a) metoda ampermetrului si voltmetrului (schemele amonte-aval). Rezistenta necunoscuta Rx, impreuna cu un ampermetru si un voltmetru, cu o sursa de tensiune electromotoare continua E si cu resortul reglabil R formeaza circuitul din figura 12, in care prin intermediul comutatorului K se poate conecta voltmetrul in montaj amonte, K pe pozitia 1, respectiv aval, K pe pozitia 2.
Fie RA rezistenta electrica a ampermetrului, care ideal ar trebui sa fie nula si RV rezistenta electrica a voltmetrului, ideal infinita.
Fie Um1, Im1 valorile masurate ale tensiunii si curentului in montaj amonte si
estimarea pe baza acestora a rezistentei de masurat. Este evident ca estimarea Rm1 este suma:
Rm1= Rx + RA
deoarece Um este caderea de tensiune pe ansamblul ampermetru - rezistor Rx. Prin urmare, eroarea relativa care se face daca se considera Rm ca fiind valoarea rezistentei rezistorului Rx este:
Daca RA<<Rx, respectiv atunci cand rezistenta ampermetrului este neglijabila fata de Rx aceasta eroare este mica, poate fi acceptabila.
Fie Um2, Im2 valorile masurate ale tensiunii si curentului in cazul montajului aval si:
estimarea pe baza acestei masuratori a rezistentei necunoscute. Deoarece in acest caz curentul Im este suma dintre curentul prin Rx si curentul prin voltmetru, , avem:
Se observa ca estimarea Rm2 este cu atat mai aproape de Rx cu cat , respectiv Rv<<Rm2. Prin urmare, eroarea de apreciere a rezistentei Rx prin Rm2 este cu atat mai mica cu cat rezistenta voltmetrului este mai mare in raport cu rezistenta de masurat.
b) Ohmmetrul este in esenta o schema specializata pentru masurarea rezistentei electrice, Fig. 13, care contine o sursa E, o rezistenta de protectie Rp, un aparat indicator de tip magnetoelectric si un potentiometru (reostat reglabil) Rv. Intre punctele A, B ale schemei se monteaza rezistenta de masurat Rx sau se realizeaza un scurtcircuit (rezistenta zero). Expresia curentului I prin aparatul indicator in primul caz este:
unde au fost notate cu K1 , K2 componente ale expresiei curentului ce sunt constante in timpul masuratorii. Relatia de mai sus arata ca scala gradata a aparatului indicator al curentului I, poate fi tot atat de bine gradata in unitati de rezistenta electrica. Cum valoarea zero a rezistentei electrice Rx corespunde valorii maxime a curentului, rezulta ca succesiunea in ordine crescatoare a diviziunilor de rezistenta pe scala aparatului este inversa succesiunii in ordine crescatoare a diviziunilor de curent.
Deoarece E poate varia in timp, potentiometrul variabil Rv permite reglarea referintei de rezistenta zero, atunci cand se stabileste un scurtcircuit intre punctele A si B, Fig. 13.
c) masurarea rezistentei cu puntea Wheatstone, Fig. 14. Aparatul G este un galvanometru utilizat ca indicator de nul. Operatia de echilibrare a puntii presupune reglajul rezistentelor R1 , R2 si R3 pana atunci cand curentul Ig = 0. In aceasta stare rezistentele R1 si Rx sunt parcurse de acelasi curent, I1, iar R2 si R3 de acelasi curent, I2, si sunt valabile relatiile:
R1I1 = R2I2 si RxI1 = R3I3
Rezulta: , respectiv .
Valoarea rezistentei necunoscute Rx poate fi obtinuta pe baza pozitiei comutatoarele de reglaj ale raportului si ale marimii R3 .
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |