PRINCIPII DE RASPUNDERE IN ASIGURARI
In teoria si practica asigurarilor exista 3 principii de raspundere:
principiul proportionalitatii
principiul primului risc
principiul raspunderii limitate
Principiul proportionalitatii. Despagubirea este direct proportionala cu paguba, iar raportul de proportionalitate este egal cu cel existent intre suma asigurata si valoarea reala.
despagubirea este direct proportionala cu paguba si suma asigurata si invers proportionala cu valoarea reala a bunului.
daca asigurarea este totala (SA = Vr) => D = P
daca paguba este totala (P = Vr) => D = SA
Principiul primului risc se utilizeaza la asigurarile de bunuri la care pagubele totale se produc mai greu si anume: asigurarea cladirilor si a altor constructii. Partea din paguba care depaseste suma asigurata cade in sarcina asiguratului
D = P in limita sumei asigurare:
- dc. P < SA => D = P
- dc. P > SA => D = SA
- dc avem asigurare totala => SA = Vr; Vr >= P => SA > P =>D = P
- dc paguba este totala => P = Vr; Vr>= SA =>P > SA => D = SA
Principiul proportionalitatii si primului risc coincide cand asigurarea este totala si cand P este totala.
Aplicatie:
Un bun evaluat la valoarea sa reala este asigurat la mai multe societati de asigurare:
SA1 -> soc. 1
San -> soc. n
Se produce o P toti asiguratorii utilizeaza principiul primului risc, sa se determine despagubirile incasate de asigurat de la fiecare societate de asigurari:
I) Se aplica principiul de raspundere utilizat pentru fiecare societate:
Soc. 1 => dc. P > SA1 => D1 = SA1
dc. P < SA1 => D1 = P
Soc. n => dc. P > SAn => Dn = SAn
dc. P < SAn => Dn = P
II) Verificare
a)
b)
c)
Este de ajuns sa verificam doar a)
Daca conditia este indeplinita D sunt cele de la pct I)
Daca conditia nu este indeplinita se trece la pct III)
III) Etapa de ajustare
3. Principiul raspunderii limitate despagubirea se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita. O parte din paguba cade in sarcina asiguratului, iar cealalta parte cade in sarcina asiguratorului si este stabilita prin contractul de asigurare. Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita care cade in sarcina asiguratului se numeste fransiza.
Exista doua tipuri de fransiza
Fransiza atinsa: asiguratorul acopera in intregime paguba la nivelul sumei asigurate iar la fransiza deductibila se scade din paguba. Despagubirea se acorda numai pentru partea din paguba care depaseste fransiza. Nu se acorda despagubiri pentru cazurile care nu se incadreaza in limitele fransizei. Se aplica in cazul asigurarii marfurilor in transportul international.
Acest principiu presupune fransize (partea din paguba suportata de asigurat)
toate P < FR este suportata de asigurat
exista doua tipuri de FR (FRd si FRa)
raspunderea asiguratorului intervine atunci cand P > FR
FRd
* asigurare partiala (SA Vr)
- dc. P < FRd => D = 0 iar asiguratul suporta toata paguba
- dc P > FRd => asiguratul suporta FRd
* asigurare totala (SA = Vr)
- P < FRd => D = 0
- P > FRd => D = P – FRd asiguratorul (P – FRd) iar asiguratul (FRd)
FRa
* asigurare partiala (SA Vr)
- dc. P < FRa => D = 0 asiguratorul (0) iar asiguratul (P)
- dc. P > FRa => asiguratul suporta FRa
* asigurare totala (SA = Vr)
- P < FRa => D = 0 asiguratorul (0) iar asiguratul (P)
- P > FRa => D = P asiguratorul (P) iar asiguratul (FRa)
Aplicatie:
Un bun este evaluat la valoarea reala este asigurat pentru o suma la o societate de asigurari, se produce o paguba iar societatea de asigurari achita despagubirea asiguratului. Stiind ca utilizeaza FRd determnati valoarea acesteia.
SA Vr
$ Vr = 80 mil
SA1 = 50 mil
SA2 = 60 mil
SA3 = 70 mil
P = 75 mil
D1 = ?; D2 = ?; D3 = ?
Se utilizeaza principiul primului risc adica dc P < SA => D = P; dc P < SA => D = SA
I) P > SA1 => D1 = SA1 = 50 mil
P > SA2 => D2 = SA2 = 60 mil
P > SA3 => D3 = SA3 = 70 mil
II)
180 mil > 75 mil nu indeplineste conditia si deci se trece la pct III)
III)
Vr = 250 mil
SA1 = 50 mil
SA2 = 60 mil
SA3 = 70 mil
P = 200 mil
D1 = ?; D2 = ?; D3 = ?
I) P > SA1 => D1 = SA1 = 50 mil
P > SA2 => D2 = SA2 = 60 mil
P > SA3 => D3 = SA3 = 70 mil
II)
180 mil < 200 mil indeplineste conditia si prin mrmare nu se mai face pct III)
Valoarea reala (Vr) reprezinta valoarea la un anumit moment dat a unui bun determinat pe baza valorii de nou (Vn) (valoarea la prima tranzactie) diminuata cu uzura aferenta vechimii in ani si starii de intrebuintare.
Vr = Vn – uzura
Problema:
Sa se determine valoarea reala a unui autovehicul daca valoarea de nou conform cataloagelor este de 25.000 € (pret cu toate taxele incluse) iar uzura aferenta celor 2 ani de vechime este de 15%.
Vr = ? Vn = 25.000 uzura 15%
Vr = Vn – uzura Vr = 25.000 – 15% * 25.000 Vr = 21.250
Suma asigurata (SA) reprezinta suma maxima a asiguratului. Se recomanda ca bunurile asigurate sa aiba suma asigurata egala cu valoarea lor reala.
Paguba (P) este prejudiciul inregistrat de asigurat ca urmare a producerii evenimentului asigurat.
Despagubirea (D) este suma de bani cuvenita asiguratului ca urmare a producerii unui eveniment asigurat (ceea ce primesti) (nu este obligatoriu ca cele doua elemente (paguba si despagubirea) sa fie egale).
Termenul de despagubire se utilizeaza doar pentru asigurari de bunuri si raspundere civila in timp ce pentru asigurarile de persoane termenul folosit este “acordarea sumei asigurate”. Termenul de “indemnizatie” se feloseste pentru amandoua (asigurari de bunuri si raspundere civila si asigurarile de persoane).
Principii de acordare a despagubirilor:
Principiul raspunderii proportionale: daca bunul subasigurat (daca raportul intre SA si Vr este < 1) atunci ca urmare a producerii unei pagube despagubirea va porni de la aceasta paguba ponderata cu raportul in care bunul este asigurat.
Pa = prima de asigurare Cpb = cota de prima bruta (aceste valori nu sunt negociabile)
Pa = SA * Cpb
Problema:
Sa se determine despagubirile si prima de asigurare pentru doi asigurati care detin bunuri identice dupa cum urmeaza: D = ? Pa = ? Pa = SA * Cpb
I II
Vr = 150 Vr = 150
SA = 150 SA = 100
Cpb = 3% Cpb = 3%
P = 75 P = 75
Pa = 150 * 3% => Pa = 4,5 Pa = 100 * 3% => Pa = 3
Prinicipiul primului risc. Indiferent de raportul intre suma asigurata si valoarea reala despagubirea este egala cu paguba. => D=P
Dar SA trebiue sa fie D si Vr D
=> Scopul asigurarilor este acoperirea unui prejudiciu patrimonial sin u inbogatirea clientilor
B Principiul raspunderii limitate. Introsuce termenul de fransiza (partea din paguba suportata de asigurat).
Tipuri de fransiza:
Fransiza atinsa sau simpla (FRa)
Daca P > FRa atunci paguba (P) este integral in sarcina asiguratorului => D = P
Daca P FRa atunci paguba (P) este integral in satcina asiguratului => D = 0
Fransiza deductibila sau absoluta (FRd)
Daca P FRd atunci paguba (P) este integral in sarcina asiguratului => D = 0
Daca P > FRd atunci FRd o suporta asiguratul iar diferenta intre P si FRd (D = P - FRd) o suporta asiguratorul
Probleme:
1) Sa se determine despagubirile in urmatoarele situatii:
a) P = 350
P > FRa => D = P => D = 350
FRa = 280
b) P = 200
FRd> P => D = 0
FRd = 300
c) P = 1.000
P > FRd => D = P - FRd => D = 1.000 – 500 => D = 5000
FRd = 500
d) P =280
FRa > P => D = 0
FRa = 590
Intotdeauna cand P este inferior lui FR => D = 0
2) O persoana juridica asigura pe data de 10 martie marfurile dintr-un depozit pentru suma de 50.000 ron impotriva riscului de furt prin efractie dupa 2 luni ca urmare a unui furt se inregistreaza o paguba de 25.000 la data producerii evenimentului valoarea bunurilor continute era de 200.000 ron. Sa se calculeze despagubirea cu venitu asigurat.
Rezolvare: despagubirea este 0 deoarece asigurarea a fost facuta pt riscul de furt prin efractie dar s-a produs furt si polita nu a fost in vigoare
In astfel de cazuri trebuie sa fim atenti :- ca polita sa fie inca in vigoare in momentul producerii prejudiciului: - si la risc, paguba sa se fi produs ca urmare siscului asigurat
O persoana fizica asigura autovehicolul propriectate personale impotriva tuturor riscurilor SA=20.000 Cpb=3,7% contractul se incheie pe 01.03.2006 pe o perioada de 1 an. Ca urmare a unui eveniment asigurat se inregistreaza urmatoarele (14.07.2006):
1) lipsa trusa medicala 50
2) lipsa roata rezerva 200
3) parbriz spart 500
4) lipsa combustibil rezervor 25*3lei
5) lipsa geaca piele din portbagaj 500
6) lipsa acte firma din torpedou
7) radio casetofon furat 1.200
La data producerii evenimentului valoarea reala era 50.000 iar cota de uzura 17%. Sa se determine Pa si D - SA > Vr - SA = VR - SA < Vr =>
Pa = SA * Cpb
Cpb = 3,7% => Pa = 20.000 * 3,7% => Pa = 740
SA = 20.000
Vr = Vn – uzura Vr = Vn – uzura Vr = Vn – (Vn * cota de uzura)
Vr = 50.000 => uzura = Vn * cota uzura => 50.000 = Vn – 17% * Vn
cota de uzura = 17% 50.000 = 0,82 Vn => Vn = 60240
Alegi pe cele care se includ in asigurare pentru ce ai facut asigurarea in cazul nostru cele bune sunt:lipsa trusa medicala; lipsa roata de rezerva; parbriz spart;radio casetofon furat. Iar celelalte nu fac parte din asigurare deci nu se iau un calcul. Si atunci se afla P iar apoi D
P = 50 + 200 + 500 + 1200 = 1950
Actele nu se despagubesc prin polite de genul celei fata (asigurarea facultativa a autoritatilor sau CSCO) ele totusi pot fi despagubite pentru ceea ce inseamna cheltuieli de retiparire, taxe notariale, taxe de timpru etc.
Radio casetefoanele care prezinta fata detasabila nu vor fi despagubite de asiguratori in situatia in care la momentul solicitarii despagubirii nu se prezinta respectiva masca.
Pentru orice autovehicul in situatia furtului total trebuie sa prezinte agentului inspector toate randurile de chei si toate telecomenzile.
Polita casco ofera acoperire pentru toate rudele proprietarului inclusiv cei care conduc bunul cu acordul proprietarului fie in schimbul unei prime de asigurare aditionale fie gratis.
Evaluarea in vederea incheierii asigurarii se face pe baza unei creri chestionar care difera de la un tip la altul al asigurarii.
Politele pentru asigurare de cladiri si gunuri se incheie de obicei pe o perioada de 12 luni lucru valabil pentru toate asigurarile de bunuri.
Raspunderea asiguratorului incepe la ora 0 a celei de-a treia zi si inceteaza la ora 24 a ultimei zile stipulate in asigurare.
Coasigurarea reprezinta preluarea in asigurare a unui bun pentru acelasi risc de catre mai multi asiguratori.
L Un bun este asigurat pentru suma de 5.000.000 la valoarea reala de 8.000.000 ca urmare a unui eveniment asigurat se inregistreaza o paguba de 1.500.000. Contractul de asigurare prevede o fransiza deductibila de 0,2% din suma asigurata. Sa se determine despagubirea?
SA = 5.000.000
Vr = 8.000.000
P = 1.500.000
=> P > FRd =>
FRd = 0,2% * 5.000.000 = 10.000
M O persoana fizica cedeaza in asigurare riscurile aferente unei cladiri pentru suma de 100.000 la valoarea reala 300.000 cu uzura de 20%. Ca urmare a unui eveniment asigurat se inregistreaza o paguba de 15.000 la constatarea evenimentului asigurat inspectorul de daune considera drept recuperari urmatoarele bunuri:
- lemn de foc 1.000
- bare de fier 2.000
- caramizi 100 cu valoarea de nou fiecare 50 de bani.
Sa se calculeza despagubirea?
SA = 100.000
Vr = 300.000
Uzura 20%
P = 15.000
(pentru caramizi) Vr = Vn – uzura => Vr = 0,5 – 20% * 0,5 = 0,4
iar pt ca avem 100 caramizi vom face astfel 0,4 * 100 = 40
Recuperari = 1.000 + 2.000 + 40 = 3.040
N Se asigura un bun pentru suma de 1.000.000 contractul de asigurare se incheie la data de 1 august 2006 iar valoarea reala a bunului este de 5.000.000, la data de 1 decembrie 2006 se inregistreza o paguba de 250.000 iar cota de prima bruta fiind de 0,5%.
Sa se determine:
a) Prima de asigurare datorata de asigurat
b) Cuantumul despagubirii
c) Ce se intampla cu suma asigurata ulterior producerii evenimentului
d) Comentati posibilele repercursiuni in eventualitatea producerii unui nou eveniment asigurat
SA = 1.000.000
Vr = 5.000.000
P = 250.000
Cpb = 0,5%
a) Pa = SA * Cpb
Pa = 1.000.000 * 0,5% = 5.000
b)
c) Suma asigurata ca urmare a producerii unui eveniment se diminueaza functie de cuantumul despagubirii acordate. Exceptie de la aceasta regula este reprezentata de asigurarile civila auto (RCA)
Atunci vom avea SA = 1.000.000 – 50.000 = 950.000
d) Sa presupunem ca se mai realizeaza o paguba de 100.000
P = 100.000
pentru SA = 1.000.000 pentru SA = 950.000
Asiguratul va da o prima de asigurare aditionala pt ca la urmatoarea paguba sa primesca o despagubire de 20.000 si nu nuna de 19.000. Acest procedeu se numeste Prorata temporis (restrangerea sumei asigurate; RSA)
Procedeul RSA
I) se calculeaza SA de reantregire
SAr = 1.000.000 – 950.000 = 50.000
Am de completat 50.000
II) se calculeaza prima anuala pentru SAr
Pa = 50.000 * 0,5% = 250
Dar cum prima paguba s-a intamplat la 4 luni de la incheierea asigurarii normal ca aceasta prima trebuie ajustata doar la lunile care au mai rama adica 8 luni si atunci vom avea
III) se determina prima aditionala
W Un bun asigurat pentru suma de 2*109 este confruntat cu o paguba totala la o luna dupa intocmirea asigurarii avand valoarea reala de 2*109. Sa se determine:
a) Despagubirea
b) Ce se intampla daca bunul este gasit de politie iar avariile constatate sunt doar de 600.000.000
SA = 2.000.000.000
Vr = 2.000.000.000
a)
b) in acest caz avem soua variante:
masina este pastrata de catre asigurataor - masina este inapoiata asiguratului
- stim ca paguba a fost doar de 600.000.000
- iar el a primit inainte sa se gaseasca masina
o despagubire de 2.000.000.000
- deci din despagubire primita scadem prejudiciul real
- 2.000.000.000 – 600.000.000 = 1.400.000.000
- 1.400.000.000 trebuie sa dea asiguratul asiguratorului
La data de 30 mai 2007 o societate comerciala incheie o asigurare de bunuri pe un an pentru cazul de furt dintr-un magazin. Suma asigurata este de 400.000 RON, cota de prima fiind de 3%.
La data de 14 august 2007 are loc un furt din magazin, inregistrandu-se o paguba de 50.000 RON. Valoarea bunurilor din magazin la data producerii furtului era de 800.000 RON.
Calculati:
a. prima de asigurare;
b. despagubirea platita de asigurator;
c. care ar fi fost despagubirea platita daca furtul ar fi avut loc in data de 20 iulie 2008?
Rezolvare
Prima de asigurare este
Deoarece suma asigurata este mai mica decat valoarea bunurilor din magazin la data producerii furtului si petru ca nu se specifica sistemul de acoperire a pagubei, vom aplica sistemul acoperirii proportionale:
Daca furtul ar avea loc in data de 20 iulie 2008, respectiv in afara perioadei de valabilitate a contractului, nu se acorda despagubirea.
COASIGURAREA
Coasigurarea = metoda prin care doi sau mai multi asiguratori preiau in asigurare un bun ca urmare a intinderii mari a riscului. Asiguratorii trebuie sa aiba in vedere sa nu acorde despagubiri care cumulate sa genereze valori mai mari decat P, SA, Vr.
Probleme
Sa se determine despagubirile suportate de tri asiguratori daca:
SA1 = 500 SA2 = 300 SA3 = 850 Vr = 6.000 iar ca urmare a unui eveniment asigurat se inregistreaza o P = 2.750.000
SA1 = 500 SA2 = 300 SA3 = 850 Vr = 6.000 P = 2.750.00 D = ?
=>
P = 825
P2 = 2.750 * 0,18 = 495
P3 = 2.750 * 0,25 = 1430
2.750
sau
& Vr = 80 mil
SA1 = 50 mil
SA2 = 60 mil
SA3 = 70 mil
P = 75 mil
D1 = ?; D2 = ?; D3 = ?
Se utilizeaza principiul primului risc adica dc P < SA => D = P; dc P < SA => D = SA
SA = 50+60+70 = 180
P1 = 75 * 0,277 = 20,775
P2 = 75 * 0,333 = 24,975
P3 = 75 * 0,388 = 29,1
168,405
D = P dar si
D1 = P1 = 20,25
20,25 < SA < 50
20,25 > Vr
O Sa se determine despagubirile suportate de cei 3 asiguratori daca:
SA1 = 200 SA2 = 400 SA3 = 500 Vr = 1.800 P = 350
Si tinind cont ca asiguratorii folosesc principii diferite:
1) principiul primului risc
2) principiul raspunderii proportionale
3) o FRd de 3% din SA
Rezolvare:
Pentru asiguratorul 1)
P1 = 350 * 0,18 = 63,63
D1 = P => D1 = 63,63 ( si )
Pentru asiguratorul 2)
P2 = 350 * 0,36 = 126
Pentru asiguratorul 3)
FRd = 3% SA = 500 => FRd = 3% * 500 = 15
P3 = 350 * 0,46 = 161
D = P – FRd = 161 – 15 = 146 (aceasta formila se aplica at cand avem principiul raspunderii limitate)
Un bun asigurat a carui valoare de asigurare este de 19.000.000 um este asigurat pt acelasi risc, de proprietarul asestuia la 2 societati de asigurare A, B, pentru urmatoarele sume:
SA(A) = 5.000.000
SA(B) = 7.000.000. Prin producerea riscului asigurat se inregistreaza o paguba de 7.500.000. Sa se determine despagubirile ce se cuvin asiguratului (cele 2 societati practica principiul primului risc)
Rezolvare:
Vr = 19.000.000
SA(A) = 5.000.000
SA(B) = 7.000.000
P = 7.500.000
PA = 7.500.000 * 0,41 = 3.075.000
DA = PA = 3.075.000
PB = 7.500.000 * 0,59 = 4.425.000
DB = PB = 4.425.000
Pui conditia ( si ) daca este valabila atunci poti sa acorzi aceste despagubiri.
Un bun cu o valoare de asigurare de 50.000 RON este asigurat de proprietarul acesteia pentru acelasi risc la doua societati de asigurare pentru suma de 4.500 RON (societatea X) si respectiv 8.000 RON (societatea Y). In urma producerii riscului asigurat se inregistreaza o paguba de 10.000 RON. Ambii asiguratori practica sistemul primului risc. Stabiliti despagubirile ce se cuvin asiguratului de la fiecare asigurator.
Rezolvare
Conform sistemului primului risc prima societate ar trebui sa plateasca 4.500 RON (D1) iar cea de-a doua 8.000 RON (D2).
Aceasta ar duce la plata unor despagubiri totale de 12.500 RON, suma care depaseste valoarea pagubei (10.000 RON). De aceea valorile despagubirilor trebuie ajustate cu ajutorul formulei:
, unde P este paguba (P=10.000 RON), D1 este valoarea stabilita initial pentru despagubirea platita de prima societate iar este suma asigurata in total de ambele societati de asigurare (4.500 RON + 8.000 RON =12.500 RON).
Similar calculam despagubirea ce se va plati in final de cea de-a doua societate de asigurare:
Un bun evaluat la suma de 15.000 RON, este asigurat de proprietar la doua societati de asigurare astfel: 4.000 RON (societatea A) si 3.500 RON (societatea B).
Cele doua societati practica sistemul primului risc. In urma producerii riscului asigurat, se cer despagubirile platite cele doua societati in cazul in care paguba este totala, respectiv este de 5.000 RON.
Rezolvare
Varianta I – paguba este totala (P=15.000)
Fiecare asigurator trateaza dosarul facand abstractie de existenta celorlalte asigurari.
Conform sistemului primului risc prima societate ar trebui sa plateasca 4.000 RON (D1) iar cea de-a doua 3.500 RON (D2).
Aceasta ar duce la plata unor despagubiri totale de 7.500 RON, suma inferioara valorii pagubei (10.000 RON). Aceasta face ca valorile finale ale despagubirilor sa ramana egale cu cele stabilite anterior, 4.000 si 3.500.
Varianta II – paguba este de 5.000 RON.
Fiecare asigurator trateaza dosarul facand abstractie de existenta celorlalte asigurari.
Conform sistemului primului risc prima societate ar trebui sa plateasca 4.000 RON (D1) iar cea de-a doua 3.500 RON (D2).
Aceasta ar duce la plata unor despagubiri totale de 7.500 RON, suma care depaseste valoarea pagubei (5.000 RON). De aceea valorile despagubirilor trebuie ajustate cu ajutorul formulei:
, unde P este paguba (P=5.000 RON), D1 este valoarea stabilita initial pentru despagubirea platita de prima societate iar este suma asigurata in total de ambele societati de asigurare (4.000 RON + 3.500 RON =7.500 RON).
Similar calculam despagubirea ce se va plati in final de cea de-a doua societate de asigurare:
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |