PROBLEME ACTUALE ALE CONDITIONARII, CONSRVARII SI PRELUCRARII (INDISTRIALIZARII) PRODUSELOR AGRICOLE

PROBLEME ACTUALE ALE CONDITIONARII, CONSRVARII SI PRELUCRARII (INDISTRIALIZARII) PRODUSELOR AGRICOLE

Dintre prod agr boabe, care fac obiectul operatiunilor de conservare, se mentioneaza : fructe de cereale (grau, orz, ovaz, secara, triticale, pb, sorg) ; sem de leg pt boabe (fasole, mazare, linte etc) ; fructe de sem oleaginoase (fls, ricin, rapita, soia), alte prod agr boabe destinate consumului (alimentar, furajer, industrial) sau pt semanat. Aceste prod detin ponderea cea mai imp intre prod agr recoltate anual si fac adesea obiectul unei conservari de lunga durata. Prod agr boabe, si mai ales boabele de cereale, au constituit mereu pp sursa alimentara a omului si a anim domestice si se poate afirma ca stapanirea tehnologiilor de conservare, sunt determinate pt asig alimentatiei colectivelor umane.

In Rom, conditionarea, conservarea si depozitarea prod agr boabe au cunoscut o evolutie specifica, in paralel cu evolutia in ansamblu a soc, a prod agr si altor elem din mediul agricol. De-a lungul timpului, in gospodariile taranesti si la alti producatori agricoli, au fost dezv spatii traditionale pt conservarea prod, cu specific zonal: hambare, magazii, poduri (destinate depozitarii in saci sau in vrac) si patule pt stiuleti (met traditionala de conservare a pb).

Ulterior, odata cu cresterea product agricole, surplusul de prod a fost indrumat catre comertul int si la export. Stocarea produselor se real in depozite mai mari (marea majoritate gasindu-se in zonele mari producatoare) pe calea ferata. Dupa 1989, odata cu punerea in aplicare a legii fondului funciar (legea nr 18/1991) si trecerea in posesie a vechilor proprietari de terenuri agricole, s-a manifetstat tendinta ca o mare parte din prod agr (G si pb) sa ramana la producatori (depozitare primara), fie pt acoperirea consumului propriu, fie in asteptarea unei conjuncturi favorabile pe piata. Cantitatile predate la baze sau la silozuri, s-au diminuat, in anumite per ele reusind sa acopere cu dificultate, necesarul pt marile aglomerari urbane. Ulterior bazele de receptionare si prelucrare au fost preluate de Romcereal, care mai tarziu s-a divizat in Agentia Nationala a Prod Agr (1995) si Comcereal sau Cerealcom. Mai tarziu au fost construite si alte structuri cu capital privat / mixt cu rol de colectare a produselor pt tranzit/export, operatiuni de import-export, construirea de stocuri de prod agr etc (Societatea Nationala a Produselor Agricole).In prezent, pot fi def 4 situatii in care se realiz colectarea, depozitarea si conservarea graului in functie de locul si functia pe care le ocupa in circuitul comercial si de utilizare a produselor :

- depozitarea la producator sau conservare primara, care foloseste capacitatile de depozitare pe care le au la dispozitie producatorii agr ; in cele mai multe cazuri, conservarea se face cu dificultate, din cauza spatiilor improprii si a utilajelor insuficiente. Acest tip de conservare e practicat in urm situatii : pt prod destinate consumului propriu (autoconsumului) ; pt urgentarea lucr de recoltare ; in asteptarea unei conjuncturi mai favorabile de valorificare pe piata a prod. In Rom ex tendinta de a fi dezv conservarea la producatorii agr, chiar pana la asigurarea depozitarii intregii recolte, cu intentia de a obtine o anumita independenta a producatorilor fata de comercianti / valorificarii de prod agr.

- depozitarea de colectare (conservarea sec) care cuprinde capacitatea intreprinderilor autorizate in colectarea prod agr. Acest tip de conservare e de scurta durata/medie (mai mare de 1 an), se face cu o dotare mediocra si e mai putin dezv in marile unitati moderne specializate ; are in general, rol de tranzit.

- conservarea secundara propriu zisa e asigurata de marile intreprinderi ANPC, SNPC si COMCEREAL : e vorba de o conservare de lunga durata, care beneficiaza de spatii de depozitare si utilaje moderne, percum si de fluxuri tehnologice mecanizate, bine puse la punct ; are rol de report, tranzit si interventie.

- depozitarea la utilizatori (conservare tertiara) e mai putin dezv; unit de industrializare (mari inteprinderi de panificatie), detin spatii cu capacitati reduse, cu rol de tampon, destinate unei conservari pe o per scurta (zile, sapt) ; se poate constata o anumita tendinta de crestere a capacitatii de depozitare la unitatile mai vechi, concomitent cu amplasare noilor intreprinderi unitatilor specializate, cu scopul evitarii discontinuitatilor in aprovizionare.

In afara functiei de baza - "amortizarea" intre un recoltat sezonier si un consum relativ continuu - stocurile de prod pot avea urm functii : rol de securitate (pt a atenua efectele neg ale unor intarzieri cu aprovizionarea sau recoltatul) ; rol de tranzit (depoz de scurta durata in vederea expedierii in regiunile deficitare sau la export), rol de interventie (de a regla mecanismul pietei), rol de report (acoperirea necesarului de prod pt consum intern, in ciuda fluctuatiilor anuale ale productiilor).

Indiferent de locul unde sunt depozitate si de destinatia acestora, scopul tehnologiilor de conservare, e de a pastra, prin toate mijloacele posibile, integritatea principalelor calitati alr prod boabe, in functie de diferitele utilizari tehnologice si de a mentine val lor igienica si nutritionala la cel mai inalt niv. Dupa recolt, prod agr se prez sub forma unei mase destul de neomogene, formate in cea mai mare parte din sem ale culturii de baza, la care se adauga alte componente : dif impuritati, inesecte si acarieni, microorg. Rezulta ca masa de boabe de prod agr (grau) e const in pp, din componente vii, care isi continua proc vitale (respiratia) si dupa recoltare, pe parcursul fluxului de conditionarea, conserv si depoz.In masa de produs, pot avea loc si alte proc, care pot avea ca rezultat degradarea (alterarea) subst constituente si a calit (dezv insectelor, a microorg, alterari enzimatice, denaturarea prot, rectii de oxidare). Intensitatea acestor proc e favorizata de fact de mediu, mai ales U si temp produselor. Ca atare, prin conditionare, se urmareste cu prioritate, eliminarea impuritatilor si a apei in exces pt a reduce ritmul activitatii vitale si a fenom de degradare din masa de boabe. Proc de conditionare cuprind curatirea si uscarea, la care se adauga sortarea, aerarea, racirea, tratarea (comb bolilor si daunat). In cazul mat semincer, ex si unele operatii specifice (calibrarea). Toate aceste lucrari se fac cu scopul obt unui mat de f buna cal (care infl direct proc de prelucrare), de asemenea asig cond optime de depoz si conservare. In vederea prelucrarii prod agr, problema cea mai imp e legata de cal produselor supuse prelucrarii. In ceea ce priveste graul, pp intrebuintari se regasesc in sectoarele de morarit si panificatie, producerea de biscuiti si paste fainoase, fabric. Amidonului si glutenului, nutret pt animale (consum ca atare/in ind. nutraturilor combinate), alcool alimentar, bioetanol, etc.Toate aceste sectoare controleaza aceiasi indicii de calit, fiecare cu exigentele specifice in ceea ce priveste cont. de proteine si compozitia lor. Cultivatorii de grau tb sa faca un compromis intre calit agronomica (randament, rezist la boli si daunat, la seceta) si calit tehnologica a recol. Pt grau si faina se disting o serie de calit, care tb intrunite, pt ca proc de prod in functie de ramura, sa se desfasoare normal: calit comerciala, ind, igienica/sanitara, nutritionala. Calit graului si a fainii depinde de nr mare de fact: alegerea soiurilor cultivate, cond de dezv a pl (practicile agricole, cond de clima, caracteristicile soiului, atac de boli si daunatori), modul de depoz, cond de macinat. Pt ca rezultatele analizelor de calitate sa reflecte caract lotului de grau si faina, tb respectata tehnologia de prelevare a probelor (esantionarea) de analiza. Pt obt unor rezultate bune, tb sa se aiba mereu grija de modul in care se va face conditionarea, conservarea si ulterior prelucrarea, pt ca de acestea depinde calitatea produselor, utilizate in hrana umana si animala.