Reducerea sistemelor de forte oarecare
1 Reducerea unei forte intr-un punct. Torsor.
Intr-un punct A
al unui corp (fig. 3.16, a) se aplica
o forta . Pentru evaluarea efectului acestei forte intr-un punct
oarecare O se procedeaza dupa
cum urmeaza. In punctul O se
introduc doua forte egale si
direct opuse,
si
, al caror efect asupra corpului este nul. Forta
din A si
din O alcatuiesc un cuplu al carui
efect asupra corpului se masoara, conform cap 3.1.6, prin momentul
(fig. 3.16, b). Dupa inlocuirea cuplului prin
acest moment, in O au ramas forta
si momentul
(fig. 3.16, c). Ansamblul acestor doua marimi
alcatuieste torsorul de
reducere al fortei
in raport cu punctul O. Torsorul se noteaza
(3.29)
a) b) c) Fig. 3.16 |
Se spune ca efectul fortei aplicata corpului in A
se masoara in punctul O
prin torsorul de reducere compus din forta data
, mutata din A
in O, si din momentul acesteia in raport cu
punctul O. Cele doua
componente ale torsorului exprima totodata tendinta de
translatare a corpului dupa directia de actiune a fortei
precum si tendinta simultana
de a-l roti in jurul punctului O.
Daca se schimba punctul de reducere, de exemplu in O1 (fig. 3.17), procedand in acelasi mod ca mai sus, se gaseste un nou torsor, respectiv:
Fig. 3.17 |
(3.30)
Forta este evident aceeasi in O
si in O1 dar
momentul este diferit. Observand ca
,
(3.31)
cu
exceptia situatiei in care ar fi coliniare sau
paralele.
2 Torsorul unui sistem de forte oarecare
Fig. 3.18 |
Operatiunea de reducere descrisa in paragraful precedent poate fi efectuata pentru fiecare dintre fortele unui sistem oarecare (fig. 3.18):
(3.32)
Dupa reducere, in punctul O actioneaza doua sisteme de vectori concurenti. Prin insuma-rea acestora rezulta torsorul general de reducere al sistemului de forte dat:
(3.33)
Torsorul va consta din rezultanta si momentul rezultant
in raport cu
punctul de reducere.
Intr-un sistem de referinta cartezian cu originea in punctul O elementele torsorului de reducere se pot calcula distinct.:
(3.34)
Pentru
o forta oarecare se poate scrie:
(3.35)
Ca si la fortele concurente, proiectiile pe axe ale rezultantei sunt:
(3.36)
Momentul fortei fata de
punctul O este:
(3.37)
unde proiectiile pe axe ale momentului sunt minorii determinantului prin care se calculeaza produsul vectorial de definitie. Astfel,
(3.38)
Proiectiile pe axe ale momentului rezultant sunt:
(3.39)
3 Variatia torsorului la schimbarea punctului de reducere. Invarianti.
Fig.3.19 |
Daca se repeta operatiunea de reducere pentru un punct O1 (fig. 3.19), se va gasi torsorul:
(3.40)
Fortele sistemului,
reduse in punctul O1 vor avea aceeasi rezultanta. In calculul momentului rezultant vor intra insa
vectorii de pozitie
astfel ca acesta
va avea o valoare diferita de
.
Observand ca rezulta:
(3.41)
Egalitatea
este posibila daca
vectorii
si
sunt coliniari,
respectiv atunci cand noul punct de reducere se afla chiar pe directia
rezultantei. Marimile care nu se modifica la schimbarea punctului de
reducere se numesc invarianti ai sistemului de forte.
Acestia sunt:
a) Rezultanta
. Ca urmare a modului in care se face reducerea vor fi
invariabile atat directia cat si modulul rezultantei:
(3.42)
b) Produsul
scalar . Apeland la relatia (3.41) se evidentiaza ca,
oricare ar fi punctul O1,
, (3.43)
produsul
mixt din relatie fiind nul. Daca sunt cunoscute prin
dezvolta-rile lor analitice (3.34), produsul scalar mentionat ia
forma:
(3.44)
care este numita si trinomul invariant.
c) Proiectia a momentului rezultant
pe directia rezultantei
. Se descompune momentul rezultant
in componentele
pe directia
rezul-tantei si
perpendicular pe
aceasta (fig. 3.20).
Fig.3.20 |
Versorul directiei rezultantei se exprima prin relatia:
(3.45)
Tinand cont de (2.1), proiectia lui pe directia
va fi:
(3.46)
Rezulta
ca proiectia , determinata ca raport al unor invarianti
definiti mai sus, este si ea un invariant. Intre componenta
si proiectia
exista,
evident, relatia
.
Politica de confidentialitate |
![]() |
Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |