INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN SCANTEIE

INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN SCANTEIE

INTRETINEREA INSTALATIEI

Instalatia de alimentare a MAS necesita o serie de operatii de intretinere specifice pentru buna functionare a motorului.

Rezervorul si conductele necesita: verificarea elementelor de strangere,curatirea rezervorului de impuritati la 15 000 - 20 000 km,eventual prin batbotarea a 8-10 l de benzina (dupa demontare), eliminand-o prin busonul de golire;se exclude orice lovire cu corpurile metalice,pentru evitarea exploziei;

- verificarea etanseitatii busonului de alimentare si a celui de golire;

- controlul starii conductelor (cele deformate se indreapta,iar cele imbatranite se inlocuiesc);

- verificarea etanseitatii rezervorului si conductelor,a racordurilor de legatura cu elementele componente.

Filtrul de aer se sufla cu aer comprimat la fiecare 5 000 km (in conditii de lucru cu mediu de praf,la 2 500 km),iar la 15 000 km,respectiv la 10 000 km,se inlocuieste elementul filtrant. La filtrele combinate,uleiul se inlocuieste la aceeasi periodicitate.

Filtrul de combustibil se curata de impuritati,la fiecare 5 000 km,iar la 15 000 km se inlocuieste elementul filtrant.

Pompa de alimentare necesita:

- demontarea filtrului decantor,spalarea in solvent si suflarea cu aer a tuturor orificiilor;

-controlul starii organelor componente (fisuri,deformari), inlocuind pe cele defecte;

- verificarea etanseitatii supapelor,cu ajutorul unui tub transparent cu lungimea de 300 mm,montat la racordul de iesire;se pompeaza pana benzina ajunge la partea superioara,apoi se urmareste scaderea nivelului,care nu trebuie sa fie mai mare de 1 mm/s pentru supapa de refulare. Supapa de admisie se controleaza prin introducerea tevii de intrare intr-un vas cu benzina si se astupa iesirea;se pompeaza de 5-6 ori acoperind iesirea,apoi se deschide dupa 5-6 s;daca benzina nu iese cu presiune,supapa nu etanseaza;

- controlul presiunii de debitare si al depresiunii cu un manometru si un depresiometru racordate la iesirea si,respectiv,la intrarea pompei. Conditia de calitate este o presiune de 3-5 bar si o depresiune de 0,5 bar.

Carburatorul necesita :

- curatirea periodica (la 14 000-15 000 km),care se executa prin suflarea cu aer comprimat a jicloarelor si canalelor camerei de nivel constant,eliminand toate impuritatile;se interzice sa se utilizeze sarme in acest scop,pentru a nu se decalibra jocloarele;

- strangerea imbinarilor si verificarea cablului de actionare a dispozitivului de pornire si a parghilor de comanda a clapetei de acceleratie;

- reglarea nivelului benzinei in camera de nivel constant,cursei plutitorului, dispozitivului de pornire si pompei de repriza. Nivelul de benzina in camera de nivel constant la carburatorul 32 IRMA (fig 4) se verifica prin demontarea capacului carburatorului,asezarea lui in pozitia verticala,astfel incat plutitorul 3 cu lamela de sustinere sa inchida cuiul de obturare 2 a intrarii benzinei; in aceasta pozitie,distanta dintre plutitor si suprafata capacului trebuie sa fie de 6 mm;corectarea se face prin indoirea lamelei. Cursa plutitorului trebuie sa fie de 7 mm;se regleaza prin incovoierea suportului lamelei. Dispozitivul de pornire se regleaza astfel incat distanta dintre marginile clapetei de admisie si peretele camerei de amestec sa fie de 1,9+0,115 mm;pozitionarea clapetelor se face prin indoirea tiranului de legatura dintre axele clapetei de admisie si axul clapetei de pornire. Pompa de repriza se verifica prin debitarea a zece injectii ale pulverizatorului;debitul trebuie sa fie de 10 +/- 4 cm cubi;

- verificarea carburatorului,care se face prin analiza compozitiei gazelor de evacuare,cu ajutorul analizorului de gaze

Analizatorul de gaze (fig 5) permite controlul componentelor gazelor de evacuare ale MAS. Cu ajutorul acestui aparat se determina continutul de monoxid de carbon,dioxid de carbon,hidrocarburi nearse,oxizi de azot si oxigen.

Aparatul este de tip digital,cu afisare numerica,iar rezultatele se listeaza pe o fisa,care insoteste documentele inspectiei tehnice periodice (ITP) sau alte verificari.

Carburatorul DACIA NOVA (fig 6) are unele particularitati constructive: clapeta de aer - pentru pornite - este pe primul corp , supapa de pe circuitul de mers in gol este electromagnetica , suruburile de progresiune ( imbogatire ) si de deschiderea clapei de admisie pentru mersul in gol sunt sigilate.

Se impun deci masuri de intretinere deosebite , ca :

- evitarea pe cat posibil , a demontarii carburatorului de pe colectorul de admisie;

- reglarea plutitorului se face astfel incat distanta dintre axa plutitorului si marginea capacului ( asezat invers , dupa demontare ) sa fie 18 +/- 1 mm;

- reglarea mersului in gol si a continutului de CO si CO se face dupa ce s-a reglat jocul culbutorilor si aprinderea; turatia de relanti sa fie 850 +/- 50 rot/min; continutul de CO se regleaza de la surubul de imbogatire ( prin insurubare scade procentul de CO );

- reglajele se fac cu ajutorul analizatorului de gaze;

- dupa reglaj se face sigilarea surubului de imbogatire.

La instalatia cu injectie de benzina , se fac urmatoarele eperatii :

- verificarea alimentarii cu energie electrica , inclusiv a bateriei de acumulatoare;

- verificarea si reglarea instalatiei de aprindere si conexiunile la calculatorul de comanda electronica;

- controlul etanseitatii componentelor si circuitului benzinei;

- reglarea debitmetrului de aer;

- reglarea potentiometrului clapei de acceleratie;

- controlul debitarii pompei de alimentare electrice;

- verificarea si reglarea regulatorului de presiune;

- controlul sondelor de informarea calculatorului ( conectare-functionare )

- verificarea injectoarelor.

Injectoarele infundate se demonteaza si se deblocheaza pe o instalatie speciala cu ultrasunete. Cele defecte se inlocuiesc. Se regleaza turatia de relanti la 750 - 850 rot/min. Se verifica punerea la punct a momentului injectiei si avansului la aprindere prin senzorul de turatie. Verificarile se pot face pe testere mobile sau cu relecomenzi.

DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN SCANTEIE DATORATE INSTALATIEI DE ALIMENTARE

In timpul exploatarii automobilului , pot surveni o serie de defectiuni , care fac ca motorul sa functioneze necorespunzator , sa provoace uzuri sau chiar oprirea autovehiculului , sa ai ba urmari negative asupra dinamicii si economicitatii; acestea se inlatura , in general,prin curatire, reglare si , la nevoie , se inlocuiesc organele defecte.

Cele mai frecvente defectiuni si cauzele lor se prezinta in continuare.

Motorul porneste , dar se opreste imediat. Cauze :

- conducte sau filtre infundate , neetanse , rezervor cu impuritati sau apa;

- pompa de benzina defecta;

- clapeta de pornire incorect reglata;

- nivelul benzinei in camera de nivel constant incorect reglat;

- mersul la turatie mica nereglat.

Motorul nu functioneaza bine la turatie mica. Cauze :

- reglaj incorect al mersului incet;

- aspiratie de aer fals intre elementele de legatura dintre carburator si colectorul de admisie;

- nivelul beniznei in camera de nivel constant, incorect reglat;

- canalele infundate;

- scurgeri de benzina pe langa supapa de refulare a pompei de acceleratie.

Motorul functioneaza cu rateuri. Cauze :

- amestec carburant sarac din lipsa de combustibil (nivel prea mic in camera de nivel constant, sistemul de alimentare defect );

- dispozitivul de pornire incorect reglat;

- mersul incet (in gol ) nu este bine reglat;

- pompa de repriza ( de acceleratie ) nu debiteaza suficient.

Repriza slaba la accelerarea motorului. Cauze :

- pompa de repriza defecta ( supape, piston sau membrana ), cursa insuficienta sau exista impuritati pe canalele de legatura;

- nivelul combustibilului in camera de nivel constant incorect reglat;

- canalul de vacuum de la ruptor-distribuitor blocat.

Motorul are consum exagerat de combustibil. Cauze :

- dozajul amestecului pentru mers incet incorect ;

- turatia de relanti prea mare ;

- presiune prea inalta a pompei de benzina ;

- cursa pompei de repriza incorect reglata;

- nivelul benzinei prea mare;

- jicloare decalibrate;

- scurgeri de benzina pe la pompa de repriza;

- imbacsirea filtrului de aer.

Motorul nu dezvolta puterea nominala. Cauze :

- evaporarea excesiva a benzinei din camera de nivel constant (supraincalzirea motorului); pornirea se face prin apasarea pedalei de acceleratie la jumatatea cursei , fara actionarea socului,sau a pompei de repriza (evitand inecarea cu benzina).

La instalatia cu injectie de benzina.

Motorul nu porneste. Cauze :

- rezervorul are depuneri de impuritati la racordul de debitare ;

- pompa de alimentare electrica defecta ;

- injectorul (la instalatia monopunct) sau injectoarele (la tipul multipunct), dereglate;

- injectoarul de pornire la rece decalibrat ;

- conducte intrerupte ;

- regulatorul de presiune nu asigura secventa normala ;

- debitmetrul de aer blocat;

- potentiometrul clapetei de acceleratie nu asigura cursa necesara;

- sondele de informare ale calculatorului de turatie si de sarcina nu functioneaza;

- calculatorul nu asigura comanda de debitare a benzinei.

Motorul nu functioneaza corect sau functioneaza cu intreruperi datorita dereglarilor de la componentele de conducerea sau comanda debitarii combustibilului,inclusiv a sondelor si calculatorului.

3 REPAREREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MAS

Defectiuni se intalnesc frecvent la carburator si pompa de alimentare,dar nu sunt excluse nici la rezervor,conducte si chiar la suporturile filtrelor de combustibil sau aer.

Rezervorul deformat sau spart se repara cu mare atentie din cauza pericolului de explozie. Acesta se goleste,se spala cu jet puternic de apa,apoi se introduce abus sub presiune.

Deformatiile se indreapta cu ciocan de lemn sau material plastic.

Fisurile si crapaturile se sudeaza,dupa ce rezervorul s-a umplut cu apa pana la nivelul sparturii; sudarea se executa cu intermitenta pentru ca vaporii si gazele ce se formeaza sa se risipeasca.

Conductele metalice fisurate se sudeaza,iar cele din cauciuc sau plastic se inlocuiesc; racordurile lor se refileteaza sau se inlocuiesc,iar rondelele de etansare se inlocuiesc

Suporturie rupte ale filetelor se sudeaza.

Pompa de benzina defecta se demonteaza,se spala in solvent si se sufla cu aer comprimat toate orificiile. Se controleaza componentele daca prezinta fisuri sau deformatii,in care caz se inlocuiesc. De asemenea,se controleaza starea locasurilor pentru supapele pompei,a garniturilor de etansare.

Defectele pe care le poate prezenta pompa sunt :

- debit mic sau chiar deloc;

- alimentarea cu o cantitate prea mica sau prea mare de benzina; acestea se pot datora: spargerii membranei,care se inlocuieste,sau lipsei de etansare a supapelor,care se slefuiesc pe scaunul lor cu pasta de rodat,sau se inlocuiesc si se rodeaza;

- decalibrarea sau ruperea arcului diafragmei sau arcurilor de la supape,care se inlocuiesc; uzura parghiei de actionare; aceasta se incarca cu sudura si se prelucreaza la forma initiala.

Dupa ce s-a reparat, pompa de benzina se reasambleaza si se supune controlului de presiune statica si de debit nul cu un dispozitiv dotat cu manometru.

Daca pompa a fost reparata corespunzator trebuie sa aiba o presiune de 1,2 - 1,5 bar si sa nu coboare sub 1,1 bar. Presiunea in timpul controlului, trebuie varieze pregresiv; daca variatia este brusca sau prea mica,pompa nu corespunde.

Carburatorul este turnat de obicei din zamak (aliaj de zinc, aluminiu,magneziu si cupru),sub presiune,ceea ce impune o mare atentie la demontare si manevrare,pentru a se evita deformarea sau fisurarea corpului si capacului.

Dupa demontare,piesele compenente se spala in benzina sau diluant,apoi se sufla cu aer comprimat,dupa care se controleaza starea lor: trebuie sa nu prezinte fisuri,filete deformate,jocuri ale articulatiilor,iar plutiroarele sa nu fie deformate sau cu benzina in interior; garniturile trebuie sa fie in buna stare.

De asemenea,se verifica acele conice si etansarea pe scaunele lor, rotirea usoara a clapetelor de pornire si acceleratie,debitul jicloarelor si al celor de dozare,precum si al pompei de repriza.

Defecte si remedieri

- decalibrarea jicloarelor,care se inlocuiesc;

- uzura scaunelor jicloarelor se inlatura prin alezarea cu un burghiu special si se slefuiesc cu pasta abraziva fina;

- uzura umerilor pentru axele clapetelor se elimina prin alezare si se monteaza axe majorate. Daca locasurile sunt cu bucse din teflon se inlocuiesc;

- filetele uzate se refileteaza la cota majorata,iar suruburile se inlocuiesc; acelasi precedeu se aplica si pentru surubul de reglat relantiul;

- axele cu filet deteriorat se inlocuiesc;

- cilindrul pompei de repriza uzat se alezeaza,montandu-se un piston majorat;

- membrana pompei de repriza fisurata se inlocuieste;

- supapele de admisie si refulare ale pompei de repriz defecte se inlocuiesc;

- plutitorul spart se inlocuieste daca este din material plastic; in cazul cand este din tabla de alama,se repara prin cositorire,avand grija sa nu fie ingreunat printr-o pelicula prea consistenta de aliaj de lipit;

- supapa electromagnetica de relati defecta se inlocuieste;

- supapa de inchidere pentru alimentarea carburatorului (cuiulpoantou) uzata; se rectifica si se slefuieste pe scaunul ei sau se inlocuieste;

- ganiturile termoizolatoare ale carburatorului fisurate se inlocuiesc;

- suprafetele de asamblare ale corpului,precum si a celei de asamblare cu colectorul de admisie se rectifica plan;

- infundarea canalelor de circulatie a amestecului carburant se inlatura prin suflare cu aer comprimat sau chiar prin gaurire cu burghiu corespunzator;

- garniturile colectoarelor de admisie si evacuare deteriorate se inlocuiesc;

- colectoarele de admisie si evacuare fisurate se sudeaza si se rectifica suprafetele de asamblare;

- teava de esapament deteriorata se sudeaza;

- tobele de esapament sparte sau cu sitele infundate se remediaza prin sudare; iar sitele se desfunda sau se inlocuiesc daca sunt deteriorate, inlaturandu-se zgura si eventual se schimba invelisul din tabla; daca toba este prea deteriorata se inlocuieste.

Dupa reparare , elementele componente se asambleaza si se fac probe functionale , precum si determinarea continutului de CO si NOx pe testerul special; inainte de montare piesele se spala din nou si se sufla cu aer comprimat.

Se fac reglajele functionale necesare si proba consumului, care se corecteaza la nevoie.