Raia comuna a cartofului - Streptomyces scabies

Raia comuna a cartofului - Streptomyces scabies

Boala a fost semnalata in 1847 in Germania apoi in toate tarile cultivatoare de cartof. Starea fitosanitara a Romaniei o semnaleaza in 1932 insa cercetari amanuntite sunt facute de Tr. Savulescu, Ana Hulea in 1947 si de Hulpoi si col. in 1964 care, au remarcat o frecventa deosebita a acestei boli in Transilvania si Nordul Moldovei, in zonele unde s-a practicat monocultura.

Simptome. Tuberculii atacati prezinta pe suprafata lor pustule plate, adancite sau proeminente, de cativa milimetri in diametru si neregulate ca forma. In cazul in care solul are umiditate mica, boala evolueaza, pustulele crapa, conflueaza si pe suprafata tuberculilor apar cratere negre (raia de adancime) (fig.50).

Prezenta agentului patogen determina gazda sa formeze un meristem ce genereaza suber si o crestere a celulelor din interior spre exterior ceea ce duce la aparitia proeminentelor crapate si suberificate

Agentul patogen - Streptomyces scabies (Thaxter) Waksman et Henrici, fam. Streptomycetaceae.

Din tuberculii atacati au fost izolate mai multe specii ale genului Streptomyces: S. scabies, S. griseus, S. aureofaciens si S. flaveolus. Streptomyces scabies este o actinomiceta aeroba, bogat ramificata monopodial, neseptata, incolora de 0,7 µm in diametru. Microorganismul are mai multe rase fiziologice.

Epidemiologie. Streptomyces scabies persista in tuberculii atacati pana la 8 luni iar in sol poate rezista de la un an la altul in resturile vegetale. Bacteria fiind aeroba, pe vreme secetoasa, cand solul este aerat, ataca tuberculii prin lenticelele tinere.

Cercul de plante gazda ale bacteriei include specii de Brassica, Beta vulgaris, Rhaphanus sativus, Pastinaca sativa, Daucus carota, Amaranthus retroflexus, Solanum nigrum si S. melongena. De succesiunea acestor plante trebuie sa se tina seama in cadrul asolamentelor, in special in parcelele unde cantitatea de inocul bacterian este mare.

Prevenire  si combatere. Atacul acestei bacterii este mult amplificat in solurile cu pH alcalin (9,0) asa incat folosirea ingrasamintelor ce scad pH-ul, va reduce si procentul de plante atacate. Ingrasamintele cu azot maresc sensibilitatea plantelor iar ingrasamantul verde de soia scade posibilitatile de atac ale agentului patogen.

Irigarea culturilor in perioada maturizarii tuberculilor scade foarte mult posibilitatile de atac ale bacteriei.

Monocultura de cartof, ca si utilizarea la plantare a tuberculilor partial atacati, poate duce in conditiile unui an secetos, la deprecierea cantitativa si calitativa a tuberculilor.

Asolamentul in care cartoful urmeaza dupa lucerna sau soia poate reduce procentul de atac al acestei bacterii  deoarece Bacillus subtilis, frecvent gasit in solul cultivat cu soia, produce un antibiotic la care Streptomyces scabies este foarte sensibil.

Folosirea erbicidului 2,4-D a dus la scaderea frecventei atacului de Streptomyces scabies.

Soiurile de cartof cultivate au o rezistenta destul de mare  la acest agent patogen, cu exceptia soiurilor Desirée si Eba.