Carburatorul elementar

CARBURATORUL ELEMENTAR

Carburatorul elementar (fig. 1.7) este constituit din urmatoarele parti: un vas V unde carburantul - provenit din rezervorul autovehiculului - este mentinut la un nivel constant; un difuzor D; un tub de pulverizare (pulverizator) S prin care carburantul este aspirat din vasul V prin orificiul calibrat G; o clapeta de admisie F (obturator sau clapeta de acceleratie) pentru partializarea admisiei , dispusa in camera de amestec a carburatorului, in spatele pulverizatorului, prin care se regleaza cantitatea de amestec.

Vasul V (camera de nivel constant) - comunicand in partea superioara cu atmosfera prin orificiul A - contine un sistem cu plutitor, mentinand carburantul la un nivel aproape constant, indiferent de conditiile de functionare ale motorului ; alimentarea cu combustibil este reglata printr-o supapa cu cui (supapa - ac sau supapa de admisie a combustibilului). Cand nivelul se micsoreaza , ca urmare a consumului motorului, plutitorul coboara deschizand supapa - ac, ceea ce permite o noua alimentare cu carburant; nivelul tinzand sa atinga valoarea prevazuta, plutitorul se ridica, inchizand supapa si nepermitand intrarea carburantului .

Nivelul carburantului in vasul V este totdeauna mai mic - cu cativa milimetri - fata de orificiul pulverizatorului S, pentru a evita pierderile de lichid cand motorul este oprit. Cand in zona de carburatie se formeaza o presiune inferioara celei existente in camera de nivel constant, combustibilul incepe sa iasa din tubul S .

Difuzorul D poate fi imaginat ca fiind format din doua trunchiuri de con unite la bazele mici; cand prin difuzor trece un flux de aer, viteza acestuia variaza, fiind maxima in zona sectiunii minime. In aceasta zona de strangulare - unde viteza aerului este maxima - se stabileste o presiune inferioara celei atmosferice, deci o depresiune.

fig. 1.7 Carburatorul elementar vertical

Pulverizatorul S este un mic tub care transporta carburantul in centrul zonei de strangulare a difuzorului D; acest carburant este dozat prin orificiul calibrat G (jiclor) ale carui dimensiuni sunt riguros determinate si etalonate. Marind sau micsorand diametrul acestui orificiu, se produce imbogatirea sau saracirea dozajului realizat de carburator .

Clapeta de admisie F regleaza cantitatea de amestec aspirat de motor; este un disc subtire, pivotant, comandat de pedala de acceleratie , prin intermediul unui sistem de actionare adecvat. In unele cazuri, aceasta clapeta de admisie poate avea forma unui piston cilindric sau a unui sertaras (cazul carburatoarelor de motociclete) .

Cand motorul functioneaza, se stabileste un flux de aer in camera de amestec a carburatorului, datorita fazelor succesive de aspiratie a cilindrilor motorului, in sectiunea minima a difuzorului apare o depresiune. Aceasta este valabila si pentru functionarea motorului la deschiderea partiala a clapetei de admisie F; reducand sectiunea de trecere a amestecului prin inchiderea clapetei F, se reduce sensibil cantitatea de aer aspirata de motor, insa depresiunea maxima deasupra clapetei va fi totdeauna in dreptul zonei minime a difuzorului.

Carburatorul functioneaza astfel : depresiunea creata de aerul aspirat de motor in sectiunea minima a difuzorului D actioneaza asupra carburantului din vasul V, care - aflandu-se la presiunea atmosferica - iese prin orificiul G.

Carburantul iese cu viteza mare din orificiul G si se amesteca cu fluxul de aer in miscare, evaporandu-se in parte; restul se pulverizeaza in picaturi mici, imprastiindu - se in aer sub forma unei ceti fine .

De-a lungul camerei de amestec a carburatorului si in colectorul de admisie, foarte multe picaturi de carburant se vaporizeaza in continuare, ceea ce asigura o mai buna amestecare a aerului; aceasta este o consecinta a depresiunii, dar cel mai des, a temperaturii la care este mentinut colectorul .

Un carburator perfect trebuie sa debiteze un amestec carburant avand un dozaj relativ constant. In realitate, un carburator elementar prezinta inconvenientul principal de a debita amestec cu un dozaj foarte variabil, depinzand de regimul de functionare (de aspiratie) al motorului.

Pe masura ce depresiunea din sectiunea minima a difuzorului creste, cantitatea de carburant debitata de jiclor creste mai repede decat cantitatea de aer aspirata de carburator. Amestecul debitat de carburatorul elementar sufera deci o imbogatire in functie de regimul motorului; corijand amestecul la regimul maxim, aceasta va deveni sarac la regimul turatiilor reduse .

In plus, carburatorul elementar nu permite urmatoarele circumstante de functionare:

functionarea motorului la mers in gol, neavand un dispozitiv de functionare la mers incet in gol;

pornirea motorului rece, in special la temperaturile joase din timpul iernii, neavand un dispozitiv de pornire;

posibilitatea de a varia instantaneu regimul motorului, neavand un sistem de progresiune si un dispozitiv de accelerare.

Este deci necesara realizarea unui carburator complet echipat cu dispozitive speciale de corectie a amestecului debitat.