GRUPUL SCOLAR
"Aurel Vlaicu"
MASURAREA ACCELERATIEI
MASURAREA ACCELERATIEI
1.Definitie
Acceleratia este o marime cinematica,derivata,scalara care se exprima prin relatia:a=
2.Unitati de masura
Unitatea de masura a acceleratiei este metrul pe secunda la patrat,m/s,m
3.Mijloace de masurare
3.1 Aparate
Aparatele care masoara acceleratia unui obiect in miscare sunt denumite accelerometre.
Partea cea mai importanta din constructia acestor aparate o reprezinta captorul(traductorul).
Captorii pentru masurarea parametrilor sunt:
-cu punct fix:care masoara miscarea vibratorie in raport cu un element mobil.
-seismici:care functioneaza pe principiul unui sistem oscilant format dintr-o masa,un element elastic si un amortizor.
Elementele componente ale unui captor sunt
-suportul S:legat rigid de obiectul a carui
vibratie se masoara,masa,legata de suport prin
intermediul arcului de constanta K,si amortizorul C
-traductorul T:legat de masa m,transforma misca-
-rea intr-un semnal electric.
Cel mai raspandit este captorul piezoelectric pentru masurarea vibratiilor.
Avantaje:
-sunt autogeneratoare;
-nu au piese mobile care sa fie supuse uzarii;
-au o constructie robusta si compacta;
-sunt usor de etalonat si de utilizat;
-pot fi montati in orice pozitie;
-sunt putini influientati de conditiile de mediu
-in afara de acceleratii,se pot utiliza si la masurarea vitezelor si a deplasarilor.
Elemente componente :
1.carcasa
2.masa inerta
3.resort
4.pastile de cristale piezoelectrice
5.borne de iesire
6.baza accelerometrului
OBSERVATII
-Captorii piezoelectrici pot functiona prin compresiune,forfecare sau incovoiere
-Cei mai uzuali sunt captorii piezoelectrici care functioneaza prin compresiune si forfecare.
CARACTERISTICILE ACCELEROMETRELOR
-Acclerometrele sunt de tip monoaxial,adica sunt mijloace de masurare care pot determina valoarea acceleratiei doar pe o singura axa.
-Axa de masurare este perpendiculara pe suprafata de montare a accelerometrului.
Caracteristicile accelerometrelor pot fi:
-fizice-forma,dimensiunile,masa si frecventa;
-electrice-raportul de amplificare si sensibilitate;
-Accelerometrele au,in general forma cilindrica.
-Ele sunt prevazute cu suruburi pentru montarea,asezate la baza accelerometrului.
-Masa accelerometrului este relativ redusa,fiind cuprinsa intre 0 si 60 de grame.
-Pentru un accelerometru cu dimensiune mai mare,sensibilitatea este mai mare,iar frecventa de rezonanta este mai mica.
-Cele mai mici accelerometre au diametrul de 6 mm si inaltimea de 6 mm,iar cele mai mari au diametrul de 50 mm si inaltimea de 50 mm.
ALEGEREA ACCELEROMETRELOR
precizia masuratorilor este afectata de greutatea crescuta a accelerometrului.
-gama de frecventa care trebuie masurata trebuie sa fie compatibila cu gama de frecventa a accelerometrului.
-gama dinamica a accelerometrului trebuie sa fie adecvata masuratorilor care vor fi efectuate;accelerometrele pentru socuri vor fi alese din gama pentru niveluri inalte ale semnalelor;iar cele sensibile,pentru niveluri slabe ale semnalelor.
-depasirea temperaturii maxime de functionare a accelerometrului produce depolarizarea cristalului piezoelectric,deci pierderea sensibilitatii;
-functionarea corecta a accelerometrelor este puternic influentata de factorii de mediu.
Ex:umiditate,zgomote acustice,campuri magnetice si radiatii intense
Bibliografie
Ciocardia, C. : Ungureanu,
Ciocarlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana, Masurari tehnice, Editura Cvasidocumentatia PROSER & Printech, Bucuresti, 2005.
Ciocarlea-Vasilescu, A., Metologia industriala, Editura Cvasidocumentatia PROSER & Printech, Bucuresti, 2005.
Ciocarlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana, Ciocarlea-Vasilescu, Ioana, Elemente de tehnologie mecanica, Editura PRINTECH, Bucuresti, 2004.
Dodoc, P., Metologia generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
Gheorghiu, Tatiana, Constantin, N., Auxiliar curricular pentru ciclul superior a liceului, profilul ethnic, modulul: Tehnici de masurare in Domeniu, Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2006, Programul PHARE TVET RO 2005/005-551.05.01-02.
Ghitescu, D., Mirea, A., Istalatii tehnico-sanitare si de gaze, Manual pentru scoli profesionale, anul I si II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972.
Iliescu, C si col., Masuarea electrica a marimilor neelectrice; indrumar de laborator, Institutul Politehnic, Bucuresti, 1992.
Ionescu,G., si col., Traductoare; principii si metode de proiectare, Istitutul Politehnic Bucuresti, 1980.
Ionescu, G., Masurari tehnice si traductoare, Institutul Politehnic Bucuresti, 1975.
Micu, C. si col., Aparate si sisteme de masurare in constructia de masini,Editura Tehnica, Bucuresti, 1980.
Millea, A., Cartea metrologului-Metrologie generala, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985.
Neagu,
Neagu,
Popescu,D.,Sgarciu,V.,Echipamente pentru masurarea si controlul parametrilor de proces,Editura Electra,Bucuresti,2002.
Sturzu,A. si col., Indrumator practice uzinal si de labortor pentru controlul preciziei de prelucrare in constructia de masini,Editura Tehnica,Bucuresti,1976.
Sturzu,A.,Ionescu,Mihaela,Controlul preciziei dimensionale si geometrice,Editura PRINTECH ,Bucuresti,2006.
Udrea,C.,Dobos,F., Panaitopol,H.,Indrumar de laborator si proiectare la automate de control si servire,Institutul Politehnic Bucuresti,1980.
Lazarescu, I., si col.,Tolerante si masurari tehnice,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti ,1969.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |