Filtrele pot fi montate, in circuitul de ungere dupa mai multe scheme fiecare din acestea prezentand atat avantaje cat si dezavantaje.
Amplasarea filtrului in circuitul principal al instalatiei de ungere (fig.15.15.a.). Prin filtru trece intreaga cantitate de ulei debitata spre punctele de ungere, uleiul intorcandu-se in baie numai dupa ce a parcurs intreg circuitul de ungere. Filtrarea in acest caz este de finete medie din cauza debitului mare de ulei. Prezenta supapei de siguranta este obligatorie pentru a se permite scurtcircuitarea filtrului in cazul imbacsirii acestuia. In unele cazuri filtrul poate fi prevazut cu indicator de avarie care va opri motorul la imbacsirea filtrului.
Amplasarea filtrului in circuitul secundar al instalatie de ungere (by-pass) (fig.15.15.b. si c). Filtrul de ulei este amplasat intr-un circuit secundar, iar uleiul dupa filtrare revine in baia de ulei. Debitul care strabate circuitul secundar este de 10-15% din debitul circuitului principal, in cazul filtrelor centrifugale cu jet liber debitul de ulei prin filtru poate ajunge pana la 20%. Exista sisteme de ungere la care filtrul din circuitul principal poate sa lipseasca, si numai o fractiune din uleiul din sistemul de ungere sa treaca prin filtrul din circuitul secundar.
Amplasarea filtrelor in paralel. Amplasarea filtrelor in paralel (fig.15.15.d) acestea pot fi sub forma de cartus, particular acestui sistem este faptul ca uleiul dupa ce a trecut prin filtrul din circuitul secundar se intoarce in circuitul principal dupa care este trimis la punctele de ungere.
Fig.15.15.Scheme de amplasare a filtrelor de ulei in circuitul instalatiei de ungere |
Fig.15.16.Schema ventilatiei carterului in atmosfera |
Fig.15.17 Schema ventilatiei carterului prin colectarea gazelor spre admisia motorului |
In timpul functionarii motorului cu ardere interna din cauza etansarii imperfecte a ansamblului piston-segmenti-cilindru in carter patrunde o cantitare de gaze arse, vapori de apa, aer, si dioxid de sulf care au ca efect: intensificarea formarii depozitelor in carter; aparitia unor substante cu actiune coroziva; amplificarea exidarii uleiului.
Eliminarea gazelor arse si a vaporilor de combustibil din carterul motorului se poate realiza in doua moduri: direct in atmosfera sau sunt aspirate in colectorul de admisie.
In cazul motoarelor cu aprindere prin comprimare gazele din carter se elimina in atmosfera dupa ce in prealiabil au fost trecute printr-un filtru separator de ulei (fig.15.16). Solutia este de natura sa sporeasca poluarea mediului inconjurator, deoarece aceste gaze contin si o serie de produsi de ardere.
Ventilatia carterului cu aspiratia gazelor in colectorul de admisie (fig.15.17) limiteaza poluarea mediului.
Fig.15.18.Schema supapei si functionarii ei in circuitul de ventilatie a carterului |
Transferul gazelor din carterul motorului in colector este reglata de o supapa (fig.15.18) in functie de sar-cina motorului si cantitatea de gaze scapate in carter. In cazul in care motorul este oprit supapa se afla pe sediul sau. La turatii si sarcini reduse gazele din carter trec spre colector numai prin orificiul calibrat al supapei, iar la turatii si sarcini ridicate supapa este in echilibru gazele trecand atat prin orificiul calibrat al supapei cat si pe langa ea.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |