Sudarea otelului carbon si aliat

Sudarea otelului carbon si aliat

Dupa cum sa aratat flacara de sudare formeaza o zona reducatoare in care se dezvolta temperature cea mai inalta (circa 3200˚C) si care totodata , datorita gazelor degajate CO si H , reduce la fier oxizii formati . Pentru sudare, suflaiul trebuie astfel condus de sudor incat locul de sudat sa fie toto timpul sub actiunea acestei zone, adica la o distanta de 2- 5 mm de varful nucleului luminos, cu inclinarea necesara fata de planul pieseide sudat de la 10-30˚ pentru grosimi pana la 4 mm si 40-60˚ pentru grosimi de 5-10 mm. Sudarea pieselor cu grosimi de perete sub 3 mm este destul de productive, in comparative cu alte procedee de sudare. Sudarea tablelor de otel peste 3 mm grosime nu este productive deoarece se produc tensiuni interne si deformatii ale pieselor, iar zona influentata termic contine structure grosiere, astfel incat, dupa sudare, este necesar un tratament termic. Este indicat ca in fabricatia de serie grosimile de otel peste 3 mm sa fie sudate prin alte procedee mai productive (electrice).

Calitatile de oteluri sudabile cu flacara oxiacetilica sunt: otelurile carbon de constructie obisnuite, conform STAS 500/1-80: OL32, OL34, OL38, OL42 si otelul OL00:otelurile carbon de calitate si otelurile carbon superioare, conform STAS 880-80: OLC10, OLC15, OLC20, OLC25,adica otelurile ce continut de carbon pana la 0,3 %. La sudarea acestor oteluri cu continut de carbon obisnuite si sarma S 10 X, pentru otelurile carbon de calitate.

Pentru otelurile cu continut de carbon peste 0,30%, otelurile OL60, OL70 sau OLC35, OLC45 etc., se recomanda ca piesele sa fie preincalzite la temperature de 150-350˚, temperaturile mai mari fiind pentru otelurle cu continut de carbon mai ridicat ; preincalzirea trebuie mentinuta in tot timpul sudarii, deoarece in caz contrar se pot produce crapaturi. Dupa sudare, racirea trebuie sa fie inceata, pentru a se evita producerea strcturilor de calirea . La sudarea otelurilor cu continut de carbon peste 0.3%C, care provoaca fierberea baii si produc parozitati in sudura.pentru obtinerea sudurilor cu rezistente mai mari se folosesc sarmele aliate,de exemplu, S 10 M1 sau S 10 M2, cu mangan, sau sarma S 08 N3 cu nichel.

Dupa sudarea pieselor din oteluri cu continut marit de carbon, acestea se vor supune tratamentului termic de normalizarela 780-800˚C. Dupa operatia de sudare, crusta, indifferent de calitatea otelului, se va ciocani la rosu cu batai dese si usoare de ciocan.

Otelurile carbon laminate in table groase pentru cazane si recipiente de presiune (STAS 2883/1-70) OLK1, OLK2,..,OLK5 se sudeaza prin procedee electrice, sudarea acestora necesitand surse puternice.

Otelurile carbon pentru tevi (STAS 2881-74), OLT 32, OLT 35,OLT 45 se sudeaza fara preincalzire. Otelurile cu continut marit de carbon OLT 55 si OLT 65 necesita preincalzire. Tevile cu pereti grosi se recomanda sa fie sudate prin procedee electrice.

Sudarea otelurilor aliate prin procedeul cu gaz se recomanda pentru aceleasi grosimi de perete ca si pentru otelurile carbon.

Otelurile slab aliate cu continut de carbon pana la 0,20% si cu un continut de siliciu si crom pana la 1 %(pentru fiecare ) pot fi sudate corespunzator chiar daca continutul de mangan si nichel este mai mare.

Astfel, otelurile pentru constructii metalice 19 M 10 ,M 16, 17 M 13, aliatecu mangan, si S12 M2 pentru otelul aliat cu mangan-siliciu, se pot suda cu bune rezultate folosindu-se sarmele de adios conform STAS 1126-76,

Calitatile S 10 M1 si S 12 M2 pentru otelurile aliate cu mangan si calitatea S 11 M2 S pentru otelul aliat cu mangan-siliciu. Otelurile mai complex aliate se vor suda cu sarme corespunzatoare aliate sau se vor decupa dasii din tablele de sudat. Grosimile reduse de material se recomanda sa fie sudate cu margini rasfrante, in caz nu mai este necesar metal de adaos.

Otelurile slab aliate cu molibden si crom-molibden pentru tevi (STAS 8184-68), OAT 1, OAT 2 , OAT 3 , pot fi sudate daca grosimea peretelui este redusa: sunt necesare sarme de adaos de aceeasi calitate cu cea a metalului de baza.

Otelurile aliate si otelurile aliate superioare pentru constructii de masini (STAS 791-80) pentru cementare pot fi sudate, daca grosimea peretelui nu este mare si se dispune de sarme de adaos corespunzatoare.Otelurile pentru imbunatatire se sudeaza numai cu preincalzire, iar dupa sudare se executa un tratament termic de recoacere.

Otelurile mediu aliate, cu 2.5% Cr si 1% Mo, sau cu 5% Cr si 0.5% Mo , sau cu 3% Cr si 0,5% Mo, se sudeaza cu preincalzire intre 100 si 250˚C; dupa sudare sunt necesare tratamentele termice de revenire.

Otelurile inoxidabile feritice laminate si forjate cu peste 12% Cr se sudeaza folosindu-se fluxuri de sudare si flacara strict neutral. Dupa sudare, in vederea imbunatatirii structurii, se executa tratamente termice corespunzatoare.

Otelurile inoxidabile austenitice laminate si forjate cu peste 18% Cr si 8% Ni se sudeaza cu flacara absolut neutra, folosindu-se metal de adaos de aceeasi compozitie cu cea a metalului de baza si a fluxurilor pe baza de floruri de calciu si feroaliaje de Cr, Mn si Ti, in cantitati suficiente, are sa acopere baia de sudura.Dupa sudare se curate fluxul cu peria si ciocanul si se spala cu apa fierbinte; apoi, piesele se calesc in apa, dupa incalzire ; 1150 ˚C.

Otel carbon turnat in piese si otelul aliat pentru constructii de masini turnat in piese se sudeaza tinundu-se seama de recomandarile facute pentru otelurile laminate. Se recomanda sudarea cu preincalzire, daca continutul de carbon depaseste 020%.

Otelurile manganoase austenitice turnate in piese cu peste 1 % C si cu 12-14 % Mn se sudeaza prin incalzire la temperature de 1000˚C; dupa sudare, piesele sunt supuse incalzirii la 1100˚C si calirii in apa. Tinand seama de temperaturile inalte la care sunt incalzite , pot fi sudate oxiacetilenic orice grosimi de piese. Flacara se regleaza cu un mic exces de acetilena, ceea ce evita oxidarea manganuui. La sudare se foloseste si pulberea de aluminiu, care evita, de asemenea, arderea manganului.