Rezultatele pietei asigurarilor la nivelul ultimilor 8 ani

Piata romaneasca a asigurarilor este o piata competitiva, desi nu se afla inca in faza de maturitate. Indicatorii pe care ii avem la dispozitie subliniaza dezvoltarea ei continua, dar trendul este inca modest, factorii cu influenta negativa fiind multipli.

Din punct de vedere economic, cererea de asigurare se concretizeaza in contracte de asigurare dupa confruntarea ei cu oferta. Este posibil ca nu toate persoanele care au solicitat oferte de la societatile de asigurare sa incheie contracte cu acestea, fie pentru ca nu gasesc convenienta sperata, fie deoarece conditiile solicitantilor nu sunt acceptate de catre ofertanti. Cererea de asigurare vine din partea persoanelor fizice care vor sa incheie contracte de asigurare pentru protectia lor si a familiilor lor si din partea persoanelor juridice care, la randul lor, vor sa incheie contracte de asigurare pentru protejarea bunurilor, securitatea salariatilor lor in caz de accidente sau boli profesionale, garantarea incasarii creantelor pe care le au fata de diferiti clienti, etc.

Cererea potentiala este mare datorita populatiei numeroase a Romaniei (chiar daca aflata pe un trend descrescator), dar cererea efectiva este redusa, din cauza puterii economice precare a populatiei asigurabile si convingerii acesteia in legatura cu utilitatea apelului la asigurare. Cererea de asigurare este, de obicei, constanta din doua motive:

1.cumparatorii considera asigurarea o necesitate pentru care nu exista un produs de substitutie, la acelasi pret. Prin prisma criteriilor teoriilor economice, cererea de asigurare poate fi caracterizata ca avand o elasticitate redusa, atat fata de venitul consumatorului, cat si fata de pretul de vanzare. In ceea ce priveste politele de asigurare auto obligatorii se caracterizeaza printr-o mai mare stabilitate, daca nu chiar o crestere insemnata ca urmare a sporirii vanzarilor pentru piata autovehiculelor;

2.asigurarea nu este un produs de folosinta indelungata cum este cazul altor produse.

Cu toate ca, in raport cu tarile din Occident, piata asigurarilor din Romania este mult in urma, in ultimii ani a cunoscut transformari importante. Practica demonsteaza ca in ciuda dificultatilor legate in special de cadrul legislativ si de mentalitatea populatiei, asigurarile reprezinta unul dintre sectoarele care au avut in aceasta perioada cea mai semnificativa dinamica. Desi domeniul asigurarilor este unul dintre cele mai profitabile in tarile din Europa Occidentala si America, in Romania societatile de asigurari se confrunta cu dificultati ce decurg in principal din modul in care oamenii abordeaza acest gen de activitate. Indiferent daca este vorba despre asigurari auto, de viata sau alte forme, dinamica pietei este strans legata de conceptia consumatorilor. Intr-adevar perceptia romanilor a fost mult denaturata si de evenimentele economice nefaste care s-au succedat in anumite perioade (falimente bancare, a unor fonduri de investitii si chiar falimente iminente ale unor societati de asigurari), toate petrecute pe un fond labilitate economica.

Aceasta caracteristica este explicata, atat in cazul celorlalte tari foste comuniste cat si al Romaniei, prin aceea ca trecerea la capitalism cu doua decenii in urma a avut ca efect si desfiintarea monopolului de stat in domeniul asigurarilor, care oferea o gama redusa de produse de asigurare, iar multe riscuri asigurabile pe plan international nu isi gaseau acoperirea prin acel sistem. La sfarsitul anului 1990, monopolul a fost spart prin desprinderea din ADAS (fostul monopol de stat) a trei societati de asigurare cu capital de stat, Asirom, Astra si Carom, urmand ca ulterior, fiecare dintre acestea sa practice un anumit tip de asigurare. Asirom a preluat portofoliul asigurarilor facultative de viata si auto, precum si asigurarile obligatorii; Astra a preluat portofoliul societatilor mixte cu participare ADAS in strainatate si cel aferent asigurarilor si reasigurarilor externe, iar Carom urma sa desfasoare activitatea de constatare a daunelor si plata despagubirilor pentru pagubele produse in Romania de catre asiguratii la companii de asigurare din strainatate.

Din momentul spargerii monopolului, piata a inceput sa devina din ce in ce mai competitiva, iar ulterior, pe langa cele trei societati de stat, s-au infiintat mai multe companii cu capital privat, fie autohtone, fie prin deschiderea de reprezentante in Romania a unor mari grupuri financiare recunoscute pe plan international, precum ING, AIG, Interamerican sau Allianz. Acest lucru a facut ca astazi sa asistam la o prezenta numeroasa a companiilor de asigurare, si implicit, la o diversificare a ofertei de produse de asigurare.

De remarcat este faptul ca, desi sunt numeroase, iar concurenta ar putea parea acerba, conform rapoartelor CSA, primele 9 societati aflate, in anul 2007, in topul companiilor de asigurare au subscris in primele trei trimestre ale anului prime reprezentand 85% din totalul primelor realizate pe piata asigurarilor. Si acest lucru este cu atat mai important de subliniat daca avem in vedere ca trei dintre acestea Omniasig, Asirom, Unita apartin grupului austriac Vienna Insurance Group.

Insa concentrarea concurentei in jurul unui numar restrans de societati poate avea doua efecte total opuse: pe de o parte, se limiteaza participarea echilibrata a tuturor societatilor de asigurare la mediul concurential - ceea ce se concretizeaza in efectul negativ, iar pe de alta parte, concentrarea asigurarilor sporeste capitalul societatilor de asigurare, ceea ce contribuie la cresterea gradului de siguranta a asiguratilor - efectul pozitiv. Acest ultim element este demn de remarcat deoarece siguranta asiguratorului se rasfrange si asupra asiguratilor care au certitudinea incasarii indemnizatiilor in cazul producerilor evenimentelor asigurate.

In plus, prezenta in Romania a unor institutii de asigurari puternice la nivel mondial, specializate fie in asigurari de viata, fie in cele generale, a facut ca in ultimii ani sa asistam la modificari semnificative din punctul de vedere al cotelor de piata detinute de societatile de asigurare, precum si la schimbari legate de ponderile detinute de categoriile de asigurari in totalul primelor incasate.

O caracteristica a pietei romanesti a asigurarilor, remarcata la ora actuala, este cea legata de faptul ca, odata cu diversificarea ofertei de produse de asigurare, s-a manifestat si o crestere a calitatii acestora, concretizata in introducerea pe piata si crearea unor produse noi, adaptate si personalizate la cerintele clientilor.

Comparativ insa cu o oferta dinamica si in continua crestere, cererea pentru asigurari, desi in ascensiune, continua inca sa ramana la un nivel destul de scazut. Astfel, obisnuiti pana in 1990 cu ADAS-ul, singura institutie de asigurari din tara, romanilor le-a venit destul de greu sa se adapteze la noul sistem cu un numar mare de companii de asigurari ce ofera o gama variata de produse si servicii.

Si asta cu atat mai mult cu cat, pana in anii '90, romanul percepea asigurarea oferita de ADAS ca pe un impozit, deci o cheltuiala in plus, obligatorie, catre stat, in loc sa priveasca asigurarea ca pe o necesitate. Aceasta viziune (desi in realitate eronata) nu a disparut nici astazi acest fapt fiind relevat de-a lungul anilor si de gradul scazut de cuprindere in asigurare pentru asigurarile RCA. Asigurarea fiind obligatorie, logic ar fi fost ca toate autovehiculele sa fie asigurate. Ei bine, acest lucru nu s-a realizat nici in conditiile infiintarii CEDAM, prin care pot fi depistati proprietarii de autovehicule neasigurate.

Acestea nu sunt, insa, singurele aspecte care impieteaza asupra dezvoltarii pietei asigurarilor. Lipsa culturii asigurarii in Romania este evidenta daca ne gandim la principalii indicatori de analiza a dezvoltarii pietei asigurarilor, cifre "reci" care ne indica pe una din ultimele pozitii in Europa. Dar nu trebuie uitat ca si societatile de asigurari au partea lor de vina, doar in ultimii ani luand masuri mai consistente in sensul dinamizarii industriei asigurarilor.

Oricum evolutia pietei asigurarilor nu trebuie pusa exclusiv pe seama companiilor de asigurari. In definitiv, intermediarii acestei piete reprezinta o forta de vanzari cu adevarat importanta pentru dezvoltarea intregului mediu de afaceri. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, lucrurile au devenit si mai interesante deoarece mai multi intermediari straini si-au manifestat interesul pentru piata romaneasca de profil, fapt care nu poate decat sa contribuie la cresterea concurentei si la oferirea de servicii performante. La nivelul anului 2007, peste 450 de intermediari au notificat intentia de a desfasura activitate de asigurare
in Romania in baza principiului liberei circulatii a serviciilor.

