircuitarea spirelor din infasurarea Tl. 12, in momentul comutarii prizelor in circuit, s-au montat rezistentele de comutare 32 (0,6 ohm) si 33 (0,34 ohm). Acestea sunt montate in canalul racitorului de ulei al transformatorului principal, deasupra selfului de aplatisare (figura 17).

2.5.2. Servicii auxiliare alimentate de la sistemul trifazat

La pornire motoarele asincrone absorb un curent mai mare decat curentul nominal. Condensatoarele C2C7 nu fac fata curentului de pornire, intrucat pentru aceasta ele ar trebui sa aiba o capacitate de 6-7 ori mai mare decat capacitatea lor nominala. Pentru a se obtine o capacitate suplimentara la pornire, intre circuitul fazei 121 si fazei 122 se conecteaza bateria cu condensatoare de pornire CI .1CI.4 (4x200 microF, 740 V). Conectarea condensatoarelor C1.1 C1.4 se face cu ajutorul contactorului S8.8, care inchide numai in timpul pornirii unui motor sau a unei grupe de motoare.

Pentru a se putea folosi o singura baterie de condensatoare de pornire pentru toate motoarele trifazate, motoarele au fost aranjate sa porneasca pe grupe. In acest scop, motoarele sunt prevazute cu blocaje prin relee, care nu permit pornirea unei grupe pana cand pornirea altei grupe nu s-a terminat. In ordinea pornirii lor, avem urmatoarele grupe ale serviciilor auxiliare (plansa 3):

motorul 35.1 pentru compresorul principal 1;

motorul 36.1 pentru compresorul principal 2;

motoarele SI.15-16S3.15-16 pentru ventilatoarele motoarelor de tractiune 13, care constituie grupa 1 de ventilatie;

motoarele S4.15-16S6.15-16 pentru ventilatoarele motoarelor de tractiune 46, care constituie grupa 2 de ventilatie;

motorul Tl 1 pentru pompa de ulei si motorul T12 pentru ventilatorul tran-sformatorului principal, care constituie grupa 3 de ventilatie;

motoarele S9.4 si S10.4 pentru ventilatoarele rezistentelor de franare.

De la fazele 122 si 123 se comanda motoarele 11, 12 si 13 pentru ventilarea salii masinilor. Se observa ca a treia faza se obtine prin condensatoarele 14.1 14.3 de 4,2 microF.

Ventilatia rezistentelor de incalzire pentru posturile de conducere se obtine prin motoarele 37.1.1-II care sunt alimentate de la faza 123.

Tot de la faza 122 si 123 sunt alimentate (plansa 4) si motoarele ventilatoarelor din blocurile de aparate S7 si S8 (S7.63 sj S8.41), transformatorul auxiliar S8.33 si alimentatorul amplificatorului de relee S7.4

Condensatoarele de pornire CI .1 CI .4, C2 sunt plasate langa blocul S10, pe culoarul din dreapta, iar condensatoarele C3C7 langa blocul S10, pe culoarul din stanga. Rezistentele Rpl-2 au rol de descarcare a condensatoarelor la scoaterea lor din circuit.

2.5.3. Protectiile serviciilor auxiliare alimentate de la sistemul trifazat

2.5.3. a.) Protectia contra supratensiunilor. La faza 122 este legat descarcatorul de supratensiune S8.32 (figura 18).

El conduce la masa tensiunile mai mari de 380 V. Se interzice scoaterea din revizii planificate sau reparatii neplanificate a locomotivelor fara a fi dotate cu descarcator de supratensiuni, S8.32 .

Descarcatorul se afla in partea de jos a blocului de aparate S8 (partea stanga) si uneori in exploatare este strapuns. Strapungerea descarcatorului este insotita de un zgomot puternic si urme de fum. Locomotiva in aceasta situatie se declara defecta.

2.5.3. b.) Protectia maximala de curent. Contra supraintensitatilor bruste si de valori mari, fazele 121 sj 122 sunt protejate prin relee maximale S7.38:9 si S7.38:10.

Transformatoarele de masura T7.3 si T7.2 controleaza curcntul pe prizele d2d5 si la curenti mai mari de 1000 A comanda bobinele relcelor S7.38:9-10 (plansele 3 si 13) care conecteaza. Conectand, releele S7.38:9-10 isi inchid contactele MSI-581 si prin rezistenta reglabila S7.38M6-2, conductorul 692 comanda inclemarea releului auxiliar pentru relee maximale de curent servicii auxiliare S7.38:15 (plansa 13). Acest releu isi inchide cu o temporizare de 0,9 secunde contactele inseriate 521-MS1 (plansa 5) si comanda deconectarea disjunctorului prin semnalizarea releului S7.43:9. Prin deschiderea contactului 459-461 se intrerupe circuitul de comanda a bobinei 6.1.

In exploatare, daca protectiile intra in actiune, se verifica intrerupatoarele si releele term ice ale motoarelor serviciilor auxiliare, reanclansandu-se, daca este cazul. Se rearmeaza releul de semnalizare S7.43:9. Daca deconectarea se repeta, se izoleaza motoarele electrice defecte. Motorul serviciului auxiliar defect ramane izolat (daca este motor ventilatie MET, se izoleaza si motorul de tractiune respectiv) si se continua mersul daca este posibil. Izolarea masinilor auxiliare se incepe cu motorul electric de la ventilatorul transformatorului principal T12 gi de la pompa de ulei transformator T1. 1.

2.5.3. c.) Protectia contrapunerilor la masa in circuitul fazei 123 este realizata prin releul S7.38:14 (plansa 3). La o punere la masa de maxim 1,5 A releul intra in actiune si comanda deconectarea disjunctorului cu blocaj si semnalizare.

Prin inchiderea contactului 538-MS1 (plansa 5) se comanda bobina 6.2 si bobina releului de semnalizare S7.43:20;

Prin deschiderea contactului 461-462 se blocheaza o eventuala conectare a disjunctorului .

In exploatare, cand protectia a intrat in actiune, se verifica motoarele electrice ale serviciilor auxiliare si in cazul in care nu se constata nimic deosebit, se rearmeaza releul de semnalizare S7.43:29 si se conecteaza disjunctorul. In cazul in care a fost depistat un defect sau intrarea in actiune a releului S7.38:14 este insotita de conectarea si a altei protectii pentru serviciile auxiliare, se va proceda conform prevederilor pentru acestea.

Daca la pornirea serviciilor auxiliare deconectarea se repeta de trei ori, se opreste trenul, se declara locomotiva defecta si se cere locomotiva de ajutor.

Releul de tensiune minima S7.35:16, cunoscut si sub tipul releului, respectiv RED2 (figura 19) - este destinat protectiei fazei 121 din sistemul trifazat a locomotivei, cand acesta este pus la masa sau cand un alt punct cu potential apropiat de acesta este pus la masa (plansa 3).

Releul permite trecerea unui curent intre bornele 16F-16H (plansa 5), cand potentialul fazei scade sub o valoare minima de raspuns (185 V), alimentand bobina releului de semnalizare S7.43:19 prin conductorul 437 si comandand deconectarea disjunctorului prin alimentarea bobinei 6.2 (deconectare disjunctor). Circuitul de comanda pentru bobina 6.1 (conectare disjunctor) este intrerupt prin deschiderea contactului 462-440, iar circuitul de comanda pentru bobina 6.3 (mentinere conectata a disjunctorului) este intrerupt prin deschiderea contactului 480B-480.

Deci, la intrarea in actiune a protectiei, controlata de releul de tensiune minima S7.35:16, disjunctorul este deconectat prin doua cai si blocat cu semnalizare pentru o eventuala conectare.

In cazul producerii deconeptarii disjunctorului in urma intrarii in actiune a releului de protectie tip RED2, pentru protectia fazei 121, dupa pornirea ventilatiei sau a compresorului 2, se vor face maximum trei incercari de punere in functie a locomotivei electrice si daca pornirile grupelor sunt zgomotoase, sau nu pot porni ventilatoarele sau compresoarele, este un indiciu ca faza 121 este avariata, iar locomotiva se va declara defecta. existand un puternic dezechlibru pe sistemul trifazat.

Observatii:

- in variantele 2 sj o parte din locomotivele ce apartin variantei 3, releul de protectie a fazei 123 contra punerilor la masa este notat cu S7.35:12; 0

-in varianta 1 nu este montat releul S7.38:14; 0 in variantele 1 si 2 condensatoarele de pornire C1.1C1.4 au fiecare cate o rezistenta R_p de descarcare, legata in derivatie, direct de la conductorul 108; in varianta 3 rezistentele de descarcare R_pl protejeaza cate doua condensatoare legate in derivatie prin contactele auxiliare ale contactorului S8.38; 0 In variantele 1 si 2 condensatoarele de defazare C2C7 de 200 microF, 740 V, 50 Hz sunt protejate prin rezistentele de descarcare R_c2-Rc7, 0 in varianta 1 condensatorii de pornire C 1.1C1.4 au valoarea de 360 microF (in loc de 200 microF) si sunt intercalati intre conductorul 108 si faza 121.

2.5.3. d.) Protectiile motoarelor electrice ale serviciilor auxiliare. Se realizeaza prin intrerupatoare si relee termice, care actioneaza asupra contactorului de pornire a motorului trifazat respectiv (plansa 3).

Intrarea in actiune a protectiei este conditionat de valoarea de reglaj a curentului de sarcina admis. Semnalizarea intrarii in actiune a vreunui releu sau intrerupator termic se face prin releele de semnalizare din panoul S7.43. Intrerupatoarele termice tip ASEA au prevazut un buton negru pentru rearmare si un buton rosu pentru deconectare. Releele termice tip ASEA au pe placa frontala un buton rosu care pentru rearmare trebuie apasat.

Intrerupatoarele si releele termice tip USOL (figura 20) sunt prevazute cu parghii. Pentru rearmare, parghia trebuie apasata in jos si apoi in sus, pana la sesizarea declicului.

2.5.3. d.1.) Releul termic S7.5 pentru motorul compresorului 35.1 intra in actiune la curenti ce depasesc 50 A si scoate motorul din circuit. Contactul sau 594-595 (plansa 6) intrerupe alimentarea contactorului motorului pentru compresorul 1 si contactul 589-597 comanda inclemarea releului de semnalizare S7.43:21.

2.5.3. d.2.) Releul termic S8.15 pentru motorul compresorului 36.1 intra in actiune la curenti ce depasesc 50 A si scoate motorul din circuit. Contactul sau 601-602 intrerupe alimentarea contactorului motorului pentru compresorul 2 si contactul 589-604 comanda inclemarea releului de semnalizare S7.43:22.

2.5.3. d.3.) Intrerupatoarele termice S7.6S7.11 pentru motoarele ventilatoarelor motoarelor de tractiune (plansele 3 si 7), grupa 1, intra in actiune la sarcini ce depasesc 13 A. De exemplu, la intrarea in actiune a intrerupatorului termic S7.6 se efectueaza urmatoarele comenzi:

se intrerup contactele 131-132, 132-134 si 123-135 (plansa 3), scotand motorul S1. 15 din sarcina;

se deschide contactul auxiliar 632-633 si se comanda deconectarea contactorului S7.2 pentru grupa 1 motoare ventilatoare;

se inchide contactul 632-642 si se comanda inclemarea releului de sem­nalizare S7.43:23

2.5.3. d.4.) Intrerupatoarele termice S8.18S8.23 pentru motoarele ventilatoarelor motoarelor de tractiune, grupa 2, intra in actiune la sarcini ce depasesc 13 A. Intrarea in actiune este semnalizata prin releul de semnalizare S7.43:24.

2.5.3. d.5.) Releul termic S8.13 pentru motorul pompei de ulei de la transformatorul principal intra in actiune la sarcini ce depasesc valoarea de 7 A. Contactele principale scot motorul pompei de ulei T1.1 din sarcina, iar contactele auxiliare 614-665 si 614-669 (plansa 7) comanda deconectarea contactorului S8.11 si semnalizarea prin releul S7.43:25.

2.5.3. d.6.) Releul termic S8.14 pentru motorul ventilatorului transformatorului principal intra in actiune la sarcini ce depasesc 32 A. Contactele principale scot motorul ventilatorului T12 din sarcina, iar contactele auxiliare 665-666 si 665-669 comanda deconectarea contactorului S8.11 si semnalizarea prin releul S7.43:25.

2.5.3. d.7.) Releele termice S7.12 si S8.16 pentru motoarele ventilatoarelor rezistentelor de franare intra in actiune la curenti ce depasesc 32 A. Contactele principale ale acestora scot motoarele S9.4 si S10.4 din functionare in caz de suprasarcina, iar prin contactele auxiliare se comanda deconectarea contactorului S8.12 si semnalizarea prin releul S7.43:26 sau S7.43:27 (dupa caz).

Ca regula generala pentru functionarea oricarui motor electric al serviciilor auxiliare, la intrarea in actiune a unui releu ori intrerupator, acestea impreuna cu releul de semnalizare aferent trebuie rearmat normal. Se recomanda totusi, ca rearmarea sa se execute numai dupa scoaterea din sarcina a circuitelor de alimentare si numai dupa ce au determinat cauzele ce au condus la intrarea in actiune a protectiei respective.

2.5.4. Proba circuitelor electrice de la priza exterioara 31

Priza exterioara este montata langa priza 23, pe sasiul locomotivei, in partea dreapta, la mijloc (figura 21).

Priza se alimenteaza de la o sursa de curent exterioara 3x380 V, 50 Hz si se utilizea la verificarea circuitelor de comanda si a circuitelor serviciilor auxiliare. Pentru alimentarea fazelor 121123 cu 3x380 V, trebuie conectat contactorul S8.7. Comanda inclemarii contactorului se face prin manipularea comutatorului S7.21 in pozitia 'Proba'.

Comutatorul este actionat cu cheia pentru intrerupatorul S7.22 (pentru incalzirea trenului).

Contactele cu cama ale comutatorului S7.21 indeplinesc urmatoarele functii:

deschide contactul 445-446,blocand circuitul de inchidere al disjunctorului in pozitia'Proba';

inchide contactul 445-447, permitand probarea comenzilor disjunctorul deoarece sta in pozitia 'proba', iar instalatia de punere la masa T6 sta pozitie 'La masa';

deschide contactul 475-476, blocind circuitul de comanda la bobina mentinere 6.3 a disjunctorului , astfel ca disjunctorul deconecteaza c comutatorul S7.21 este in pozitia 'Proba';

- inchide contactul 475-477, permitand probarea comenzilor disj uncton
cu dispozitivul de punere la masa T6 in pozitia 'La masa'

- deschide contactul 546-547 si impiedica inchiderea contactorilor S8.4S8.6
(plansa 6), pentru reglarea in sistemul trifazat pe pozitia 'Proba';

inchide contactul 546-561 si comanda inchiderea contactorului S8.7 pen­tru priza de 3x380 V, 50 Hz (cand comutatorul S7.21 este pe pozitia 'Normal' acest contact nu permite conectarea contactorului S8.7);

inchide contactele 286-287 si 123-288 (plansa 4) si permite alimentarea aparatului de retea S7.41:1 (prin contactele 285-287 si 110-288 alimenteaza aparatul de retea S7.41:1 cand comutatorul S7.21 este in pozitie 'Normal');

deschide contactul 676-674 si blocheaza inchiderea contactorului S3.18
pentru incalzirea trenului, cand comutatorul sta in pozitia 'Proba'.

Prin inchiderea contactului 546-561 (plansa 6), bobina contactorului S8.7 meste alimentare prin urmatorul circuit: curent comanda MSI - separator circuite trifazate S7.30:37 - conductorul 545 - releul de tensiune minima S7.37:3 - conductorul 546 - comutatorul de proba S7.21:1 - conductorul 561 - contactorul pentru reglajul tensiunii S8.5 - conductorul 562 - contactorul S8.4 - conductorul 563 - bobina contactorului S8.7 - conductorul 014 - contactorul auxiliar S8.7 - borna (-), M0.

Contactorul S8.7 conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:

inchide contactele 217-121 si 217-122 (plansa 3), permitand alimentarea fazelor 121-123 de la priza exterioara 31, 3x380 V, 50 Hz;

deschide contactul 014-MO (plansa 6), introducand in circuit rezistenta economizoare S8.7:1.

Comanda circuitelor de comanda si a serviciilor auxiliare de la priza exterioara 3x380 V se face in general la intrarea-iesirea locomotivelor din revizii, cu ocazia diagnozelor tehnice, dupa defectari.Inainte de inceperea probelor la locomotiva electrica, de la priza exterioara de 380 V, se vor executa:

circuitele de inalta tensiune vor fi puse la masa prin dispozitivul de punere la masa T6;

echipamentul electric de pe acoperis va fi pus la masa prin stanga izolanta de punere la masa;

in tot timpul lucrarilor si interventiilor, maneta inversorului F 1.1:1 si cheia J de la blocare, de la dispozitivul de punere la masa T6 vor fi scoase si date in grija conducatorului lucrarilor;

se interzice accesul in camera de inalta tensiune a locomotivei electrice in timpul probelor serviciilor auxiliare, in care scop pe usile acestei camere trebuie sa fie afisate placute cu inscriptia 'Nu intrati - locomotiva electrica este sub tensiune';

cuplarea prizei 31 la sursa exterioara de 3x380 V se va face numai de catre meseriasi instruiti in acest scop, care vor purta in timpul cuplarii echipa­mentul de protectie adecvat.

2.6. Circuitele pentru incalzirea cabinelor de conducere ale locomotivei

Agregatele de incalzire si ventilatie a cabinelor de conducere constau fiecare dintr-un motoventilator 37.1 (plansa 3) cu condensator de defazare 37.2 de 4 microF, trei elemente aeroterme 37.3 de 3x2 kW (plansa 16) si doua protectii (o protectie a motorului ventilator si alta pentru protectia contra supraincalzirii aeroterme lor).

Protectia motoarelor se realizeaza prin sigurantele automate S7.30:2 si S8.30:2, care intrerup circuitele de alimentare, atunci cand apar suprasarcini ce depasesc 1,3 A. Rezistentele aerotermei 37.3 sunt protejate contra supracurentilor ce depasesc 20 A de catre sigurantele automate S7.30:l si S8.30:l (plansa 4).

Comanda agregatelor se face prin comutatorul incalzire cabina F2.4 cu cinci pozitii:

- deconectat

- ventilator si incalzire 1/3 (2 kW)

- ventilator si incalzire 2/3 (4 kW)

- ventilator si incalzire maxima (6 kW)

- numai ventilator (plansa 16).

In fiecare cabina de conducere mai exista cate un resou F5 de 380 V si un radiator F1.10, conectate in circuit de la intrerupatoarele F2.5, respectiv F2.6. Radiatoarele F1.10 si resourile F5 sunt protejate de catre sigurantele S7.30:3 si S8.30:3 contra supracurentilor ce depasesc 10 A (plansa 4).

In cabina de conducere mai exista rezistentele pentru incalzirea ferestrelor frontale F6.1-2 (2x290 W), ventilator pupitru F1.8 si un singur racitor F7 (postul de conducere), toate protejate prin siguranta S8.30:20 de 4 A.

2.7. Transformatorul auxiliar S8.33

Infasurarea primara a transformatorului S8.33 (figura 22) este legata la fazele 122 si 123, prin separatorul bipolar S8.17 si siguranta automata S8.30:21 de 25 A (plansa 4).

Circuitul de alimentare a infasurarii primare este urmatorul: infasurarea serviciilor auxiliare Tl .12, priza d5 - conductorul 105 - contactorul de reglaj S8.5, faza 122 - siguranta automata S8.30:21 - conductorul 281 - intrerupatorul S8.17 -conductorul 282 - infasurarea primara a transformatorului S8.33 - conductorul 283 -intrerupatorul S8.17 - faza 123 - contactorul S8.5 (plansa 3) - conductorul 110 - borna e de potential nul a infasurarii Tl .12.

Transformatorul auxiliar S8.33 are patru infasurari secundare de la care se alimenteaza urmatoarele circuite:

- circuitul de 6 V, 16 A, pentru iluminatul aparatelor, alimentat de la infasurarea secundara 9-10;

circuitul de 30 V, 13 A, pentru farul central, alimentat de la infasurarea secundara 7-8; circuitul de 110 V, 13 A, pentru iluminat, transductorul pentru masurarea curentului de franare S9.7, dispozitivele de indicare trepte graduator, frigider, alimentate de la infasurarea secundara 5-6; circuitul de 230 V, 20 A, pentru instalatia de incarcare a bateriei de acumulatoare S7.47, alimentat de la infasurarea secundara 3-4.

A.) Circuitul de 6 V curent alternativ pentru iluminat aparate: borna S -conductorui 311 - siguranta S8.30:16 - conductorui 312 - intrerupatorul Fl .2:13 (plansa 17) - conductorui 313 - rezistentele reglabile F2.8 si F2.9 (intensitatea iluminarii) - conductorii 314, 315 - lampile de iluminat vitezometre (3 W), manometre (2x3 W), iluminat aparate (11x3 W) - conductorui 079 - placa de borne S8 -conductorui 80 - borna 10 a infasurarii secundare a transformatorului auxiliar S8.33.

Intrerupatorul Fl .2:13 are trei pozitii:

- pozitia 1 - pentru lampi de semnalizare albe, faza mare;

- pozitia 2 - pentru lampi de semnalizare albe, faza mica (camuflate);

pozitia 3 - pentru lampi de semnalizare, lumina rosie.

In toate pozitiile este conectat si iluminatul instrumentelor.

B.) Circuitul de 30 V curent alternativ pentru faul central F9 al locomotivei: borna 7 (plansa 4) - conductorui 321 - siguranta automata S8.30:17 - conductorui 322 (plansa 17) - intrerupatorul F 1.2:14 - conductorui 323 A - far central F.S.I-2 (2x60 W) - conductorui 089 - placa de borne S8 (plansa 4) - conductorui 90 - borna 8 a infasurarii secundare a transformatorului S8.33.

C.) Circuitul de 110 V curent alternativ, prin bornele 5-6 a transformatorului S8.33 alimenteaza:

- transductorul de masura pentru curent de franare S9.7 (plansa 4 si 13);

- dispozitivele indicator trepte graduator (plansa 4 si 14);

- frigider (plansa 4 si 16);

- lampi semnalizare stanga-dreapta (plansa 4 si 17);

-lampi iluminat cabine, livrete mers, sala masinilor si prize pentru lampi de mana (plansa 4 si 17).

Transductorul de masura pentru curent de franare S9.7 (plansa 4 si 13): Primeste curent de comanda prin urmatorul circuit: borna 5 - conductorui 331 -siguranta automata S8.30:13 - conductorui 333 - bobinele Tnseriate ale transductorului de masura S9.7 - conductorui 334 - bobina releului maximal pentru curentul de franare S7.38:13 - conductorui 335 - ampemetru curent de franare, post I, Fl.2:33.1 -conductorui 336 - ampermetru curent de franare, post II, Fl.2:33.11 - conductorui 099 - placa de borne S8 - conductorui 100 - borna 6 a Infasurarii secundare a transformatorului auxiliar S8.33.

Dispozitivele indicator trepte graduator (plansa 4 si 14):

Primesc curent de comanda prin urmatorul circuit: borna S - conductorui 331 -siguranta automata S8.30:14 - conductorui 344 - transmitatorul pentru indicator T3.7 si indicatoarele pentru trepte graduator Fl .2:36 I-II - conductorui 099 - placa de borne S8 - conductorui 100 - borna 6 a infasurarii secundare a transformatorului auxiliar S8.33. Transmitatorul pentru indicatoare T3.7 este un generator de impulsuri antrenat de la ansamblul graduator printr-un lant tip Gall. Curentul de comanda de la transformatorul auxiliar S8.33 este utilizat pentru excitatia generatorului de impulsuri T3.7.

Aparatele indicatoare (scala este gradata pentru trepte 0-40), Fl.2:36 I-II si generatorul T3.7 sunt reglate in atelier specializat si nu sunt interschimbabile.

Frigider (plansa 4 si 16):

Este alimentat prin circuitul: borna 5 - conductorul 331 - siguranta automata S8.30:20 - conductorul 348 - frigiderul F7 - conductorul 099 - placa de borne S8 - conductorul 100 - borna 6 a infasurarii secundare a transformatorului auxiliar S8.33.

De la conductorul 348 se comanda si ventilatoarele pupitru F1.8 I-II. Comanda lor se face prin intrerupatoarele Fl.2:12 I-II.

Lampi semnalizare stanga-dreapta (plansa 4 si 17):

Sunt alimentate de la circuitul: borna 5 - conductorul 331 - siguranta automata S8.30:18 - conductorul 340 - releu comutare iluminat S7.36:7 - conductorul 1031 intrerupatorul Fl.2:13 - conductorii 1032, 1033, 1036, 1037 - becurile de semnalizare F10.1-2 - conductorul 099 - placa de borne S8 - conductorul 100 - borna 6 a transformatorului auxiliar S8.33.

Releul comutare iluminat S7.36:7 este conectat cand locomotiva este conectata si tensiunea la linia de contact este mai mare de 17 kV.

Lampi iluminat cabine, livrete mers, sala masinilor si prize pentru lampi de mana (plansa4 si 17):

Sunt comandate prin conductorul 1000 - releul de comutare iluminat S7.36:7 -conductorul 342 - siguranta automata S8.30:19 - condustorul 331.

D.) Circuitul de 230 V, 20 A curent alternativ pentru instalatia de incarcare B.A., (plansa 4) este urmatorul: borna 3 - conductorul 300 - siguranta automata S8.30:12 (25 A) - conductorul 301 - statia de incarcare B.A. S7.47 - conductorul 302 -borna 4 a infasurarii secundare a transformatorului auxiliar S8.33.

Acumulatorii 41 (plansa 4) sunt incarcati prin urmatorul circuit: borna (+) a aparatului S7.47 - conductorul 400 - selful de aplatisare S7.47:l - rezistenta S7.26 -conductorul 402 - ampermetrul F2.2 II - conductorul 408 - ampermetrul F2.2 I -conductorul 403 - intrerupatorul pentru bateria de acumulatoare S7.30:25 -conductorul 404 - siguranta fuzibila S7.69 (pe plus) - conductorul 405 - acumulatorii 41 - siguranta fuzibila S7.70 (pe minus) - borna M0.

Curentul de incarcare debitat de statie se poate masura cu un ampermetru conectat la priza S7.60 legata in paralel cu rezistenta S7.26.

Tensiunea de incarcare pe pozitia 'Vara' este de 124 V, iar pe pozitia 'Iarna' este de 130 V. Curentul nominal este de 14 A.

Tensiunea si curentul de incarcare se regleaza din statia S7.47 de catre personalul specializat.

Bateria cu plumb 41 este compusa din noua cutii cu cate sase elemente. Fiecare cutie are o tensiune de 12 V si o capacitate de 72 Ah. Cutiile sunt legate in serie.

Tensiunea de incarcare poate fi citita de la voltmetrul S7.59 protejat de siguranta automata S7.30:8.

De la bateria de acumulatoare 41 sunt alimentate cu curent continuu 110 V urmatoa-rele circuite:

- circuitul de premagnetizare a transformatoarelor de impuls (plansa 14), prin siguranta automata S7.30:9 si conductorul 412;

- curentul de comanda MSI si MS2, prin sigurantele S7.30:17 si S7.30:18,precum si conductorii 447, 442 (plansele 5, 9, 12, 13, 16);

- iluminat aparate bord, cabina, prize, etc., prin siguranta automata S7.30:13 si conductorul 991 (plansele 4 si 17);

- iluminat lampi semnalizare stanga-dreapta, prin siguranta automata S7.30:14 si conductorul 998 (plansele 4 si 17);

statia RER, prin siguranta automata S7.30:10 si conductorul 426;

motorul electric pentru compresorul auxiliar de aer 39.1, prin siguranta S7.30:15, conductorul 409 si intrerupatorul S7.30:28 (plansele 4 si 14);

instalatia pentru indicat viteza (IVL-80), prin siguranta automata S7.30:7 si conductorul 428 (plansele 4 si 15); 0 dispozitivele de siguranta si vigilenta, prin siguranta automata S7.30:5 si conductorul 690.

Observatii:

- sigurantele fuzibile de 50 A, S7.69-70, in variantele 1 si 2 sunt notate 41.1-2 si se afla in nisa bateriei (figura 23) ;

- la locomotivele din variantele 1 si 2 comutarea de pe regim 'Vara' pe regim 'Iarna' se face prin comutatorul S7.30:38;

- siguranta automata (a statiei S7.47), S8.30:12 in varianta 2 este notata cu S7.30:13, iar la unele locomotive din varianta 3 cu S7.30:16. Daca in exploatare statia de incarcare S7.47 se defecteaza, locomotiva se declara defecta in prima statie. La disparitia tensiunii de comanda de la transformatorui auxiliar S8.33 se vor verifica toate sigurantele automate si intrerupatoarele care trebuie sa fie in pozitia normala de functionare.

2.8. Amplificatorul pentru relee sensibil la tensiune, S7.37:l

2.8.1. Circuitul de alimentare a amplificatorului de relee S7.37:l

Prin intermediul aparatului de retea S7.41:1 (plansa 4), si in functie de pozitia comutatorului 'Normal-Proba', S7.31:1, amplificatorul de relee S7.37:1 primeste curent de comanda de la infasurarea serviciilor auxiliare T1.12 sau de la priza exterioara 31, de 3x380 V.

In pozitia 'Normal', avem circuitul: infasurarea Tl .12 a serviciilor auxiliare (plansa 3) - priza d5 - conductorul 105 - siguranta automata S8.30:8 de 4 A -conductorul 285 - comutatorul S7.21:1 - conductorul 287 - aparatul de retea S7.41:1 -borna 1G - S7.41:l - borna 5A - conductorul 288 - comutatorul S7.21:1 - conductorul 110 - priza e de potential nul.

In pozitia 'Proba' a comutatorului S7.21:1, aparatul de retea S7.41:1 este comandat prin: priza exterioara 31 - conductorul 217 (plansa 3) - siguranta automata S8.30:9 de 4 A - conductorul 286 - comutatorul S7.21:1 - conductorul 287 - aparatul de retea S7.41:1 - conductorul 288 - comutatorul S7.21:1 - faza 123 - priza e de potential nul.

Prin conductorii 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, aparatul de retea S7.41:1 comanda amplificatorul de relee S7.37:l in functie de variatia tensiunii la linia de contact.

Prin conductorii 1177 si 1176 amplificatorul de relee primeste comenzi si de la aparatul indicator al patinarii S7.45 (plansa 4 si 12).

2.8.2. Comenzi si protectii executate prin amplificatorul de relee S7.31:l

- Prin borna 5A si conductorul 971 se comanda releul pentru blocarea graduatorului S7.37:7, care declemeaza cand tensiunea la linia de contact scade sub 19 kV. Releul S7.37:7 are rolul de a impiedica cresterea tensiunii la graduator, cand tensiunea liniei de contact scade sub 19 kV. La declemarea acestui releu, contactele sale 904-905 (plansa 11) intrerup impulsul de crestere a tensiunii pentru releul de comutare S7.35:9 si pentru releul de trecere S7.35:3.

- Prin borna 1G si conductorul 972 se comanda releul auxiliar S7.37:8 pentru contactorii de reglaj S8.4S8.6. Releul auxiliar pentru contactoarele de reglaj S7.37:8 inclemeaza cand tensiunea in linia de contact create la 22 kV si declemeaza cand tensiunea scade la 21,8 kV. Rolul acestui releu este de a mentine intre anumite limite tensiunea in sistemul trifazat, prin intermediul contactoarelor de reglaj S8.4S8.6. Releul are trei contacte (plansa 6) cu urmatoarele roluri:

- 549-554, mentine inclemat contactorul de reglaj S8.6, atunci cand releul declemeaza si invers, declemeaza contactorul S8.6 cand inclemeaza releul;

549-557, inclemeaza contactorul de reglaj S8.4, atunci cand declemeaza releul;

549-551, Inclemeaza contactorul de reglaj S8.5, atunci cand releul
inclemeaza.

Acest releu S7.37:8 nu poate fi inlocuit cu nici un alt releu de pe locomotiva. In caz de ardere a bobinei sau alte defecte ce scot releul din functie, locomotiva se declara defecta.

Prin borna 1E si conductorul 973 se alimenteaza releul S7.37:9, antipatinaj 1, care oprestc graduatorul daca curentul la aparatul indicator al patinarii depaseste 2 mA.

Odata cu oprirea graduatorului se comanda o franare usoara (in cilindrii de frana vor fl 1,2 atm) si nisiparea osiilor.

Daca patinarea nu dispare dupa o temporizare de 4-5 secunde, releul de antipatinaj 2 da graduatorul inapoi si intrerupe comenzile date de releul S7.37:9.

Releul antipatinaj 3, S7.36:12 permite prin inchiderea contactului MS 1-974 comanda manuala a releului antipatinaj 1, S7.37:9. Comanda manuala se face din postul de conducere prin apasarea butonului F1.2:18 (plansa 14).

Prin borna 5C si conductorul 977 se comanda decelemarea releului de tensiune minima S7.37:3, la scaderea tensiunii in linia de contact la 17 kV. Releul S7.37:3 are sase contacte active, care la declemare au urmatoarele roluri:

MS 1-990 (plansa 4), intrerupe tensiunea de comanda pentru releul de comutare S7.36:7 pentru iluminat, prin care acest releu comuta de la 110 V curent alternativ la 110 V curent continuu;

M017-M0 (plansa 8), declemeaza releul de intoarcere S7.35:1 prin care graduatorul se intoarce in pozitia de pornire;

051-MO (plansa 8), conecteaza lampa de semnalizare F1.2:22 ''Deconectat' de pe masa de comanda;

545-546 (plansa 6), deconecteaza contactoarele S8.4S8.6 pentru reglarea tensiunii in sistemul trifazat;

M39-703 (plansa 7), conecteaza claxoanele F3.5 in cabinele de conducere, daca releul declemeaza in timpul franarii electrice;

- M018-M0, intrerupe tensiunea de comanda la supapa electropneumatica
cu temporizare pentru frana dispozitiv 'D.S.V.' F3.1, astfel ca aceasta dupa 5 secunde intra in actiune.

Prin borna 5F se limiteaza tensiunea pe motoarele electrice de tractiune. La cresterea tensiunii la motoarele electrice de tractiune la valoarea de 850 V, prin conductorul 956 amplificatorul de relee comanda inclemarea releului auxiliar pentru releul antipatinaj S7.37:12 (plansele 4 si 12).

Releul S7.37:12 conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:

-deschide contactul 906-908 (plansa 11), limitand cresterea tensiunii la graduator:inchide contactul MS2-916, comandand scaderea trcptelor de tensiune la graduator;

-inchide contactul 872-872a, comandand inclemarea contactorului auxiliar
pentru slabirea campului T17, astfel ca se poate comanda slabirea campului
inainte de a epuiza cele 40 trepte de tensiune.

Se interzice comandarea slabirii campului, fara a se indeplini una din cele doua conditii:

- epuizarea celor 40 trepte de tensiune;

- intrarea in acfiune a contactorului auxiliar pentru slabirea campului T17.
Amplificatorul de relee S7.37:1 si aparatul de retea S7.41:1 sunt 'imperecheate' pe
stand specializat. Aparatele nu sunt interschimbabile decat dupa reglarea pe stand.

2.9. Circuitul de alimentare pentru motoarele ventilatoarelor din blocurile S7, S8 si sala masinilor

Pentru motorul ventilator bloc S7, S7.63 circuitul de comanda este urmatorul (plansele 3 si 4): infasurarea serviciilor auxiliare Tl.12 - priza d5 - conductorul 105 -contactorul de reglaj S8.5 - faza 122 - siguranta S7.30:6 - conductorul 232 - motorul S7.63 - faza 123 - contactorul de reglaj S8.5 - conductorul 110 - priza e, de potential nul al infasurarii Tl .12.

Condensatorul de defazare S7.36:1 (4,2 microF) obtine din faza 122 a treia faza pentru motorul asincron trifazat S7.63.

Motorul ventilator pentru bloc S8, S8.14 se alimenteaza tot de la fazele 122 si 123, condensatorul de defazare S8.41:1 obtine faza a treia. Sigurantele automate S7.30:6 si S8.30:11 protejeaza infasurarile motoarelor la depasirea valorilor maxime ale curentilor.

Motoarele ventilatiei sala masinilor 11, 12 si 13 sunt montate in sala masinilor in zona compresoarelor si a camerei de inalta tensiune. De la fazele 122 si 123, prin sigurantele automate (plansa 3), S7.30:12, S8.30:10 si S8.30:15 se alimenteaza cele doua faze ale motoarelor asincrone trifazate. Condensatoarele 14.1...14.3 obtin a treia faza din fazele 122 si 123.

2.10. Circuite de masura

2.10.1. Circuitul pentru voltmetrul tensiunii liniei de contact (plansa 4)

Voltmetrele F2.1 I-II primesc alimentare prin circuitul: infasurarea serviciilor auxiliare Tl .12 - priza d5 - conductorul 105 - siguranta automata S8.30:6 -conductorul 221 - rezistentele limitatoare F3.8:l I-II - conductorii 222, 223 -voltmetrele F2.1 I-II - conductorul 110 - borna e, de potential nul.

La locomotivele din seria 900, voltmetrele F2.1 sunt intercalate in circuitul de masura a transformatorului 15 de pe acoperis, (plansele 2 si 13). In aceasta varianta, tensiunea la voltmetrul F2.1 apare dupa ce pantografele au atins firul de contact.

2.10.2. Circuitul pentru voltmetru tensiune MET (plansa 13)

Voltmetrul tensiune motoare de tractiune S7.58 se afla montat pe panoul frontal de la blocul de aparate S7. Circuitul de masura este urmatorul: infasurarea transformatorului de masura Tl.ll - borna 59 - siguranta automata S8.30:7 -conductorul 1100 - contactul auxiliar al contactorului S4.19 pentru excitatie MET - conductorul 1101 - rezistenta limitatoare S7.58:1 - conductorul 1102 - voltmetru tensiune MET S7.58 - conductorul 1103 - bornele 81 si h.

Contactul auxiliar 1100-1101 al contactorului S4.19 este inchis in regim de franare electrica, in regim de tractiune acesta este deschis, iar alimentarea voltmetrului S7.58 este data de aparatul de retea S7.41:1 (plansa 4) prin conductorii 81 (borna 5E) si 1101 (borna 6F).

In exploatare, la revizia totala, mecanicul ajutor va urmari indicatia voltmetrului S7.58 si va comunica valoarea acestuia. Se poate compara pozitia graduatorului cu tensiunea pe motoarele de tractiune.

La locomotivele cu amplificator de relee cu cinci etaje (exista si borna 5F) si care limiteaza tensiunea motoarelor de tractiune prin releul auxiliar S7.37:12, se poate comanda slabirea campului, avand contactorul T17 conectat. In acest caz voltmetrul S7.58 va indica 850 V. La unele locomotive din varianta 1, avem doua voltmetre indicatoare a tensiunii la motoarele electrice de tractiune, notate cu F2.2 A si F2.2 B. Ele se afla in cabinele de conducere si curentul de masura este limitat prin doua rezistenteF3.8:2 A-B.

Circuitul pentru voltmetru tensiune baterie de acumulatori (plansa 4)

Voltmetrul S7.59 are gradatia 0-150 V si este legat la bateria de acumulatoare prin siguranta automata S7.30:8 (4 A). Circuitul de masura este urmatorul: borna (+) a B.A. 41 - conductorul 405 - siguranta fuzibila S7.69 - conductorul 404 - intrerupatorul pentru B.A. S7.30:25 - conductorul 403 - rezistenta limitatoare S7.65:2 - conductorul 408 - rezistenta limitatoare S7.65:1 - conductorul 402 - siguranta automata S7.30:8 -conductorul 406 - voltmetru pentru B.A. S7.59 - borna (-), M0 - siguranta fuzibila S7.70 - borna (-) a B.A. 41.

In variantele 1 si 2, circuitul pentru masurarea tensiunii pe B.A. este identic cu cel de mai sus, cu observatia notarii sigurantelor fuzibile cu 41.1, respectiv 41.2 (50 A).

Circuitul pentru ampermetre curent franare (plansele 4 si 13)

Ampermetrele de masura a curentului de franare Fl.2:33 primesc curent prin urmatorul circuit: transformatorul auxiliar S8.33, borna 5 - conductorul 331 -siguranta automata S8.30:13 - conductorul 333 - bobinele inseriate ale transductorului de masura S9.7 - conductorul 334 - bobina releului maximal pentru curentul de franare S7.38:13 - conductorul 335 - ampermetru post 1, Fl.2:33 I - conductorul 336 -ampermetru post 2, F1.2:33 II - conductorul 099 - placa de borne S8 - conductorul 100 - borna 6 a transformatorului auxiliar S8.33.

La valoarea de 1030 A, releul maximal S7.38:13 va comanda scaderea treptelor de tensiune la graduator (prin releul auxiliar S7.37:12) si se va micsora valoarea curentului de franare prin scaderea curentului de excitatie a generatoarelor.

Circuitul pentru ampermetrele curentului de incalzire tren (plansa 13)

Ampermetrele de masura a curentului de incalzire tren F2.3 I-II se afla pe masa de comanda, pe panoul F1.2 a aparatelor de masura si semnalizare.

Transformatorul T7.1 are infasurarea de masura legata intre separatorul T16 si reactanta inductiva T15 (plansa 3).

De la transformatorul de masura T7.1 circuitul este urmatorul: conductorul 1111 - releul maximal pentru incalzire tren S7.38:8 - conductorul 1112a -intrerupatorul termic S7.64 - conductorul 1112 - ampermetru curent incalzire tren post 1, F2.3 I - conductorul 1113 - ampermetru curent incalzire tren post 2, F2.3 II -conductoiul 1114 - transformatorul de masura T7.1.

Intrerupatorul termic S7.64 intra in actiune cand intensitatea curentului de incalzire depaseste valoarea de 470 A mai mult de 3 minute, iar releul maximal de curent S7.38:8 intra in actiune cand instantaneu curentul depaseste valoarea de 610 A.Ampermetrul incalzire tren este gradat 0-600/1000 A. Intre 600-1000 A, diviziunile scalei sunt mai dese.

Circuitul pentru ampermetrele curentului mediu pe motoarele electrice de tractiune (plansa 12)

Ampermetrele Fl.2:31 I-II, gradate 0-2000 A, indica valoarea medie a curentului motoarelor de tractiune. Se afla pe masa de comanda si la comanda de crestere a treptelor graduator valoarea curentului pe motoare are tendinta de marire.

Masurarea efectiva a curentului pe motoarele de tractiune o fac cele 6 transformatoare de masura T9.16 (plansele 2 si 12). Secundarele acestor transformatoare sunt legate la aparatul indicator al patinarii S7.45 prin releele maximale de curent S7.38:1.. .6. Practic aceste impulsuri de la transformatoarele de masura T916 se aduna in sase transformatoare de masura pentru curentul mediu S7.45:7. Suma impulsurilor de masura se imparte la 6, obtinandu-se astfel valoarea medie a curentului motoarelor de tractiune. Ampermetrele F 1.2:31 pentru curent mediu pe motoarele de tractiune din cabinele de conducere sunt legate la secundarul transformatorului de masura S7.45:7. Cand un motor de tractiune este deconectat, separatorul respectiv S7.30:3136 conecteaza priza de impartire a transformatorului de masura pentru curentul mediu S7.45:7.

Prin aceasta, raportul de transformare al transformatorului de masura devine 25/5 in loc de 30/6.

Ampermetrele pentru valoarea medie a curentului Fl .2:31 indica astfel corect si cand un motor de tractiune este deconectat.

Circuitul de masura este urmatorul: transformatorul de masura S7.45:7 -conductorul 1181 - separatorul S7.30:31 - conductorul 1182 - separatorul S7.30:32 -conductorul 1183 - separatorul S7.30:33 - conductorul 1184 - separatorul S7.30:34 -conductorul 1185 - separatorul S7.30:35 - conductorul 1186 - separatorul S7.30:36 -conductorul 1187 - ampermetru curent mediu MET post 2, Fl .2:31 II - conductorul 1188 - ampermetru curent mediu MET post 1, Fl .2:31 I - conductorul 1189 - bobina releului limitare tensiune curent mediu MET, S7.38:12 - conductorul 1331 -transformatorul de masura S7.45:7.

Daca intensitatea curentului pe MET ajunge la valoarea 1640 A, releul S7.38:12 (la unele locomotive din varianta III, releul S7.4012), intra in actiune, comandand prin deschiderea contactului 905a-906 blocarea cresterii treptelor la graduator.

Circuitul pentru ampermetre indicatoare diferente curenti pe MET (plansa 12)

Cand una din osiile locomotivei patineaza, motorul de tractiune aferent isi mareste brusc turatia, transformatoarele de masura T9.1 6 transmitand impulsuri de valori diferite. Aceasta face ca in a treia infasurare a transformatorului diferential al motorului care patineaza sa ia nastere un curent, deoarece numarul de amper-spire al celorlalte doua infasurari difera de a treia infasurare. Acest curent este redresat in puntile redresoare ale aparatului S7.45:813.

Impulsul curentului diferential merge de asemenea la amplificatorul de relee S7.37:1 pentru actionarea graduatorului, a franei cu aer comprimat si a ventilelor nisiparelor.

Ampermetrele diferenta curent intre MET F 1.2:32 I-II nu sunt in functie dupa izolarea unui motor de tractiune. Separatoarele S7.30:316 ocolesc ampermetrele F1.2:32 prin conductorul 1177.

Circuitul normal de alimentare a ampermetrelor de masura F1.2:32 este urmatorul: conductorul 1171 - ampermetru Fl .2:32 I - conductorul 1175 - ampermetru Fl .2:32 II - conductorul 1187 - amplificatorul de relee (plansa 4) - conductorul 1177 -redresor S7.45:13 - conductorul 1156 - redresor S7.45:12 - coritiuctorul 1159 -redresor S7.45:11- conductorul 1162 - redresor S7.45:10 - conductorul 1165 -redresor S7.45:9 - conductorul 1168 - redresor S7.45:8 - conductorul 1171.

Valoarea diferentei curentului pe motoare necesar comandarii amplificatorului de relee S7.37:1 este de 2 mA.

In timpul franarii electrice, infasurarile de excitatie ale motoarelor de tractiune sunt alimentate de la Infasurarea Tl.ll a transformatorului principal. Curentul de excitatie trece prin transformatorul de masura T9.4. Pentru ca, curentul din secundarul acestui transformator sa nu actioneze asupra aparatului indicator al patinarii in timpul franarii electrice, un contact al contactorului de franare S4.19 scurtcircuiteaza aceasta mfasurare secundara si bobina releului maximal S7.38:4 (conductorii 1152 si 1138).

In varianta 1, contactorul de franare S8.1 scurtcircuiteaza infasurarea S9.4.

2.11. Circuite de comanda pentru pantograf si disjunctor

2.11.1. Circuitul de comanda pentru ridicarea pantografului

Inainte de apasarea butonului F1.2:l 'Pantograf ridicat-Disjunctor conectat' de pe masa de comanda, prin soneria 50 se avertizeaza mecanicul ajutor sau alt personal ca, se comanda ridicarea pantografului (figura 24).

Circuitul de comanda pentru soneria 50 este urmatorul: curent comanda MSI -inversor de mers Fl.l:l - conductorul 495 - butonul F1.2:3 - conductorul 535 -soneria 50 - borna minus, M0.

Se apasa butonul F1.2:1, 'Pantograf ridicat - disjunctor conectat' si se comanda ridicarea pantografului prin circuitul: curent comanda MSI - inversor de mers Fl .1:1 -conductorul 444 - butonul Fl.2:1 - conductorul 445 - comutatorul de proba S7.21 -conductorul 446 - butonul dispozitivului de punere la masa T6.1 - conductorul 448 -aparatul electropneumatic pentru pantografe - conductorul 451 - bobina releului disjunctor S7.36:13 - borna miuns, M0.

Releul de blocare disjunctor S7.36:13 conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:

Inchide contactui 448-451, realizandu-si autoalimentarea;

Inchide contactui 448-453 comandand conectarea electroventilului S7.17:l

'Pantograf ridicat';

deschide contactui 455a -456 blocand o eventuala comanda de conectare a bobinei 6.1 pentru disjunctor.

Electroventilul S7.17:1, primind alimentare, se deschide si permite trecerea aerului la cilindrul pantograf si pantograful se ridica. La eliberarea butonului Fl .2:1 bobina releului de blocare disjunctor S7.36:13 nu mai este alimentata, contactele acestuia revenind in pozitia initiala.

In exploatare, personalul de locomotiva inainte de comanda ridicarii pantografului va lua masuri de pregatire, conform recomandarilor din capitolul 7, punct 7.1.

Daca pantograful nu se ridica, inseamna ca unul sau mai multe aparate nu stau in pozitia normala de functionare.

Se va urmari debitarea a 6-7 atmosfere la compresorul auxiliar si unul din robinetii 47 de pe blocul de aparate S7 sa fie deschis.

Pe perioada de iarna, cu ocazia reviziilor si reparatiilor, articulatiile pantografelor se vor unge cu vaselina si se va completa cu alcool pulverizatorul 60 (plansa 18). De asemenea, se recomanda contra inghetarii, sa se comande in mod repetat coborarea si ridicarea pantografelor.

La exploatarea locomotivelor electrice in dubla sau multipla tractiune, pot aparea situatii la unele zone neutre ale liniei de contact, ca lungimea acestora sa fie mai mica decat distanta dintre doua pantografe ridicate, punand in scurt cele doua zone separate.

Pentru prevenirea acestor situatii, in cazul dublei sau multiplei tractiuni cu locomotive electrice, se va proceda astfel:

- in cazul dublei tractiuni, ambele locomotive vor circula numai cu pantografele din spate ridicate (postul al doilea in sensul de mers);

- in caz de defectiuni la pantografe, se permite circulatia locomotivelor cu pantografele ridicate - postul nr.l in sensul de mers sau postul nr.2 la prima locomotiva, si postul nr.2 la locomotiva a doua in sensul de mers;

se interzice circulatia locomotivelor cu pantografele ridicate in sistemul prima locomotiva cu pantograful din fata ridicat si a doua locomotiva cu pantograful din spate ridicat;

in mod exceptional, daca nu exista alta solutie, pentru evitarea perturbarii circulatiei trenurilor, se admite trecerea sub zona neutra cu un singur pantograf ridicat la o locomotiva, dupa care trenul se va opri si se va ridica si pantograful de la a doua locomotiva.

2.11.2. Circuitul de comanda pentru conectarea disjunctomlui (plansa 5)

Dupa ce pantograful a atins firul de contact, se apasa a doua oara pe butonul F1.2:1. La locomotivele din seria 900 atingerea firului de contact de catre peria pantografului este semnalizata de aparitia tensiunii la voltmetrele F3.8:1 din posturile de conducere.

La celelalte locomotive personalul de locomotiva se va convinge vizual daca pantograful s-a ridicat la firul de contact.

Bobina 6.1 anclansare disjunctor va fi alimentata prin circuitul: curent comanda MSI - inversor F 1.1:1 - conductorul 444 - buton F 1.2:1 - conductorul 445 - comutarul de proba S7.21 - conductorul 446 - butonul dispozitivului T6 de punere la masa T6.1 - conductorul 448 - aparatul electropneumatic pentru pantografe S7.17 -conductorul 445 - releul de presiune pentru aparate S7.19 - conductorul 455a - releul de blocare disjunctor S7.36:13 - conductorul 456 - releul de deconectare contactoare de linie si franare S7.36:5 - conductorul 457 - releul de semnalizare punere la masa in circuitul de forta S7.43:18 - conductorul 458 - releul de semnalizare suprasarcina incalzire tren S7.43:8 - conductorul 459 - releul de semnalizare suprasarcina servicii auxiliare S7.43:9 - conductorul 461 - releul de semnalizare pentru punere la masa a fazei 123, S7.43:29 - conductorul 462 - releul de semnalizare RED2, S7.43:19 -conductorul 440 - releele de semnalizare suprasarcina MET, S7.43:16 - releul de semnalizare suprasarcina circuit 25 kV, S7.43:7 - releul de semnalizare graduator in domeniul de comutare S7.43:17 - releul de semnalizare supraincalzire rezistente de comutare T4.1, S7.43:20 - releul de semnalizare suprasarcina infasurarea suplimentara T1.2, S7.43:10 - releul de semnalizare rezistente de comutare 32-33, S7.43:28 - conductorul 449 - releul de protectie fir de contact S7.78 - conductorul 460 - priza 23 pentru deplasarea in hala - conductorul 463 - contactele auxiliare 31/32 ale contactorilor de linie S1.1S6.1, conductorii 464-469, scurtcircuitoarele S1 .10S6.10 - intrerupatorul auxiliar 6.4 - bobina ventil anclansare disjunctor 6.1 -contact de blocare anclansare la scaderea presiunii, PB - borna minus, M0.

Fiind alimentata bobina ventilului anclansare disj unctor, aceasta se deschide si permite trecerea aerului la disj unctor, care conecteaza.

Releul de presiune pentru aparate S7.19 isi inchide contactele la 6 bari si deschide la 4,4 bari.

Microintrerupatoarele PB (blocare-anclansare) si PD (declansare) ale presostatului 21 din disjunctorul tip IAC sunt reglate la urmatoarele valori:

PB - anclansare 5,8 +/- 0,2 bari (in crestere);

declansare 5,2 +/- 0,2 bari (in descrestere);

PD   - anclansare 4,8 +/- 0,2 bari (in crestere);

declansare 4,2 +/- 0,2 bari (in descrestere);

Intre valorile minime (5,2 si 4,2) se conditioneaza o diferenta minima de 0,9 bari. O data cu conectarea disjunctorului se inchide intrerupatorul auxiliar 6.4 si care efectueaza la randu-i urmatoarele comenzi:

- inchide contactul 525-524, pregatind circuitul de comanda pentru bobina 6.2 de declansare disjunctor;

- deschide contactul 525-526, blocand comanda releului de deconectare contactoare de linie si franare S7.36:5;

- deschide contactul 528-529, blocand alimentarea electroventilului S7.17:2 'Pantograf coborat' atat timp cat este conectat disjunctorul;

inchide contactul M2-527, pregatind alimentarea releului deconectare disjunctor S7.36:14;

- inchide contactul M022C-M022D (plansa 8) si permite alimentarea lampii galbene Fl .2:21, 'Disjunctor conectat'.

Circuitul de alimentare pentru lampa F1.2:21 este urmatorul (plansa 8): curent comanda MS2 - inversor de mers Fl.l:l I - conductorul 871 - lampile disjunctor conectat, F1.2:21 I-II conductorul M022C - intrerupatorul auxiliary 6.4 - conductorul M022D - inversor F1.1:1 II - borna minus, M0.

Atentie! Se interzice conectarea disjunctorului prin alte mijloace in afara comenzii din butonul F1.2:1, din cabina de conducere

Circuitul de comanda pentru deconectare disjunctor(plansa 5)

Se apasa pe butonul FI.2:2 'Disjunctor deconectat - pantograf coborat', comandandu-se conectarea releului de deconectare disjunctor S7.36:14, prin circuitul: curent comanda MSI - inversor de mers FI.1:1 - conductorul 474 - butonul F1.2:2 -conductorul M2 - intrerupatorul auxiliar 6.4 - conductorul 527 - bobina releului deconectare disjunctor S7.36^- borna minus, MO.

Releul S7.36:14 conecteaza, efectuand urmatoarele comenzi:

- inchide contactul M2-527, asigurandu-si autoalimentarea;

- deschide contactul M2-528, blocand o eventuala comanda de coborare a pantografului;

- inchide contactul M2-525, comandand conectarea bobinei 6.2 de deconectare disjunctor.

Bobina 6.2 fiind atrasa, se permite trecerea aerului care va deplasa contactul mobil al disjunctorului intrerupand circuitul de inalta tensiune.

Dupa eliberarea butonului FI.2:2, releul de deconectare disjunctor S7.36:14 va deconecta, contactele acestuia revenind in pozitia de pe plansa.

O data cu deconectarea disjunctorului va deconecta si intrerupatorul auxiliar 6.4 si care prin inchiderea contactului 525-526 va alimenta S7.36:5.

Releul S7.36:5 va comanda la randul sau deconectarea contactorilor de linie si franare (plansa 9 si 10).

Circuitul de comanda pentru coborarea pantografului

(plansa 5)

Se apasa a doua oara pe butonul FI.2:2 'Disjunctor deconectat - pantograf coborat' si se va alimenta bobina electroventilului S7.17:2 'Pantograf coborat' prin urmatorul circuit; curent comanda MSI - inversor de mers F 1.1:1 - conductorul 474 -buton FI.2:2 - conductorul M2 - releul S7.36:14 - conductorul 528 - intrerupatorul auxiliar 6.4 - conductorul 529 - aparatul electropneumatic pentru pantografe S 7.17 - electroventil pantograf coborat S 7.17:2 - borna minus, M0.

Electroventilul S 7.17:2 se deschide si pune in legatura aerul de la pantograf cu atmosfera si coboara.

In pozitia 'coborat', aparatul electropneumatic S7.17 va restabili contactul 448-451 si va intrerupe contactele 448-455 si 529-MO, pregatind circuitul pentru o eventuala comanda de ridicare a pantografului.

In cazurile de pericol, pantografele pot fi coborate prin apasarea butoanelor F8 din posturile de conducere.

Prin intreruperea contactelor 484-486 si 492-493 se intrerupe alimentarea bobinei 6.3 de mentinere conectat a disjunctorului . Disjunctorul va deconecta. Prin conductorul 529 se va comanda si coborarea pantografului.

Pentru executia sigura a acestor comenzi, circuitul este alimentat direct prin conductorul 408 de la bateria de acumulatoare (plansa 4 si 5).

Butonul F8 (figura 25) este montat langa usa, in peretele despartitor, in spatele mecanicului.

Butonul este sigilat si este prevazut cu un blocaj in pozitia apasat.

Apasarea pe butonul F8 se face numai in caz de pericol sau cand disjunctorul refuza sa deconecteze prin apasarea pe butonul F1.2:2.

In aceasta situatie, inainte de apasarea pe butonul F8 se vor scoate din functie serviciile auxiliare.

In toate situatiile in care disjunctorul nu mai primeste comenzi, ramanind 'deschis' sau 'inchis', dupa coborarea pantografelor locomotiva se declara defecta.

2.12 Circuitele de comanda pentru motoarele electrice ale serviciilor auxiliare

Circuitul de comanda al contactorului S8.7 pentru priza exterioara 3x 380 V (plansa 6)

Dupa trecerea comutatorului S7.21:1 pe pozitia 'Proba', circuitul este urmatorul: curent comanda MSI - separatorul pentru circuitul trifazat S7.30:37 -conductorul 545 - releul de tensiune minima S7.37:3 - conductorul 546 - comutatorul 'Normal-Proba' S7.21:1 - conductorul 561 - contactorul de reglaj S8.5 - conductorul 562 - contactorul de reglaj S8.4 - conductorul 563 - bobina contactorului S8.7 -conductorul 014 - contact auxiliar al contactorului S8.7 - borna minus, MO.

Contactorul S8.7 conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:

inchide contactele principale (plansa 3), 216-121 cu 217-122, permitand alimentarea fazelor 121 sj 122 cu 3 x 380 V, 50 Hz de la priza exterioara 31. Se observa ca priza cu tensiune nula (faza 123) nu este trecuta prin contactele principale ale contactorului S8.7;

deschide contactul 014-MO, introducand rezistenta economizoare S8.7:1;

deschide contactul 547-549, blocand comanda contactorilor de reglaj S8.4S8.6;

inchide contactul 546-565, permitand comanda iclemarii releului de deconectare motoare trifazate S7.40:7, care va pregati circuitele pentru probe compresoare si ventilatie.

Rolul alimentarii de la priza exterioara 3 x 380 V a fost aratat la punctul 5.4.

Circuitul de comanda pentru contactorii de reglaj S8.4S8.6 (plansele 3 si 6)

Comanda comutarii contactoarelor S8.46 o face amplificatorul de relee S7.37:1 in functie de tensiunea de la linia de contact. Comanda efectiva o da releul de comutare S7.37:8.

Daca tensiunea la linia de contact este mai mare de 22,6 + / - 0,3 KV, serviciile auxiliare vor fi alimentate de la contactorul de reglaj S8.5.

Contactorii de reglaj S8.4 si S8.6 sunt conectati numai daca tensiunea la linia de contact a scazut sub valoarea de 21,8 + / - 0,6 KV.

Circuitul de comanda al contactorului de reglaj S8.5 (releul de comutare S7.37:8 Inclemat) este urmatorul: curent comanda MSI, borna (+) - separatorul pentru circuitul trifazat S7.30:37 - conductorul 545 - releul de tensiune minima S7.37:3 -conductorul 546 - comutatorul 'Normal-Proba' S7.21:1 - contactorul pentru sursa exterioara S8.7 - conductorul 549 - releul de comutare in sistemul trifazat S7.37:8 -conductorul 551 - contact auxiliar al contactorului de reglaj S8.6 - conductorul 552 -bobina contactorului de reglaj S8.5 - conductorul Oil - contact auxiliar al contactorului de reglaj S8.5 - borna minus, MO.

Contactorul de reglaj S8.5 conecteaza, efectuand urmatoarele comenzi:

inchide contactele principale (plansa 3) 103-108, 105-122, 110-123 pentru alimentarea fazelor sistemului trifazat al serviciilor auxiliare;

- deschide contactul 011-M0, introducand in circuit rezistenta economizoare S8.5:1;

- inchide contactul 549-550, asigurandu-sj alimentarea bobinei contactorului S8.5;

- deschide contactul 549-556, blocand alimentarea bobinei contactoralui S8.4;

- deschide contactul 561-562, blocand comanda inclemarii contactorului pentru sursa 3 x 380 V, S8.7; 0 inchide contactul 546-565, comandand inclemarea releului pentru deconectare motoare trifazate S7.40:7.

Circuitul de comanda pentru contactorii S8.4 si S8.6 (releul S7.37:8 deconectat) este urmatorul: curent comanda MSI, borna (+) - separatorul pentru circuitul trifazat S7.3:37 - conductorul 545 - releul de tensiune minima S7.37:3 -conductorul 546 - comutatorul S7.21:1 - conductorul 547 - contactorul pentru sursa exterioara S8.7 - conductorul 549 - releul de comutare in sistemul trifazat S7.37:8 -conductorul 554 - contactul auxiliar al contactorului S8.5 - conductorul 555 - bobina contactoralui de reglaj S8.6 - conductorul 012 - contactul auxiliar al contactoralui S8.6 - borna minus, M0.

Prin conductorul 557 dela acelasi releu S7.37:8 este alimentata si bobina contactorului S8.4.

Contactorii S8.4 si S8.6 conecteaza, permitand alimentarea serviciilor auxiliare de pe prizele superioare ale transformatorului Tl .12 (prizele d2 si d4).

Contactoral S8.4 prin contactele principale 102-106, 104-107, 110-123 (plansa 3) alimenteaza circuitele de forta ale serviciilor auxiliare.

Prin contactele auxiliare contactorul S8.4 la conectare efectueaza urmatoarele comenzi:

- deschide contactul 550-551 (plansa 6), blocand o eventuala comanda a contactorului S8.5;

- inchide contactul 556-557, realizand autoalimentarea bobinei contactorului S8.4; 0 deschide contactul 562-563, blocand o eventuala comanda a contactorului S8.7 pentru priza exterioara;

- inchide contactul 546-565, comandand conectarea releului S7.40:7;

- deschide contactul MS1-570, intrerupand alimentarea releului S7.37:14 de protectie rezistoare in sistem trifazat.

Contactul MSI-570 deschis realizeaza protectia la scurtcircuit a rezistentelor de comutare 32, 33. Daca in 2 secunde contactorul de reglaj S8.6 nu inchide (o eventuala intrerupere a circuitului de comanda a bobinei), rezistentele de comutare 32, 33 raman permanent conectate.

In acest caz, inclemeaza releul de protectie pentru rezistentele de comutare S7.37:14. Pentru a impiedica functionarea releului in timpul reglarii tensiunii, inclemarea sa este intarziata cu 2 secunde la 130 V, prin aparatul de temporizare S7.37:15. Aparatul de temporizare S7.37:15 consta dintr-un condensator 50 mF legat in serie cu o rezistenta de 82 W, 5 W.

Releul de deconectare motoare trifazate S7.40:7 avand bobina alimentata conecteaza stabilind urmatoarele comenzi:

inchide contactul 583-589, pregatind circuitul de comanda pentru contactoarele S7. si S8.9 pentru compresoare;

inchide contactul 613-614, pregatind circuitul de comanda pentru contactoarele S7. si S8.10 pentru ventilatoarele motoarelor de tractiune si S8.ll pentru ventilatorul : pompa de ulei a transformatorului principal;

Inchide contactul MS 1-743 (plansa 7), pregatind circuitul de comanda
contactorului S8.12 pentru ventilatoarele rezistentelor de franare .

Daca tensiunea la linia de contact scade sub 17 + / - 0,5 KV sau tensiunea 1 priza 31 scade sub 293 + / - 8 V, releul de tensiune minima S7.37:3 dupa temporizare de 6 10 secunde declemeaza, provocand deconectarea releului S7.40:7 Acesta intrerupe comenzile efectuate mai sus, prvocand deconectarea tuturor motoarelor trifazate.

In exploatare pot aparea cazuri in care nu se realizeaza comutarea in sistem trifazat. Conform plansei 6, se verifica continuitatea circuitului de comanda. Daca se constata ca releul de comutare S7.37:8 are bobina intrerupta sau are contacte ars locomotiva se declara defecta.

Observatii

-In variantele II si III la unele locomotive comanda contactorilor de reglj se fac prin contactoarele auxiliare S8.39, S8.40.

-In varianta I comanda comutarii o fac contactoarele S8.46, de tip EF.

-In varianta III este montat contactorul auxiliar S8.38.

2.13. Circuitul de comanda pentru compresoarele principale

Releul de presiune S7.18 inchide contactul 581-582 daca presiunea rezervorului principal de 500 l scade sub valoarea de 8,5 daN/cm²si se deschide la valori mai mari de 10 daN/cm².

Comanda pornirii - opririi compresoarelor se face automat in functie de valoarea presiunii din rezervoarele principale.

In cazul defectiunii comenzii automate, aceasta se poate sunta prin intrerupatorul S7.30:40 care comuta pe comanda manuala a compresoarelor.

Inchizand intrerupatorul F1.2:4 'Intrerupator compresor', se stabileste urmatorul circuit: borna (+) MSI - inversor de mers Fl.l:l - conductorul 580 - intrerupatorul F1.2:4 - conductorul 581 - releul de presiune S7.18 - conductorul 582 - bobina releului auxiliar pentru releul de presiune compresoare S7.42:l - borna minus, MO.

De notat ca prin conductorul 581 sunt alimentate si bobinele relcelor de curent S7.40:15-16.

Releul S7.42:l inclemeaza si inchide contactele Inseriate MS 1-583. Prin aceste contacte bobina releului auxiliar 1 pentru pornire motoare trifazate S7.40:11 va fi alimentata prin circuitul: borna (+) MSI - contactele releului S7.42:1 - conductorul 583 - releul de deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 589 - releul de curent S7.40:15 - conductorul 577 - releul de semnalizare S7.43:21 - conductorul 586 - releul auxiliar S7.40:13 - conductorul 587 - bobina releului auxiliar 1 pentru motoare trifazate S7.40:l 1 - borna minus, M0.

Releul S7.40:11 inclemeaza si inchide contactul 586-628, permitand alimentarea bobinei releului de pornire servicii auxiliare S7.40:9.

Releul S.40:9 conecteaza si inchide contactul MS1-627, permitand alimentarea bobinei contactorului auxiliar S8.38.

Acesta conecteaza si inchide contactul MS 1-574, alimentand bobina contactorului de pornire pentru servicii auxiliare S8.8.

Contactorul S8.8 conecteaza si prin contactele principale introduce in circuitul de forta al motoarelor serviciilor auxiliare condensatoarele de pornire C1. C1.4 si condensatorul de defazare C2 (plansa 3).

Prin inchiderea contactului auxiliar 589-580 (plansa 6), se alimenteaza bobina contactorului S7.1 pentru pornirea motorului compresor 1 prin circuitul: borna (+) MSI - contactele inseriate ale releului S7.42:1 - conductorul 583 - releul de deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 589 - contactorul S8.8 -conductorul 590 - releul auxiliar S7.40:13 - conductorul 591 - releul auxiliar S7.40:15 - conductorul 584 - releul de semnalizare S7.43:21 - conductorul 594 - intrerupatorul automat pentru motor compresor I. S7.5 - conductorul 024 - contactul auxiliar al contactorului S7.I - borna minus, MO.

Contactorul S7.1 conecteaza si inchide contactele principale 114-122, 122-124, 124-125 (plansa 3) si permite alimentarea infasuraiii statorice a motorului compresor 1,35.1.

Compresorul ( figura 26) porneste in gol, fara refulare aer comprimat, deoarece electroventilele de descarcare 35.3 si 36.3 (plansa 6) nu sunt alimentate, circuitul lor de comanda fiind intrerupt de contactul 589-676 al contactorului trifazat S8.8.

Prin contactul 589-584, contactorul S7.1 isi asigura alimentarea bobinei.

Turatia motorului 35.1 creste, crescand si presiunea uleiului de ungere. Acest fapt este sesizat de releul de presiune 35.4, care deschide contactul 055-MO si comanda deconectarea releului S7.40:15.

Bobina contactorului S8.9 va fi alimentata prin circuitul: - conductorul 589 -contactorul S8.8 - conductorul 590 - releul auxiliar S7.40:13 - conductorul 591 -releul de curent S7.40:15 - conductorul 585 - releul de curent S7.40:16 - conductorul 800 - releul de semnalizare S7.43:22 - intrerupatorul termic S8.15 - conductorul 602 - bobina releului S8.9 pentru motor compresor II - conductorul 026 - contactul auxiliar al contactorului S8.9 - borna minus, MO.

Contactorul S8.9 Isi inchide contactele principale 115-121, 121-164, 122-165 (plansa 3) si permite alimentarea motorului trifazat asincron 36.1. Prin contactul 589-600 (plansa 6) se asigura autoalimentarea bobinei contactorului S8.9.

Dupa pornirea compresorului II, creste presiunea uleiului de ungere, releul de presume 36.4 deschide contactul 056-M0 si intrerupe alimentarea bobinei releului de curent S7.40:16. Acesta deconecteaza, deschide contactul 589-578 si intrerupe alimentarea releului auxiliar S7.40:11.

La randul sau, releul S7.40:11 va intrerupe contactul 586-628 si va comanda deconectarea releului de pornire servicii auxiliare S7.40:9. Prin deschiderea contactului MS 1-627 va deconecta contactorul auxiliar S8.38, respectiv contactorul S8.8(se deschide MS1-574).

Deconectarea contactorului S8.8 produce inchiderea contactului 589-676, iar electroventilele 35.3 si 36.3 vor fi alimentate.

Se inchid electroventilele de mers in gol a compresoarelor, aerul refulat de compresoare nu mai iese in atmosfera, supapele de admisie se inchid si compresoarele debiteaza in sarcina.

Odata cu pornirea compresoarelor in sarcina se stinge si lampa F1.2:29. Daca lampa alba F1.2:29 nu se stinge sau se reaprinde, inseamna ca presiunea uleiului la compresoare nu este corespunzatoare (este sub 0,8 daN/cm') si ele trebuie oprite pentru a nu se gripa.

Observatii

In varianta I, II, releele de curent S7.40:15-16 sunt alimentate de la transfonnatoarele de masura S7.4 si S8.78. De observat ca in varianta III s-a pastrat denumirea de releu de curent;

In varianta I, comanda contactorului S8.8 se face prin intermediul releului de pornire 2 pentru motoare trifazate S7.40:14;

In varianta I si II, comanda releului de pornire servicii auxiliare se face numai prin releul S7.40:l 1;

In varianta I, releele de presume ulei compresor, pozitia 35.4 si 36.4, sunt comandate prin contactele auxiliare ale contactorului S7.1 si S8.9.

In exploatare, pot aparea o serie de defectiuni in circuitele de comanda ale compresoarelor.

In principiu, se verifica ca aparatele de comanda sa realizeze continuitatea circuitului: pentru compresor I, MS1-595, iar pentru compresor II, MS1-602.

Se verifica starea contactelor (sa nu fie arse sau perlate), sa nu existe conductor sau bobina intrerupta.

In exploatare, motoarele pentru compresor sunt deconectate de la circuitul trifazat de catre releele termice S7.5 si S8.15. Pentru releul termic S7.5 semnalizarea se face prin releul S7.43:21, iar pentru releul termic S8.15 prin releul de semnalizare S7.43:22.

Acest fapt arata ca in circuitul de forta al unuia dintre motoare a aparut un supracurent ce depaseste 63 A.

Se deschide intrerupatorul F1.2:4 si se rearmeaza releul termic.

Rearmarea releului termic se realizeaza astfel:

la intrerupatoarele termice tip USOL se apasa parghia in jos si apoi se ridica in

sus;

la releele termice tip ASEA se apasa butonul rosu de pe capacul frontal.

Rearmarea este realizata atunci cand se aude un zgomot caracteristic de declic.

Daca rearmarea nu se realizeaza, operatiile se repeta dupa circa 4 minute necesare racirii bimetalelor din releul termic.

Dupa rearmarea releului termic se rearmeaza si releul de semnalizare S7.43:21-22 si se conecteaza intrerupatorul F1.2:4.

In cazul in care deconectarea se repeta, se va trece la izolarea motorului compresor semnalizat.

Izolarea unui motor compresor se realizeaza in modul urmator:

- la intrerupatoarele termice tip USOL se lasa parghia in pozitia mijlocie, iar releul

de semnalizare se lasa anclansat;

la releele termice tip ASEA se demonteaza capacul frontal si cu o surubelnita se manipuleaza dispozitivul de reglare la valoarea '0', cand se aude zgomotul caracteristic, ca urmare a deschiderii contactelor auxiliare. Se lasa releul de semnalizare anclansat si se continua mersul cu un singur compresor.

In acest caz, se recomanda ca pornirea compresorului sa se faca dupa pornirea ventilatiei.

2.14. Circuitele de comanda pentru pornirea ventilatiei MET

Se inchide intrerupatorul Fl.2:5 'Ventilatoare, pompa de ulei' de pe pupitrul de comanda a locomotivei si se stabileste urmatorul circuit: curent comanda MSI (plansa 6) - inversor Fl.l:l - conductorul 611 - Intrerupatorul F1.2:5 - conductorul 613 - releul deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 614 - releul auxiliar de presiune S7.39:l - conductorul 617 - releul de semnalizare S7.43:23 - conductorul 624 - releul auxiliar 1, S7.40:ll - conductorul 625 - bobina releului auxiliar 2, S7.40:13 - borna minus, MO.

Contactul 624/625 are rolul de blocaj a comenzii ventilatiei atat timp cat pornesc compresoarele.

Releul S7.40:13 conecteaza si inchide contactul 624/628 alimentand bobina de pornire servicii auxiliare S7.40:9 prin circuitul: curent comanda MSI - inversorul de mers F1.1:1 - conductorul 611 - Intrerupatorul F1.2:5 - conductorul 613 - releul deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 614 - releul auxiliar de presiune S7.39:1 - conductorul 617 - releul de semnalizare S7.43:23 - conductorul 624 - releul auxiliar 2, S7.40:13 - conductorul 628 - bobina releului de pornire servicii auxiliare S7.40:39 - borna minus, MO.

Releul S7.40:9 conecteaza, inchide contactul MS 1-627, alimentand bobina contactorului auxiliar S8.38. Acesta din urma anclanseaza si inchide contactul MS1-574 alimentand bobina contactorului de pornire pentru motoarele trifazate S8.8. Contactorul S8.8 inclemeaza si introduce in circuit (plansa 3) condensatoarele de pornire CI. I CI .4, iar prin inchiderea contactului auxiliar 642-643 (plansa 7) permite alimentarea bobinei contactorului pentru grupa I ventilatie, S7.2.

Circuitul de comanda pentru contactorul S7.2 este urmatorul: MSI (plansa 6) -inversor Fl.l:l - conductorul 611 - intrerupatorul F1.2:5 - conductorul 613 - releul deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 614 (plansa 7) - separatorul pentru MET1, S7.30:31 - conductorul 634 - separatorul pentru MET2, S7.30:32 -conductorul 637 - separatorul pentru MET 3, S7.30:33 - conductorul 640 - releul de semnalizare S7.43:23 grupa I ventilatie deconectata - conductorul 641 - releul auxiliar 1, S7.40:ll - conductorul 642 - contactorul S8.8 - conductorul 643 - bobina contactorului S7.2 pentru grupa I ventilatie - conductorul 023 - contactorul auxiliar S7.2 - borna minus, M0.

Contactorul S7.2 conecteaza si grupa I motoare ventilatie pentru MET 13 intra in actiune. Contactorul S7.2 prin contactul auxiliar 641-643 care se Inchide, Isi autoalimenteaza bobina, iar prin deschiderea contactului auxiliar 023-MO, Isi introduce In circuit rezistenta economizoare (de limitare) S7.2:1.

Cresterea presiunii in canalele de ventilatie MET 13 este sesizata de releul auxiliar de presiune S7.39:1 (plansa 13) care conecteaza si Inchide contactul 657-659 (plansa 7) alimentand contactorul pentru grupa a Il-a motoare ventilatie S8.10 prin urmatorul circuit: conductorul 614 - separatorul pentru MET 4, S7.30:34 -conductorul 650 - separatorul pentru MET 5, S7.30:35 - conductorul 653 - separatorul MET 6, S7.30:36 - conductorul 656 - releul de semnalizare grupa a Il-a ventilatie deconectata S7.30:24 - conductorul 657 - releul auxiliar de presiune S7.39:l -conductorul 659 - bobina contactorului S8.10 - conductorul 027 - contactul auxiliar S8.10 - borna minus, M0.

Contactorul S8.10 conecteaza si motoarele ventilatie pentru MET 46 intra m actiune. Prin deschiderea contactului auxiliar 027-MO, contactorul S8.10 introduce rezistenta economizoare S8.10:1, iar prin inchiderea contactului 657-659 isi autoalimenteaza bobina.

Prin inchiderea contactului auxiliar MS 1-969 (plansa 13) pregateste circuitul de alimentare pentru bobina releului S7.39:3 care la randul ei va permite comanda contactorului S8.11 pentru motoare pompe ulei si ventilator transformator.

Observatii

In varianta a Ill-a (plansa 13) releele auxiliare de presiune S7.39:1 si S7.39:3 pentru ventilatie MET grupele I si II controleaza separat cresterea presiunii in canalele de ventilatie. Bobina releului S7.39:1 va fi alimentata numai dupa conectarea contactorului S7.2 si cresterea presiunii la releele de presiune SI. 17S3.17. Bobina releului S7.39:3 va fi alimentata numai dupa conectarea contactorului S8.10 si cresterea presiunii sesizat de releele de presiune S4.17S6.17.

La unele locomotive din varianta I si II exista sase relee auxiliare care supravegheaza cresterea presiunii in canalele de ventilatie MET (cate un releu auxiliar pentru fiecare releu de presiune).

2.15. Circuitul de comanda pentru motoarele pompei de ulei si ventilator transformator principal

Releul auxiliar de presiune S7.39:3 sesizeaza cresterea presiunii in canalele de ventilatie a MET 46 (plansa 13) si inchide contactul 667-668 (plansa 7) permitand alimentarea bobinei contactorului S8.11.

Circuitul de comanda pentru contactorul pentru motoare pompa de ulei si ventilator transformator principal S8.11 este urmatorul: curent comanda MSI (plansa 6) - inversor Fl.l:l - conductorul 611 - intrerupatorul Fl.2:5 - conductorul 613 -releul deconectare motoare trifazice S7.40:7 - conductorul 614 (plansa 7) -intrerupatorul automat pentru motorul pompei de ulei S8.13 - conductorul 665 -intrerupatorul automat pentru motorul ventilatorului trafo, S8.14 - conductorul 666 -releul de semnalizare S7.43:35 - conductorul 667 - releul auxiliar de presiune S7.39:3 - conductorul 668 - bobina contactorului S8.11 - conductorul 031 - contactul auxiliar S8.11 - borna minus, M0.

Contactorul S8.11 conecteaza, astfel ca motorul pompei de ulei T12 si motorul ventilatorului transformatorului principal Tl.1 intra in actiune (plansa 3).

Prin inchiderea contactului auxiliar 667-668 contactorul S8.ll isi autoalimenteaza bobina iar prin deschiderea contactului 031-MO introduce in circuit rezistenta economizoare S8.

Dupa aparitia presiunii in canalul de ventilatie pentru transformatorul principal releul de presiune T1.8 (plansa 6) deschide contactul 614-623 si intrerupe alimentarea bobinei releului auxiliar 2, S7.40:13.

Releul S7.40:13 declemeaza si deschide contactul 624-628 deconectand releul de pornire servicii auxiliare S7.40:9. Aceasta din urma intrerupe contactul MS 1-627 pentru contactorul S8.38 care la randu-i intrerupe alimentarea contactorului de pornire motoare trifazate prin deschiderea contactului auxiliar MS1-574, contactorul S8.8 declemeaza scotand din circuit grupa condensatoarelor de pornire C.l CI .4.

In exploatare, daca grupa a III-a nu porneste, se verifica vizual starea elementelor de comanda din circuit. In cazul avariei contactorului S8.ll sau motoarelor Tl 1, T12 locomotiva se declara defecta.

Lipsa recircularii uleiului transformator sau lipsa ventilatiei trafo (in special in perioada de vara) interzice cu desavarsire utilizarea locomotivei.

2.16. Circuitul de comanda pentru ventilatoarele rezistentelor de franare electrica

Se duce controlerul F 1.1:2 in pozitia 'D' si se stabileste urmatorul circuit: conductorul 701 (plansa 7) - controlerul Fl.l :2 - conductorul 721 - separatorul pentru MET 1, S7.30:31 - conductorul 722 - separatorul pentru MET 2, S7.30:32 -conductorul 723 - separatoml pentru MET 3, S7.30:33 - conductorul 724 - separatoral pentru MET 4, S7.30:34 - conductorul 725 - separatorul pentru MET 5, S7.30:35 -conductorul 726 - separatorul pentru MET 6, S7.30:36 - conductorul 727 - releu auxiliar 1 pentru motoarele ventilatoare rezistenta franare S7.40:3 - borna minus, M0.

Releul S7.40:3 anclanseaza si inchide contactul 734-624 (plansa 6), dand alimentare la bobina releului auxiliar 2, S7.40:13. Acesta din urma isi inchide contactul 624-628 si releul de pornire servicii auxiliare S7.40:9 conecteaza stabilind contactul MS1-627 pentru contactorul auxiliar S8.38 care prin inchiderea contactului MS 1-574 permite conectarea contactorului S8.8 pentru pornirea motoarelor trifazate.

Contactorul S8.8 conecteaza si introduce in circuit grupa de condensatoare C 1.1CI.4 (plansa 3), iar prin inchiderea contactului auxiliar 743-742 (plansa 7) permite alimentarea bobinei contactorului trifazat S8.12 pentru motoarele ventilatoarelor rezistentelor de franare prin circuitul: curent comanda, MSI (plansa 7) - releul deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 743 - contactorul S8.8 -conductorul 742 - releul auxiliar 2, S7.40:13 - conductorul 736 - releul auxiliar de presiune S7.39:3 - conductorul 731 - releul auxiliar 1 pentru motoare ventilatoare rezistenta de franare S7.40:3 - conductorul 730 - releul de semnalizare 'Motor ventilator 1 rezistenta de franare, deconectat' S7.43:26 - conductorul 739 - releul de semnalizare 'Motor ventilator II rezistenta de franare, deconectat' S7.43:27 -conductorul 735 - releul termic pentru motorul S9.4 al ventilatorului rezistentelor de franare electrica, S7.12 - conductorul 746 - releul termic pentru motorul S10.4 al ventilatorului rezistentelor de franare electrica, S8.16 - conductorul 747 - bobina contactorului pentru motoare ventilatoare rezistenta de franare S8.12 - borna minus, M0.

Contactorul S8.12 conecteaza si comanda pornirea motoarelor pentru ventilatie rezistente de franare S9.4, S10.4 (plansa 3).

Prin inchiderea contactului 743-733 (plansa 7) contactorul S8.12 isi asigura alimentarea iar prin deschiderea contactului 034-MO introduce in circuit rezistenta limitatoare S8.12:1.

Dupa pornirea ventilatoarelor pentru rezistentele de franare se creeaza presiune m canalele de ventilatie, situatie sesizata de releul de presiune S7.39:5 (plansa 6) care deschide contactul 614-734, intrerupand alimentarea bobinei releului auxiliar 2, S7.40:13. Acesta din urma deschide contactul 624-628, intrerupand alimentarea releului de pornire servicii auxiliare S7.40:9. Prin deschiderea contactului MS1-627

2.17. Circuitul de comanda pentru inversoarele de mers

Pe pozitia 'Inainte' inversorul de mers F 1.1:1 (plansa 9) stabileste urmatoarele circuite pentru inversoarele de mers: curent comanda MSI - inversor F 1.1:1 -conductorul 781 - contactorul de linie SI.3 - contactorul de franare SI.5 - bobina electroventilului SI.14 - borna minus, MO.

Electroventilul S1.14 primind comanda, permite trecerea aerului spre inversor, iar acesta comuta in pozitia 'Inainte'. Circuitele de comanda pentru celelalte inversoare sunt asemanatoare.

Pentru pozitia 'Inapoi' comanda se face prin conductorul 782. In situatiile in care un contactor de linie sau de franare a ramas sudat, depistarea acestuia se face rapid prin comanda inversoarelor de mers prin F 1.1:1. Contactorul sudat va avea contactele auxiliare deschise si inversorul nu va comuta. Pozitia acestuia se verifica prin pozitia manetei exterioare (figura 27).

Circuitul lampii de semnalizare Fl .2:23 'Gata de pornire locomotiva' este: curent comanda MSI (plansa 9) - inversor F 1.1:1 - conductorul 781 - inversorul de mers SI. 14 - conductorul 784 - inversorul de mers S2.14 - conductorul 786 - inversorul de mers S3.14 - conductorul 788 - inversorul de mers S4.14 - conductorul 790 -inversorul de mers S5.14 - conductorul 792 - inversorul de mers S6.14 - conductorul 795 - contactul auxiliar al contactorului S8.11 pentru ventilator trafo si pompa de ulei - conductorul 797 - contactele inseriate ale releului auxiliar S7.42:3 pentru releul de presiune aer aparate - conductorul 798 - releul de blocare contactoare de linie si de franare S7.35:5 - conductorul M10 - intrerupatorul F3.2 de verificat lampi de semnalizare - conductorul 862 - lampa de semnalizare 'Gata pornire locomotiva' F 1.2:23 - borna minus, MO.

In plansa 9 se observa ca releul auxiliar S7.42:3 este alimentat prin contactul releului de presiune Br7 care Inchide contactul 787-808 dupa ce presiunea la aparatele electropneumatice a depasit valoarea de 5 atmosfere. In cazul defectiunii acestuia, continuitatea circuitului se realizeaza prin manipularea comutatorului S7.30:39.

In exploatare, defecte deosebite la circuitul de comanda al inversoarelor nu pot aparea. In caz ca inversoarele de mers S1.14S6.14 nu comuta in sensul comandat desi ventilatia functioneaza normal dar lampa F1.2:23 nu se aprinde, se va verifica ca inversorul de mers F 1.1:1 sa nu fie manipulat in pozitia de blocare, sa fie presiune aer comanda (se indica la manometru aer aparate si supapa 57).

Daca numai unul din inversoare nu comuta in sensul comandat (lampa F1.2:23 nu se aprinde), inseamna ca are bobina arsa sau circuitul intrerupt. Se va manipula manual inversorul respectiv pana la primul depou cu posibilitati de remediere.

2.18. Circuitele de comanda pentru contactoarele de linie

Se duce controlerul Fl.l:2 in pozitia (plansa 8) realizandu-se doua circuite paralele de alimentare. Primul circuit alimenteaza bobina releului iesire tractiune S7.36:1, iar celalalt, bobina releului S7.35:1 de revenire la treapta de iesire.

Circuitul pentru bobina releului S7.36:l este: conductorul 701 - controlerul Fl. 1:2 - conductorul 707 - contactorul T3.3d - conductorul 708 - releul de blocare contactoare S7.35:5 - conductorul 709 - releu iesire tractiune S7.36:1 - borna minus, MO.

Releul S7.36:l conecteaza, stabilind urmatoarele comenzi:

- inchide contactul 708-709 prin care isi asigura autoalimentarea;

Inchide contactul 807-816 (plansa 9), permitand alimentarea bobinelor S1.1 -3S6.1-3 ale supapelor electropneumatice de la contactoarele de linie.

Circuitele pentru bobina releului S7.35:1 este (plansa 8): conductorul 701 -controlerul F 1.1:2 - conductorul 703 - releul de blocare contactoare de linie si franare S7.35:5 - conductorul 704 - bobina releului de revenire la treapta de iesire S7.35:1 -conductorul M017 - releul de tensiune minima S7.37:3 - borna minus, M0.

Releul S7.35:1 conecteaza, stabilind urmatoarele comenzi:

- inchide contactul 703-704 asigurandu-si mentinerea circuitului; 0 Inchide contactul 036-037 pregatind circuitele de franare electrica;

- inchide contactul 798-799 (plansa 9) permitand alimentarea bobinelor S1.1-3S6.1-3 ale supapelor electropneumatice de la contactoarele de linie.

Circuitul de comanda pentru supapele electropneumatice pentru contactoarele de linie (plansa 9) este: curent comanda, MSI - inversorul F 1.1:1 - conductorul 781 -inversorul de mers SI.14 - conductorul 784 - inversorul S2.14 - conductorul 786 -inversorul S3.14 - conductorul 788 - inversorul S4.14 - conductorul 790 - inversorul S5.14 - conductorul 792 - inversorul S6.14 - conductorul 795 - contactul auxiliar al contactorului S8.ll pentru grupa a III-a ventilatie - conductorul 797 - contactele inseriate ale releului auxiliar de presiune aparate S7.42:3 - conductorul 798 - releul de revenire la treapta de iesire S7.35:1 - contactorul de franare SI.5 - conductorul 800 -contactorul de franare S2.5 - conductorul 801 - contactorul de franare S3.5 -conductorul 802 - contactorul pentru excitatia motoarelor de tractiune in regim de franare S4.19 - contactorul de franare S4.5 - conductorul 803 - contactorul de franare S5.5 - conductorul 804 - contactorul de franare S6.5 - conductorul 807 - releul de iesire tractiune S7.36:1 - conductorul 816 - releul pentru deconectarea contactorilor de linie si de franare S7.36:5 - conductorul 821 - releul auxiliar de presiune S7.39:1 -conductorul 830 - releul auxiliar de presiune S7.39:3 - conductorul 820 -separatoarele Pentru MET. S7.30:3136 - conductorii 822. 825. 828. 831. 834. 837 - contactoarele de franareS1.4. .S6.4. - bobinele electropneumatice S1.1 - 3 . S6.1. - 3, pentru contactorii de linie - borna minus, M0.

Electroventilele contactorilor de linie permit trecerea aerului comandand conectarea contactorilor de linie. Dupa conectare, releul de blocare S7.35:5 este alimentat prin circuitul (plansa 8): curent comanda, MS2 - inversor Fl.l:l -conductoruf 761 - releul de blocare contactoare de linie si pentru franare S7.35:5 -conductorul 036 - contactorul de linie Sl.l - borna minus, MO.

Releul S7.35:5 conecteaza si intrerupe contactul M10-798 (plansa 9), astfel ca lampa F 1,2:23 'Gata pornire locomotiva' se stinge.

Datorita deschiderii contactelor auxiliare ale contactorilor de linie Sl.l-3S6.1-3 se intrerupe si alimentarea lampii 'Control contactoarele de linie' F1.2:25.

Circuitul lampii de semnalizare 'Control contactoare de linie' F1.2:25 este: curent comanda, MS2 - inversor F 1.1:1 - conductorul 791 - contactorul de linie Sl.l conductorul 762 - intrerupatorul de proba F3.2 - conductorul 763 - lampa de semnalizare 'Control contactoare de linie' F1.2:25 - borna minus, MO.

Motoarele de tractiune in acest moment sunt alimentate de la prima priza a infasurarii de reglare Tl.l a transformatorului principal, prin culegatorul T2.2, obtinandu-se treapta 1 de tensiune.

Contactorii de linie inchid la conectarea lor si contactele auxiliare 810-816 astfel ca in pozitia 2 a controlerului se inchide contactul 799-810 (T3.3a) care permite autoalimentarea bobinelor electroventilelor S1.1-3S6.1-3 pentru contactorii de linie.

In exploatare, pot aparea o serie de defectiuni in circuitele de comanda a contactorilor de linie: dupa utilizarea franei reostatice unul din contactorii de franare a ramas sudat, defecte la relee din circuit, D.S.V. a intrat in actiune si nu a rearmat, controlerul nu stabileste contactele 701-M6 (varianta I si II) sau 701-703 (varianta III), contactul cu cama 3.3d nu stabileste circuitul 707-708, defecte la releele auxiliare de presiune S7.39:1S7.39:3 (varianta III) si S7.39:7 (pentru varianta I si II). [5], [7].

2.19. Circuitele de comanda pentru contactoarele de franare electrica si slabirea campului

2.19.1 Circuitele de comanda pentru contactoarele de franare electrica

In pozitia 'M' in regim de franare (plansa 8), controlerul F 1.1:2 Inchide contactul 701-711 alimentand bobina releului de iesire franare S7.36:3 prin circuitul: conductorul 701 - controler Fl.l:2 - conductorul 711 - separator MET 1, S7.30:31 - conductorul 712 - separator MET 2, S7.30:32 - conductorul 713 - separator MET 3, S7.30:33 -conductorul 714 - separator MET 4, S7.30:34 - conductorul 715 - separator MET 5, S7.30:35 - conductorul 716 separator MET 6, S7.30:36 - conductorul 717 - tamburul T3.3f - conductorul 718 - releul de blocare contactoare de linie si franare S7.35:5 -conductorul 719 - bobina releului de iesire franare S7.36:3 - borna minus, MO.

Releul S7.36:3 anclanseaza, inchide contactele 718-719 asigurandu-si alimentarea circuitului iar prin inchiderea contactului 846-857 (plansa 10) permite alimentarea electroventilelor de frana si cel de excitatie S4.19.

De exemplu, pentru contactorul de franare S2.4 circuitul va fi urmatorul (plansa 10): conductorul 799 - contactorul de linie Sl.l - contactorul de linie SI.3 -conductorul 841 - contactorul de S2.1 contactorul de linie S2.3 - conductorul 842 -contactorul de linie S3.1 - contactorul de linie S3.3 - conductorul 843 - contactorul de linie S4.1 - contactorul de linie S4.3 - conductorul 844 - contactorul de linie S5.1 -contactorul de linie S5.3 - conductorul 845 - contactorul de linie S6.1 - contactorul de linie S6.3 - conductorul 846 - releul de iesire franare S7.36:3 - conductorul 857 -releul pentru deconectarea contactorilor de linie si de franare S7.36:5 - conductorul 858 - releul auxiliar de presiune S7.39:5 - conductorul 859 - releul auxiliar de presiune S7.39:l - conductorul 860 - releul auxiliar de presiune S7.39:3 - conductorul 861 - bobina electroventilului pentru contactorul de franare S2.5 - borna minus, MO.

Contactoarele de franare S1.5S6.5 si S4.19 conecteaza si leaga in serie excitatiile motoarelor de tractiune la infasurarea Tl.l 1 a transformatorului de franare (plansa 2).

Conectand si contactoarele de franare S1.4S6.4, motoarele electrice de tractiune devenite generatoare vor fi legate in circuitele rezistentelor de franare S9.1S9.6.

Prin inchiderea contactului T3.3b (plansa 10) de pe pozitia 1 1/2 a graduatoului, electroventilele contactorilor de franare isi vor realiza autoalimentarea prin inchiderea contactelor auxiliare ale contactoarelor de franare S1.5S6.5.

Circuitul este urmatorul: conductorul 799 - tambur T3.3b - conductorul 849 -contactorul de franare SI.5 - conductorul 850 - contactorul de franare S2.5 -conductorul 851 - contactorul de franare S3.5 - conductorul 852 - contactorul de excitatie S4.19 - contactorul de franare S4.5 - conductorul 853 - contactorul de franare S5.5 - conductorul 854 - contactorul de franare S6.5 - conductorul 856 -contactorul S8.12 pentru ventilatoarele rezistentelor de franare - conductorul 857 -releul de conectare contactoare de linie si franare S7.36:5 - conductorul 858 - releul auxiliar de presiune S7.39:5 - conductorul 859 - releul auxiliar pentru presiune S7.39:1 - conductorul 860 - releul auxiliar de presiune S7.39:3 - conductorul 861 - electroventilele contactorilor de franare S1.4S6.4, S1.5S6.5, excitatia S4.19 - borna minus, MO.

Circuitul de mai sus este necesar deoarece pe treapta 1 1/2 a graduatorului, se deschide contactul T3.3f (plansa 8) respectiv 717-718, care va comanda deconectarea releului iesire franare S7.36:3. Releul S7.36:3 va deconecta si va deschide contactul 846-857 (plansa 10).

Prin Inchiderea contactelor auxiliare de la contactorii de franare va fi alimentata bobina releului S7.35:5 de blocare contactoare de linie si franare.

Circuitul este urmatorul (plansa 8): curent comanda, MS2 - inversor F conductorul 761 - bobina releului de blocare contactoare de linie si pentru franare S7.35:5 - conductorul 036 - contactorul de franare SI.4 - borna minus, M0. Releul S7.35:5 conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:

- deschide contactul Ml0-798 (plansa 9) intrerupand alimentarea lampii de semnalizare F1 .2:23 'Gata pornire locomotiva';

- deschide contactele 703-704 (plansa 8), 708-709, 718-719.

Asa cum este denumit, releul S7.35:5 impiedica pornirea locomotivei cand unul din contactoarele de linie sau de franare este inclemat sau cand graduatorul nu se afla in pozitia de pornire.

Lampa de semnalizare F1.2:26 'Control contactoare de franare' se va stinge, deoarece circuitul ei este Intrerupt de contactele auxiliare ale contactorilor de franare.

Circuitul lampii de semnalizare F1.2:26 (plansa 8) este: curent comanda, MS2 -inversorul de mers F 1.1:1 - conductorul 761 - contactorul de franare SI.4 -conductorul 765 - Intrerupatorul de proba F3.2 - conductorul 766 - lampa de semnalizare 'Control contactoare pentru franare' F1.2:26 - borna minus, MO.

Lampa de semnalizare F1.2:26 de culoare alba in pozitia stinsa (la franare) indica o situatie normala (toate contactoarele de franare inclemate). Lampa de semnalizare aprinsa indica o situatie anormala (unul sau mai multe contactoare de franare declemate). In regim de tractiune, lampa de semnalizare F 1.2:26 aprinsa indica o situatie normala.

2.19.2. Circuitele de comanda pentru contactoarele de slabire a campului

Pe treapta 40 a graduatorului, tensiunea aplicata motoarelor electrice de tractiune este de 967 V si nu mai poate fi marita cu ajutorul graduatorului. Daca viteza locomotivei urmeaza a fi sporita, aceasta se obtine prin slabirea campului, care se comanda prin trecerea controlerului Fl.l:2 pe pozitiile SC1SC3, dupa necesitate (vezi punctul 2.3.1.) [1], [2], [5].

Pe treapta 40 a graduatorului (plansa 10), contactele auxiliare T3.3s, T3.3t, T3.3u sunt inchise.

Cand controlerul trece pe pozitia 'SC1', se inchide contactul sau 871-872 prin care se alimenteaza contactoarele pentru slabirea campului S1.6S6.6. Prin aceasta se comanda prima treapta de slabire a campului (in procent de 20 %). Circuitul de comanda este urmatorul: conductorul 871 - controlerul Fl.1:2 - conductorul 872 - tamburul T3.3s - conductorul 873 - electroventilele contactoarelor S1.6S6.6 - borna minus, MO.

Contactorii S1.6S6.6 conecteaza si introduce in circuit rezistentele SI.9.2S6.9.2 pentru slabirea campului (plansa 2), realizand noi caracteristici de tractiune pentru motoarele de tractiune, respectiv pentru locomotiva.

Cand controlerul trece pe pozitia 'SC2', se inchide contactul 871-875 si se comanda conectarea contactorilor S1.7S6.7 realizandu-se a doua treapta de slabire a campului (in procent de 35 %).

Comanda se face prin circuitul: conductorul 871 - controlerul F1.1:2 -conductorul 875 - tamburul T3.3t - conductorul 876 - contactoarele pentru slabirea campului S1.7S6.7 - borna minus, MO.

Contactoarele S1.7S6.7 conecteaza si introduc in circuitul de forta al MET, rezistentele SI.9.3S6.9.3, realizand slabirea mai accentuata a campului, obtinand din nou alte caracteristici.

Cand controlerul F1.1:2 trece pe pozita 'SC3', se inchide contactul 871-878 si se comanda conectarea contactorilor de slabirea campului S1.8S6.8. Comanda se face prin circuitul: conductorul 871 - controlerul Fl .1:2 - conductorul 878 - tamburul T3.3u -conductorul 879 - contactorii de slabire a campului SI .8S6.8 - borna minus, MO.

Contactorii S1.8S6.8 conecteaza, si introduc in circuit rezistentele S1.9.4S6.9.4, realizand a treia treapta de slabire a campului (In procent de 50 %).

La unele locomotive din varianta a III-a exista prevazut un contactor auxiliar pentru slabirea campului T17 (plansa 10) care permite comanda slabirii campului MET atunci cand tensiunea pe acesta depaseste valoarea de 850 V. Comanda inclemarii contactorului auxiliar pentru slabirea campului T17 0 realizeaza amplificatorul de relee S7.37:1 prin borna 5F prin intermediul releului auxiliar S7.37:12 (vezi punctul 2.8.2.). Circuitul de comanda este urmatorul (plansele 4 si 12): amplificatorul de relee S7.37:1, borna 5F - conductorul 956 - bobina releului auxiliar pentru releul 2 antipatinaj, S7.37:12 - borna minus, MO.

Releul S7.37:12 conecteaza si Inchide contactul 872-872a comandand conecta­rea contactorului auxiliar pentru slabirea campului T17. Acesta din urma anclanseaza si efectueaza urmatoarele comenzi:

- Inchide contactul 872-872a realizandu-si autoalimentarea;

Inchide contactele 872-873, 875-876, 878-879 scurtcircuitand contactele de pe tamburul T3.3 (s, t, u).

Atentie

Se interzice comanda contactorului auxiliar T17 prin alte mijloace in afara releului S7.37:12. Utilizarea slabirii campului inainte de epuizarea celor 40 trepte graduator sau de asigururea tensiunii minime de 850 V in infasurarea statorica a MET duce la nerealizarea caracteristcilor de slabire dorite si poate duce la defectiuni grave in circuitele de forta a MET.

2.20. Circuiuul de comanda pentru graduator

Motorul electric graduator T3.4 are doua infasurari de excitatie (plansa 11):

- infasurarea derivatie, 936-MO, alimentata permanent din momentul inchiderii intrerupatorului curent comanda S7.30:27;

Alimentarea acesteia se face prin circuitul: conductorul 402 (plansa 4) -siguranta automata S7.30:18 - conductorul 442 - intrerupatorul pentru curent comanda S7.30:27 - curent comanda MS2 (plansa 11) - contactul auxiliar al comutatorului 'Motor-Manual' S7.30:29 - conductorul 935 - rezistenta reglabila S7.52:l -conductorul 936 - infasurarea derivatie - borna minus, MO.

infasurarea inseriata, 050-MO (inseriata cu rotorul servomotorului T3.4) prin contactele releului de comutare, S7.35:9.

Deplasarea culegatoarelor de pe o treapta pe alta (deplasarea in zona Sb) se face alimentind rotorul servomotorului T3.4 si infasurarea serie 050-MO, concomitent cu scoaterea rezistentelor S7.52:2-3 din circuit.

Scoaterea din circuit a acestor rezistente se face prin intermediul releului de trecere pentru servomotor S7.35:3. Pentru oprirea culegatoarelor pe treapta comandata (oprire in zona de mentinere Rb) se reduce turatia servomotorului introducand in circuit rezistentele S7.52:2-3.

Oprirea servomotorului T3.4 se face scurtcircuitand rotorul acestuia prin contactele inseriate 940-939 ale releului de inversare pentru servomotor S7.35:9. Sensul de rotatie corect la servomotorul T3.4 se obtine cu ajutorul releului basculant S7.35:9.

Observatie

In lipsa releului cu doua bobine cu actiune antagonista pentru S7.35:9, pe unele locomotive sunt montate releele auxiliare S7.35:13 si S7.35:14, fiecare cu cate o bobina.

2.20.1. Cresterea tensiunii la motoarele electrice de tractiune

In pozitia 2 a controlerului se stabileste circuitul (plansa 8): curent comanda, MS2 - inversor de mers F 1.1:1 - conductorul 871 - controlerul F 1.1:2 (plansa 11) -conductorul 891 - contactul h al intrerupatorului auxiliar T3.3 - conductorul 901 -contactul auxiliar al contactorului de linie Sl.l - conductorul 903 - releul de intoarcere S7.35:l - conductorul 904 - releul de blocare a cresterii tensiunii la graduator S7.37:7 - conductorul 905 - releul 1 antipatinaj S7.37:9 - conductorul 905a - releul de limitare curent mediu pe MET, S7.38:12 - conductorul 906 - releul auxiliar pentru releul antipatinaj 2, S7.37:12 - conductorul 908 - dioda S7.36:15 - conductorul 908a - bobina releului auxiliar S7.35:13 - conductorul 042 - releul comanda servomotor S7.35:7 - borna minus, M0.

Releul auxiliar S7.35:13 conecteaza si inchide contactul 931-932 (plansa 11), permitand alimentarea releului de inversare pentru servomotor S7.35:9 prin circuitul: curent comanda MS2 - releul auxiliar S7.35:14 - conductorul 931 - releul auxiliar S7.35:13 - conductorul 932 - releul de inversare pentru servomotor S7.35:9 - borna minus, MO.

Releul de inversare (comutare) S7.35:9 conecteaza si inchide contactele 931-932 (asigurandu-si autoalimentarea) si 908-930, permitand alimentarea releului de trecere pentru servomotor S7.35:3 prin circuitul: curent comanda, MS2 (plansa 8) - inversor de mers F 1.1:1 -conductorul 871 (plansa 11) - controler F 1.1:2 - conductorul 891 - tamburul T3.3h - conductorul 901 - contactorul de linie Sl.l - conductorul 903 -releul de intoarcere S7.35:1 - conductorul 904 - releul de blocare a cresterii tensiunii la graduator S7.37:7 - conductorul 905 - releul 1 antipatinaj S7.37:9 - conductorul 905a - releul limitare curent mediu MET, S7.38:12 - conductorul 906 - releul auxiliar pentru releul antipatinaj 2, S7.37:12 - conductorul 908 - releul de inversare pentru servomotor S7.35:9 - conductorul 930 - bobina releului de trecere pentru servomotor S7.35:3 - borna minus, M0.

Releul de trecere pentru servomotor S7.35:3 conecteaza si efectueaza urmatoa-rele comenzi:

- inchide contactul MS2-928 stabilindu-si circuitul de automentinere;

- inchide contactul MS2-933 permitand alimentarea bobinei releului coman­da servomotor S7.35:7;

- inchide contactul 937-938 ocolind rezistenta S7.52:2 pentru servomotorul graduatorului;

- deschide contactul 938-049 ocolind rezistenta reglabila S7.52:3.

Avand alimentata bobina, releul comanda servomotor S7.35:7 conecteaza inchizand contactele inseriate 934-937 si deschide contactele 940-939 permitand alimentarea servomotorului T3.4 prin circuitul: curent comanda, MS2 - comutator 'Motor-Manual' S7.30:29 - conductorul 935 - siguranta automata S7.30:ll -conductorul 934 - releul comanda servomotor S7.35:7 - conductorul 937 - releul de trecere S7.35:3 - conductorul 938 - releul de inversare S7.35:9 - conductorul 940 -rotorul servomotorului graduator T3.4 - conductorul 939 - releul de inversare S7.35:9 - conductorul 050 - infasurarea serie S2-S1 (T3.4) - borna minus, M0.

Servomotorul T3.4 va comanda functionarea graduatorului.

Prin conductorii 937, 942 si intrerupatorul proba lampi semnalizare F3.2 se aprinde si lampa portocalie F1.2:28 semnalizare.

Circuitul de alimentare a lampii de semnalizare F1.2:28 este: curent comanda, MS2 - comutare pentru comanda 'Motor-Normal' - conductorul 934 - contactele inseriate ale releului comanda servomotor S7.35:7 conductorul 937 - intrerupatorul proba lampi semnalizare F3.2 - conductorul 942 - lampa de semnalizare Fl.2:28 'Reglare tensiune in curs' - borna minus, M0.

Pe pozitia a 2-a graduatorului contactul h al intrerupatorului auxiliar T3.3 se intrerupe, alimentarea releului de trecere pentru servomotor S7.35:3 se face prin contactul MS2-928.

Intre treptele 2-3 de tensiune ale graduatorului, lntrerupatorul de blocare T3.2 isi deschide contactul a (928-930) Intrerupand alimentarea releului de trecere pentru servomotor S7.35:3.

Releul de trecere pentru servomotor S7.35:3 deconecteaza si introduce in circuit rezistentele S7.52:23 prin contactele 937-398 si 938-049.

Turatia servomotorului se micsoreaza (scade intensitatea curentului rotoric).

lntrerupatorul de blocare T3.2 are contactul c inchis intre treptele 2-3 permitand prin conductorul 933 alimentarea releului comanda servomotor S7.35:7.

Abia in pozitia a 3-a a graduatorului contactul T3.2c se desface intrerupand alimentarea releului S7.35:7.

Releul comanda servomotor S7.35:7 deconecteaza. Contactele inseriate 934-937 se deschid, iar contactele 940-939 pune in scurt rotorul servomotorului T3.4.

Odata cu stingerea lampii Fl.2:28 'Reglare tensiune in curs', graduatorul se opreste pe treapta 3.

In pozitia 3 a controlerului se stabileste circuitul: curent comanda MS2 -inversor de mers Fl.l:l - conductorul 871 - controlerul 892 - contactul T3.3j -conductorul 901 - contactul auxiliar al contactorului de linie S2.1 - conductorul 903 -releul de intoarcere S7.35:1 - conductorul 904 - releul de blocare a cresterii tensiunii la graduator S7.37:7 - conductorul 905 - releul de antipatinaj S7.37:9 - conductorul 905a - releul de limitare curent mediu pe MET, S7.40:12 - conductorul 906 - releul auxiliar S7.35:12 - conductoul 908 - dioda S7.36:15 - conductorul 908a - bobina releului auxiliar S7.35:13 - conductorul 042 - releul comutare iluminat S7.36:7 -borna minus, M0.

Releul auxiliar S7.35:13 conecteaza, stabilindu-se pe rand aceleasi comenzi ca cele descrise la treapta a 2-a a controlerului.

Pe pozitia 4 a controlerului contactul T3.3j se deschide, graduatorul oprindu-se pe treapta 5.

Pozitia 'M' a controlerului Fl.l:2 nu comanda nici o treapta a graduatorului.

In pozitia 'A' a controlerului se deschide contactul T3.3k care prin conductorul 901 si contactul auxiliar al contactorului de franare S5.4 realizeaza comenzi identice cu cele de la pozitia 2 a controlerului Fl.l:2.

Contactul T3.3k se deschide la pozitia 39 a graduatorului, releul de trecere pentru servomotor S7.35:3 deconecteaza.

Comanda fund identica ca la pozitia 2 a controlerului F 1.1:2, graduatorul se opreste pe treapta 40.

2.20.2. Scaderea tensiunii la motoarele electrice de tractiune

Cand controlerul de mers Fl.1:2 este adus din pozitia 'A' sau 'M' in pozitia 3, se inchide contactul 894-916, stabilindu-se circuitul: curent comanda, MS2 -mversorul de mers Fl.l:l - conduclorul 871 - controlerul Fl.l:2 - conductorul 894 -contactul T3.3m - conductorul 916 - contactul T3.3p - conductorul 918 - dioda S7.35:15 - conductorul 918a - bobina releului auxiliar S7.35:14 - conductorul 042 -releul de comutare iluminat S7.36:7 - borna minus, M0.

Releul S7.35:14 conecteaza, deschizand contactul MS2-931, intrerupand alimentarea releului de comutare S7.35:9 care deconecteaza, stabilind contactul 918-930 si permite conectarea releului de trecere pentru servomotor S7.35:3.

Releul S7.35:3 face acelasi comenzi la pozitia 2 a controlerului.

Contactul T3.3m se deschide pe pozitia 6 a graduatorului si releul S7.35:3 deconecteaza. Graduatorul de opreste pe treapta 5.

In pozitia 2 a controlerului se Inchide contactul 894-916 stabilindu-se circuitul: curent comanda, MS2 - inversor de mers Fl. 1:1 - conductorul 871 - controler Fl. 1:2 -conductorul 895 - contactul T3.3n - conductorul 916 - contactul T3.3p - conductorul 918 - releul S7.35:9 - conductorul 930 - bobina releului de trecere pentru servomotor S7.35:3 - borna minus, MO.

Releul S7.35:3 conecteaza si comanda graduatorului este la fel ca la pozitia 2 a controlerului.

Contactul T3.3n se deschide cand graduatorul ajunge pe treapta 4 si releul S7.35:3 deconecteaza. Comanda acestuia este identica celei aratate mai sus si graduatorul ramane pe treapta 3.

In pozitia 1 si 0 a controlerului se alimenteaza prin: conductorul 916 - contactul T3.3p - conductorul 918 - releul S7.35:9 - conductorul 930 - bobina releului de trecere pentru servomotor S7.35:3 - borna minus, MO.

Releul S7.35:3 conecteaza cu aceleasi comenzi.

Contactul T3.3p se deschide cand graduatorul ajunge pe treapta 2.

Releul S7.35:3 deconecteaza si introduce in circuit rezistentele S7.52:23, micsorand curentul rotoric la servomotor. Contactul T3.2c deschide si comanda declemarea releului S7.35:7.

Acesta din urma intrerupe alimentarea circuitului prin deschiderea contactelor inseriate 934-937 si scurtcircuiteaza rotorul servomotorului prin inchiderea contactelor inseriate 940-939. Servomotorul T3.4 intra in regim de franare electrica si graduatorul se opreste pe treapta 1.

In exploatare pot aparea defectiuni in circuitele de comanda a graduatorului. Principalele defecte ce pot aparea sunt: comutatorul S7.23 (pentru VI si V2) nu stabileste circuitul sau a fost trecut in pozitia '2' sau 'zero'; MET nr.l si 2 sunt izolate simultan din separatoarele S7.30:31-32; unul din contactele relcelor S7.35:l sau S7.37:9 nu stabileste circuitul; contactele relcelor S7.37:7, S7.37:12 (S7.38:12, S7.43:29) sunt perlate (varianta 1 si 2) sau S7.40:12 (varianta 3); bobina releului S7.35:9 este arsa sau releul nu a comutat pe crestere (VI si V2); bobina releului S7.35:13 este arsa sau circuitul ei este intrerupt (V3); releul s7.35:3 de trecere pentru servomotorul T3.4 are bobina arsa; releul S7.35:7 are circuitul intrerupt sau bobina arsa; comutatorul S7.30:29 nu stabileste contactul functie de pozitia 'Manual-Motor'; servomotorul T3.4 are bobinajul statoric sau rotorul ars si siguranta S7.30:11 este deconectata; graduatorul este blocat mecanic; defecte la contactele controlerului; defecte la contactele cu came T3.3 h,j,k.

Defectele de mai sus pot aparea in exploatare, iar manifestarea lor este ca graduatorul nu mai functioneaza in sensul cresterii tensiunii la motoarele de tractiune la treccrea controlerului pe pozitiile 2, 3 sau 4.

Depistarea si depanarea defectelor sunt aratate in detaliu in [5], [7].

In situatia nefunctionarii graduatorului in sensul scaderii tensiunii la motoarele de tractiune la trecerea controlerului din pozitia M In pozitiile 3, 2, 1, cauzele pot fi: bobina inferioara a releului S7.35:9 (pentru VI si V2) sau S7.35:14 (V3) nu primeste alimentare, releul S7.35:3 de trecere pentru servomotorul T3.4 are bobina arsa, circuitul este intrerupt sau contactele lui nu stabilesc continuitate pentru alte comenzi; releul S7.35:7 de comanda pentru servomotorul T3.4 are bobina arsa, rezistentele S 7.5 2:2-3 intrerupte.

Atentie: Se vor respecta obligatoriu normele de protectia si securitatea muncii la manipularea manuala a graduatorului. Se recomanda ca manipularea manuala a graduatorului sa se faca numai pana la prima statie, unde se va declarea locomotiva defecta.