PREZENTATI IN PARALEL CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL LA MAZARE SI SOIA

PREZENTATI IN PARALEL CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL LA MAZARE SI SOIA.

Mazarea da bune rezultate in climatul umed si racoros. Soiurile cu bob neted germineaza la 1- 2^oC dar cele cu bob zbarcit necesita 3 - 4^oC. Dupa rasarire rezista la - 4 . - 6^oC.

Plantele cresc la temperaturi de 4 - 5^oC. Unele biotipuri care se cultiva ca forme de toamna rezista la -12^oC si chiar mai putin.

La inflorit temperaturile optime sunt cuprinse intre 15 - 18^oC, iar la coacere intre 18 - 20^oC.

In conditii normale mazarea infloreste la sfarsitul lunii mai astfel incat sunt asigurate conditii optime de temperatura.

Mazarea este pretentioasa fata de umiditate necesitand in lunile mai si iunie 130 - 140 mm precipitatii. Deficitul de precipitatii asociat cu temperaturi ridicate in aceasta perioada determina un numar mic de pastai si boabe pe planta favorizand si atacul de gargarita.

Consumul de apa este ridicat ajungand in perioada fructificarii la un coeficient de transpiratie de 1500.

Mazarea este obisnuit o planta de zi lunga, dar exista biotipuri de zi scurta sau indiferente.

Fata de sol, mazarea este mai putin pretentioasa ca fasolea sau soia, dar cele mai bune soluri sunt cele fertile, bine aprovizionate cu fosfor si calciu, cu pH cuprins intre 6,0 - 7,5, cu textura mijlocie, bine structurate, calde.

Solurile nisipoase, cele grele, neaerate si cele salinizate nu sunt recomandate.

Soia -   este o planta de zi scurta, dar sunt si biotipuri cu reactie fotoperiodica neutra.

Temperatura minima de germinatie este de 7 C. Dupa rasarire pana la aparitia frunzelor adevarate soia rezista la - 2, - 5 C daca inghetul este de scurta durata.

In perioada cresterii intense temperatura optima este de 14 C fara oscilatii mari de la zi la noapte.

La inceputul infloririi temperatura optima este de 18 - 20 C. Fructificarea se desfasoara in cele mai bune conditii la temperaturi de 20 - 22 C. Temperaturile de peste 30 C insotite de scaderea umiditatii relative a aerului determina avortarea florilor in proportii foarte mari (70 - 75%).

Fata de umiditate soia are cerinte ridicate. Pentru a germina semintele necesita 120 - 150 % apa fata de greutatea bobului uscat.

Consumul mediu zilnic de apa la soia este mai mare in faza de inflorit - formarea pastailor.

Excesul de umiditate este tot atat de daunator ca si lipsa apei, in toate fazele de vegetatie.

Soia se adapteaza bine la o mare diversitate de soluri pornind de la cele cu textura luto-nisipoasa pana la cele luto-argiloase.

Cele mai bune sunt solurile cu textura mijlocie, cu un procent de argila si mal cuprins intre 20 si 50, iar cel de nisip sa nu depaseasca 60. Pe solurile argiloase soia da productii mici, dupa semanat crusta impiedica rasarirea, radacinile patrund greu in sol. La fel nici solurile nisipoase nu sunt indicate datorita capacitatii reduse de retinere a apei.

Valorile optime ale pH -ului sunt cuprinse intre 6,5 si 7.

Pe solurile acide, aplicarea amendamentelor calcaroase determina sporuri semnificative de recolta, favorizand instalarea simbiozelor fixatoare de azot.

Soia creste si se dezvolta bine pe solurile cernoziomice, de lunca si pe cele brun roscate de padure.