Analiza fenomenului de concentrare la nivelul pietei asigurarilor din Romania. Evidente statistice

Pentru realizarea unei analize pertinente a sectorului economic al asigurarilor vom realiza in continuare, o trecere in revista a catorva evenimente recente, cu semnificatie pentru evolutia viitoare, care au avut loc pe aceasta piata:

Societatea franceza Groupama a preluat BT Asigurari. Compania ultim mentionata este totusi un actor important pentru ambele piete, chiar daca ponderea pentru ramura asigurarilor de viata s-a diminuat considerabil in anul 2006 (a se vedea datele din Tabelul nr. 1).

Tabelul nr.1

Ponderile celor doua ramuri de asigurari practicate de compania BT Asigurari in perioada 2002-2006 (%):

*Datele preluate din rapoartele companiei.

Cotele de piata pentru compania preluata erau in 2006 de 3,68% (total), ocupand astfel pozitia a zecea in piata, 4,39% pentru asigurarile generale si 0,84% pentru asigurari de viata. Astfel, apare ca o decizie logica sa judecam global piata asigurarilor. Legat de asiguratorul francez, acesta este unul de prim rang pe piata franceza, fiind orientat spre extinderea si obtinerea unor pozitii fruntase si pe alte piete (Italia). In plus exista semnale privind interesul manifestat de Groupama si pentru un alt asigurator roman, respectiv pentru compania Asiban;

Grupul austriac Vienna Insurance Group a fost, la nivelul anului 2007, unul dintre liderii pietei in Romania prin cele  4 companii de asigurare pe care le detine: Omniasig Asigurare - Reasigurare, Omniasig Asigurari de Viata, Unita si  Agras. Dupa cum se poate observa, grupul austriac a achizitionat societati care actioneaza pe ambele ramuri, de exemplu Unita avea in 2005 cote de piata de: 7,07% pentru asigurari generale si 1,19% pentru asigurarile de viata.

Societate cu o traditie de aproape 200 de ani in Austria, Vienna Insurance Group este liderul grupurilor de asigurari din Europa Centrala si de Est si unul din liderii grupurilor internationale de asigurari operationale in zona, daca tinem cont de achizitiile facute in Cehia, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Ucraina, Albania. Mai recent, grupul austriac a finalizat preluarea ASIROM, societate cu o cota de piata de 10,47% (2006). In aceste conditii, Vienna Insurance Group are toate sansele sa devina liderul pietei asigurarilor, cota de piata detinuta anterior acestui ultim eveniment fiind de aproape 20%. In ceea ce priveste societatea de asigurari Asirom, este vorba de o orientare a investitorului care detinea aceasta companie spre alta domenii de activitate. Astfel grupul Interagro, prin intermediul Viromet Victoria (parte integrata a grupului anterior mentionat) a castigat licitatia de vanzare a societatilor de pe platforma industriala Nitramonia Fagaras;

Uniqa Group a preluat societatea Astra, aceasta achizitie facand parte din planurile grupului austriac de dobandire a unei pozitii importante pe pietele din Bulgaria, Serbia, Ucraina, Albania, Macedonia. Societatea Astra detinea afaceri atat pe componenta asigurarilor generale, cat si pe cea a asigurarilor de viata (cote de 6,56% pentru asigurari generale, 0,14% pentru asigurari de viata si 5,29% pe global).

PPF Investments a preluat, in anul 2007, controlul asupra a doua companii de asigurari autohtone, RAI Asigurari si Ardaf. Grupul ceh a investit 9% din portofoliu in sectoarele bancar, de asigurari si alte servicii financiare. Detinerea RAI s-a realizat in februarie 2007, in proportie de 100%. Din acest punct de vedere, se poate spune ca fondul ceh a devenit unul dintre principalii furnizori ai asigurarilor medicale. In ceea ce priveste cea de-a doua societate, in acest caz detinerea este de 72,75%, in afara grupului ceh actionariatul fiind format din Raiffeisen Zentralbank Austria si diferite persoane fizice si juridice romane. Acest grup nu a ramas insensibil nici la fuziuni, facand la randul lui obiectul unei astfel de operatiuni cu Generali. Pentru conferirea unei pozitii fruntase si in cadrul pilonului II de pensii (pilonul administrat privat), Ardaf s-a implicat in incheierea de adeziuni pentru asiguratorul italian (pozitia a treia in piata acestui pilon II);

Certasig a fost achizitionata la finele anului trecut (2007) de catre fondul elvetian de investitii Royalton Capital. Acesta s-a facut remarcat pe pietele tarilor care au aderat la Uniunea Europeana in ultimele doua valuri, fiind totodata implicat si in fuziuni si achizitii cu viziune sud-est europeana. Este vorba de asiguratorul francez Axa, care a achizitionat banca ungara de retail Ella Holdings, al carui principal actionar era Royalton Capital Investors. Intr-adevar, preluarile efectuate de Axa nu aveau in vedere doar piata central si est europeana, dovada in acest sens fiind preluarea si a companiei Winterthur de la Credit Suisse Group;

Asiban este urmatoarea pe lista, principalii interesati fiind Axa, Groupama, Uniqa, Eureko, Aegon, Fondiaria, Generali si Munich Re. Daca primele doua companii abia au luat contact cu piata romaneasca, Uniqa (Astra), Eureko (Interamerican), Aegon (pilonul II impreuna cu BT Asigurari) si mai ales Generali au "state vechi" in Romania, fiind posibil ca sa se constituie intr-un "burete" pentru capitalurile straine, interesul manifest de cei mentionati mai sus reprezentand o chezasie a reusitei pe piata asigurarilor din Romania.

In afara de aceste preluari, multi asiguratori au preferat sa intre direct pe piata. Dintre acestia merita mentionati AG2R, Triglav, EFG si Fiba Asigurari.

AG2R este un grup francez important, cifra de afaceri pentru anul 2006 fiind de 8,06 miliarde euro, din care 702 milioane din afaceri noi. Inca de cand au intrat pe pilonul II de pensii, francezii au precizat ca sunt interesati sa activeze si pe pilonul III, cel al pensiilor facultative. In cazul lor, este interesant cum vor reactiona dupa atragerea unui numar redus de clienti pentru primul pilon mentionat;

Triglav, cea mai mare companie de asigu­rari din Slovenia, intra in Romania in 2008, actuala arie acoperita incluzand Cehia, Croatia, Bosnia si Hertegovina si Muntenegru. Chiar si in cazul acestei tari de dimensiuni reduse, tendinta globala a fuziunilor si achizitiilor este evidenta. Astfel Triglav a achizitionat cea mai mare companie de asigurari din Macedonia, respectiv Vardar Osiguruvanje;

Grupul elen EFG Eurobank, actionarul majoritar al Bancpost, a intrat oficial in octombrie 2007 pe piata asigurarilor din Romania, o data cu lansarea societatilor EFG Eurolife Asigurari Generale si EFG Eurolife Asigurari de Viata. Grecii se bazeaza in initiativa lor temerara (vor sa intre in primele trei societati de profil din Romania) pe experienta din propria tara unde au reusit in doar sase ani sa devina lideri de piata pe ambele segmente;

Fiba International Holding, actionarul majoritar al Credit Europe Bank, a infiintat in iunie o societate de asi­gurari: Fiba Asigurari. Compania are un capital social de 11,3 mili­oane de lei, controlat in proportie de 99,99% de Fiba International Holding;

Societatea de asigurari Generali si-a sporit prezenta in piata asigurarilor prin FATA Asigurari, asigurator ale carui estimari pentru anul 2007 se invart in jurul a peste 8,5 milioane euro prime brute subscrise. Obiectul de activitate al asiguratorului ramane, chiar in conditiile schimbarii denumirii (anterior se numea Fata Asigurari Agricole), subscrierea riscurilor pentru rodul viilor, pomi fructiferi si culturi de camp.

Aceste date evidentiaza destul de clar tendinta mondiala de concentrare a pietei asigurarilor manifestata si in Romania si, astfel, se poate concluziona faptul ca piata trebuie studiata pentru inceput la nivel global. In definitiv, cel achizitionat isi poate schimba foarte mult politica de subscriere, in functie de interesele grupului achizitor, un exemplu in acest sens fiind si Unita, care in anul 2006 nu a mai practicat asigurari de viata. Aceasta tendinta este o consecinta normala a trendului inregistrat la nivelul pietei mondiale a asigurarilor, care abunda in fuziuni si achizitii.Mobilizarea unor resurse atat de importante catre operatiuni de fuziuni-achizitii are la baza, pe de o parte, evitarea imperfectiunilor pietei si diminuarea riscului de faliment, iar, pe de alta parte, este vorba despre sinergia economica si financiara manifestate la acest moment, care se constituie intr-un factor de motivare menit a conduce la economii de scara sau ameliorari ale rentabilitatii economice[1].

In plus, trebuie evidentiat si faptul ca statisticile evidentiaza o rata destul de ridicata a esecurilor ca urmare a fuziunilor-achizitiilor. Un studiu publicat de McKinsey Quartely a estimat la mai mult de 60% din esantionul ales esecurile fuziunilor si achizitiilor in functie de criteriul - rentabilitatea investitiilor. In acest caz "esecul" este apreciat prin prisma succesului pe care asigurarile le-au inregistrat pe piata in ultimii ani, gradul de penetrare al asigurarilor fiind un indicator relevant in acest context. Acest indicator se calculeaza ca raport intre prime brute subscrise (ca principal venit al societatilor de asigurare) si P.I.B. Cifrele exacte sunt prezentate in Tabelul nr.2.

Tabelul nr. 2

Gradul de penetrare a asigurarilor 2002-2007 (%)

*Datele preluate din rapoartele CSA.

Fuziunile si achizitiile care au avut loc si inca se petrec in piata romaneasca sunt determinate nu doar de tendinta inregistrata la nivelul global, ci si de dezvoltarea redusa a pietei noastre, coroborata cu posibilitatile majore de crestere. Statisticile sunt graitoare in acest caz, gradul de penetrare al asigurarilor inregistrand niveluri inca modeste. Valorile acestui indicator au crescut de la un an la altul, dupa cum se poate observa din Tabelul nr. 2, dar diferentele care ne separa de Uniunea Europeana sunt majore, efect resimtit si mai puternic daca ne gandim si la valoarea mai redusa inregistrata, comparativ de catre Romania, pentru indicatorul macroeconomic de referinta pentru comparatii internationale privind gradul de dezvoltare economica a unui stat, respectiv PIB.

In continuare vom incerca sa stabilim cota de piata pentru principalele societati de asigurari din Romania.Astfel in anul 2001 topul primelor 10 societati de asigurari in functie de primele brute incasate, cumulat pentru asigurari generale si asigurari de viata, arata astfel:

Tabelul 2

Din tabelul de mai sus rezulta ca sectorul asigurarilor a continuat sa fie, si in 2001, destul de concentrat, 81,11% din primele de asigurare de pe intreaga piata fiind incasate de numai 10 societati (restul de 36 de societati care au desfasurat activitate incasand doar 18,89% din prime). Primele 4 societati din tabelul prezentat detin 57,59% din intreaga piata, cu o valoare a primelor de 5.765.828 milioane lei.
     Topul primelor 10 societati a suferit cateva modificari fata de anul 2000 si anume: societatea Allianz-Tiriac S.A., aflata in anul 2000 pe locul 3, a urcat in anul 2001 pe locul 2, societatea ING Nederlanden S.A., aflata pe locul 4, a urcat in anul 2001 pe locul 3, iar societatea Omniasig S.A., situata in anul 2000 pe locul 2, a coborat in anul 2001 pe locul 4. Alte modificari produse in topul primelor 10 societati sunt: societatea Asiban SA, situata pe locul 9 in anul 2000, a urcat pe locul 7 in 2001, societatea Generali Asigurari SA a intrat in top in anul 2001, luand locul societatii Unita SA care, in anul 2001, se afla pe locul 10, iar societatea Asigurarea Anglo-Romana SA a iesit din topul primelor 10 societati.

In 2002, piata a ramas la fel de concentrata ca si in 2001, peste 80% din primele brute incasate din asigurari directe (cumulat pentru asigurari generale si de viata) fiind inregistrate de numai 10 societati (Tabelul 3 . Primele 6 societati din topul prezentat mai sus isi mentin pozitiile pe care le-au avut si in 2001. In ceea ce priveste celelalte 4 societati, au fost consemnate urmatoarele modificari fata de 2001: GENERALI si UNITA au urcat una si respectiv doua pozitii, in timp ce ASIBAN a coborat doua. Singura societate nou intrata in top este AIG ROMANIA.

Tabelul 3

In anul 2003 ALLIANZ-TIRIAC ocupa locul intai, surclasand ASIROM (locul 2), ING NEDERLANDEN S.A. (locul 3), OMNIASIG (locul 4), ASIBAN urca de pe locul 9 pe locul 5, UNITA urca doua pozitii pana pe locul 6, ASTRA S.A coboara de pe locul 5 ocupat in 2002 pe locul 7, ARDAF se afla pe locul 8, pe locul 9 GENERALI, iar pe locul 10 va intra BCR ASIGURARI. (Tabelul 4).

Tabelul 4

Fata de anul 2003 topul primelor 10 societati realizat in functie de primele brute subscrise din asigurari directe generale se prezinta astfel: ALLIANZ- TIRIAC a ocupat si in 2004 locul intai fiind urmata ca si in 2003 de ASIROM (locul 2), ING NEDERLANDEN S.A. (locul 3), OMNIASIG (locul 4). BCR Asigurari si ARDAF au urcat o pozitie clasandu-se in 2004 pe locurile 8 si respectiv 9. UNITA a coborat de pe locul 6 pe locul 8, GENERALI de pe locul 9 a trecut pe locul 10, iar ASIBAN a ramas pe locul 5. (Tabelul 5).

Tabelul 5

Fata de 2004 topul primelor 10 societati de asigurari realizat in functie de primele brute subscrise arata astfel: primele 2 locuri sunt ocupate de aceleasi societati care au ocupat si in 2004 aceleasi pozitii ALLIANZ- TIRIAC, ASIROM, ING NEDERLANDEN S.A. a trecut de pe locul 3 pe locul 4, in timp ce OMNIASIG a urcat pe locul 3, ASIBAN (locul 5), BCR ASIGURARI a urcat de pe locul 9 pe locul 6, UNITA de pe locul 8 pe locul 7, ARDAF a trecut de pe pozitia 7 in 2004 pe pozitia 8 in 2005, locul 9 este ocupat de ASTRA S.A, iar pe locul 10 se afla ca si in 2004 de GENERALI. (Tabelul 6)

Tabelul 6

Din Tabelul 7 reiese ca ASIBAN face schimb de locuri cu ING Asigurari de Viata si urca pe pozitia a patra, ASTRA avanseaza doua locuri si castiga 1,46 puncte procentuale in cota de piata, in timp ce GENERALI urca doua pozitii in clasament si realizeaza a doua crestere in valoare absoluta. UNITA cade doua locuri si pierde 1,16 puncte procentuale din cota de piata, in timp ce proaspata achizitie a cehilor de la PPF, ARDAF, iese din Top 10, lasand locul concitadinilor de la BT Asigurari. Acestia isi mentin ritmul de crestere cu care ne-au obisnuit in ultimii ani, reusind mai mult decat dublarea subscrierilor si adjudecarea a inca 1,34 puncte procentuale din piata. Sintetic, acestea sunt repozitionarile din TOP 10 piata asigurarilor in anul 2006.

In valoare absoluta, companiile de asigurpari au subscris cu peste 405 mil. EUR mai mult decat in anul 2005.

ALLIANZ-TIRIAC este, in continuare, lider cu o cota de 19,49% din piata asigurarilor. De altfel, ALLIANZ-TIRIAC este prima companie din piata locala care a depasit pragul de 1 mld. RON. Societatea a subscris in 2006 aproape 1,12 mld. RON (317 mil. EUR) in crestere reala, in moneda nationala, cu 22,72% fata de rezultatele consemnate in anul 2005. Asiguratorul a realizat cea mai importanta crestere in valoare absoluta, adaugand peste 77 mil. EUR la rezultatele consemnate in 2005.

ASIROM isi mentine pozitia pe care o ocupa in clasament la finele anului 2005. Dintre companiile din TOP 10 insa, ocupanta locului doi a pierdut in 2006 cel mai mult din cota de piata (2,49 puncte procentuale). Valoarea primelor brute subscrise in 2006 de ASIROM din asigurari generale si asigurari de viata a depasit 600 mil. Lei.
OMNIASIG a subscris, in anul 2006, prime brute care au insumat 152,10 mil. EUR (536,07 mil. RON). Cresterea reala in moneda nationala depaseste 21%. OMNIASIG incheie podiumul pietei asigurarilor cu o cota de 9,36% din piata asigurarilor, cu doar 1,13% mai putin decat ponderea din piata detinuta de ASIROM.
ASIBAN Cresterea reala in moneda nationala a depasit 21%. Aceasta evolutie a permis companiei sa castige un loc in clasament pana pe pozitia a 4-a, devansand ING.

ING Asigurari de Viata ocupa pozitia a cincea in clasament, cu prime brute care au totalizat in perioada analizata aproape 123,66 mil. EUR (435,85 mil. RON). ING Asigurari de Viata a pierdut, in perioada analizata, 1,28 puncte procentuale din cota de piata.
Compania este, pentru perioada analizata, lider pe segmentul asigurarilor de viata, din care detine 37,94%.
BCR Asigurari a castigat 0,68 puncte procentuale in cota de piata, si isi mentine pozitia in clasament. In anul 2006, societatea a subscris prime brute a caror valoare a depasit 120 mil. EUR (424 mil. RON).

ASTRA-UNIQA a subscris, in 2006, peste 86 mil. EUR (304,27 mil. RON). ASTRA-UNIQA a reusit urcarea cu doua pozitii in clasament pana pe locul sapte si a castigat 1,46 puncte procentuale in cota de piata. Compania a realizat a treia crestere (+39,33 mil. EUR) in valoare absoluta la nivelul pietei asigurarilor.
Potrivit estimarilor, GENERALI este compania care a castigat cel mai mult in cota de piata in anul 2006. Compania a subscris peste 85 mil. EUR. In valoare absoluta compania a crescut cu aproape 50 mil. EUR fata de rezultatele consemnate la finele anului 2005. GENERALI a urcat pana la o pondere in piata de 5,26% (de la 2,94 % in 2005) si a avansat doua pozitii in clasament pana pe locul 8 . 
UNITA a subscris 73,55 mil. EUR (259,22 mil. RON) in perioada analizata si a crescut cu putin peste 6% fata de rezultatele consemnate la finele anului 2005. UNITA a pierdut in 2006 1,16 puncte din cota de piata si doua pozitii in clasament. La finele anului 2006 compania se situa pe locul 9 in topul subscrierilor si detinea o cota de piata de 4,53%. BT Asigurari a subscris aproape 60 mil. EUR (211 mil. RON). Asiguratorul a subscris cu peste 31 mil. EUR mai mult decat in anul 2005, ceea ce reprezinta aproape 8% din cresterea consemnata la nivelul pietei. BT Asigurari detinea, la finele anului precedent, 3,7% din totalul subscrierilor realizate si este a zecea companie din piata.

Tabelul 7

Dupa cum se poate observa din Tabelul 8 piata asigurarilor din Romania a inregistrat o crestere si in anul 2007, crestere ce poate reiesi si din nivelul primelor brute subscrise de catre cele 10 societasi de asigurari aflate pe primele locuri aproape 5,9 miliarde de lei fata de doar 4,6 miliarde in anul 2006.

Astfel pe primul loc se claseaza tot ALLIANZ-TIRIAC cu o pondere de 17,2%, inregistrand o scadere in ceea ce priveste cota de piata de 2,29 procente fata de anul precedent. Pe locul 2 se claseaza OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP cu o crestere a cotei de piata fata de anul 2006 de aproape 1 procent. ASIROM coboara un loc fata de anul 2006 situandu-se pe locul 3, cu un nivel al primelor brute subscrise de 628.361.353 lei si o cota de piata de 8,76% , pierzand 1,73 punte din cota de piata fata de anul 2006. BCR ASIGURARI urca de pe locul 6 pe locul 4 in 2007 inregistrand o cota de piata de 7,80%, iar ASIBAN coboara o pozitie aflandu-se pe locul 5, pe locul 6 se afla ING ASIGURARI DE VIATA, UNITA VIG urca doua poyitii fata de anul 2006, situandu-se pe locul 7, GENERALI isi pastreaza locul ocupat in 2006 si in anul 2007 cu o cota de piata de 5,33%, ASTRA coboara doua pozitii in top si se afla pe locul 9, iar BT ASIGURARI ocupa in continuare pozitia a zecea.

Tabelul 8

Competitia dintre primii jucatori din piata asigurarilor a devenit mai puternica in 2008, Omniasig, al doilea asigurator, detinut de Vienna Insurance Group, apropiindu-se si mai mult de Allianz-Tiriac, liderul acestei industrii(Tabelul 9).

Allianz-Tiriac a incheiat anul trecut cu afaceri totale de aproape 376 mil. Euro (1.234.429.060 lei), cresterea fata de 2007 fiind de circa 1,6% (exprimata in euro). Cota de piata a asiguratorului a scazut usor, cu 1,4 puncte, pana la 15,8%. In asigurari generale, primele brute subscrise au fost de 347 mil. euro, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).

A doua companie de pe piata totala si din asigurari generale este Omniasig, care a continuat sa muste din cota de piata a competitorilor. Omniasig si-a majorat anul trecut afacerile cu 24%, pana la 328 mil. euro, iar cota de piata a crescut la 17,3% pe asigurari generale, segmentul pe care este specializata compania. Primii doi jucatori sunt despartiti pe segmentul de asigurari generale de o cota de piata de 1%.[2]

Piata totala a asigurarilor a ajuns la 2,38 mld. euro in 2008, potrivit CSA, asigurarile generale avand o pondere de 79,5%. Pe acest segment, al treilea jucator este Asirom, care a ajuns la afaceri de 178,4 mil. euro anul trecut, in crestere cu 11%. Pe asigurari de viata insa, primele brute subscrise de Asirom s-au redus cu 10%, pana la 25,3 mil. euro.

In asigurari de viata, o piata de 488 mil. euro anul trecut, cel mai mare jucator a ramas ING, cu prime brute subscrise de 168,5 mil. euro, in crestere cu 12%. Activele administrate de asigurator au ajuns la circa 395 mil. euro. Profitul brut al ING s-a ridicat la 10,4 mil. euro, cu 4% peste cel din 2007.

ING Asigurari administreaza si doua fonduri de pensii facultative, ING Clasic si ING Optim, care aveau 63.000 de clienti la sfarsitul anului trecut.

Dupa ING urmeaza in clasament AIG Life, cu prime brute subscrise de 77,7 mil. euro, cresterea fiind de 18%.

Asiguratorul cu cea mai rapida evolutie pe segmentul asigurarilor de viata a fost anul trecut BCR, cu un avans al afacerilor de 75%, pana la 43,5 mil. euro. Compania a urcat pe locul trei in aceasta piata dupa ce in 2008 a ocupat pozitia a saptea. Scaderi pe acest segment au raportat Allianz-Tiriac, Asiban si Asirom.

Tabelul 9

Piata asigurarilor in Romania se afla inca la inceput de drum, daca este sa o privim in comparatie cu cele din Uniunea Europeana. Cresterile inregistrate in ultimii ani sunt importante, pe alocuri chiar mai mari decat anumite membre ale UE, dar baza de calcul este una comparativ modesta.

Tendintele inregistrate de piata asigurarilor din Romania in ultimul timp se refera in special la fuziunile care au avut loc sau sunt in curs de desfasurare, la procesul continuu de bancasigurare, la cresterea numarului brokerilor de asigurare.

Asiguratorii se confrunta pe zi ce trece cu o concurenta mai acerba ca niciodata. In incercarea lor de a castiga cote de piata relevante, care sa se constituie intr-un "magnet" pentru noii clienti, apeleaza la intregul arsenal de metode si tehnici de marketing. Astfel, in conditiile in care tendintele de evolutia a pietei sunt evidente, chiar si canalele de distributie se diversifica, ultimul exemplu fiind parteneriatul dintre Omniasig (membru Vienna Insurance Group) si lantul de magazine Carrefour.

O alta modalitate de atragere a clientilor si de dezvoltare a pietei asigurarilor este sporirea increderii in asigurare. Asiguratorii impreuna cu Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) au ajuns la concluzia (si au si pus in practica) ca ceea mai buna metoda este inlaturarea sau diminuarea posibilitatilor de insolventa a asiguratorilor. Astfel, siguranta este confirmata si prin mentinerea cotelor de contributie la Fondul de Garantare (organism care are drept scop protejarea intereselor asiguratilor si tertelor persoane pagubite in eventualitatea in care compania de asigurari este declarata in stare de insolventa).

Crearea bazei de date CEDAM a contribuit de asemenea intr-o mare masura la cresterea volumului de prime pentru clasa asigurari de raspundere civila auto obligatorie. Acest lucru nu confera o imaginea prea favorabila Romaniei actionand ca o metoda de obligare a proprietarilor de autovehicule pentru asigurarea autoturismelor aflate in proprietate, desi discutam despre o asigurare obligatorie.

Tot pe linia conferirii unui caracter solid pietei asigurarilor, cresterea capitalului social cerut asiguratorilor a devenit o tendinta a pietei asigurarilor, piata care este influentata covarsitor, in sens negativ, de nivelul de trai. O alta solutie de cresterea cotei de piata poate fi apreciata si apelul la fuziuni /achizitii. Aceste operatiuni nu se realizeaza intotdeauna cu alte companii de profil. De exemplu, societatea de asigurari AVIVA a achizitionat, in septembrie 2007, compania de administrare a activelor CERTINVEST. Prin aceasta achizitie, asiguratorul a avut in vedere nu doar o lovitura de imagine, ci si o perfectionare a plasarii activelor, deoarece CERTINVEST reprezinta, conform specialistilor, unul dintre performerii pietei de investitii.

Concluzii si propuneri:

Intrarea in vigoare a Legii privind asigurarea obligatorie a locuintelor ar duce la o despagubire intr-un timp optim a populatiei in cazul producerii catastrofelor naturale.

Intrarea in vigoare a unei legi cu privire la asigurarile de sanatate private obligatorii, care ar duce la deblocarea Sistemului de Sanatate aflat in colaps in acest moment. Singurul instrument care poate atrage si sustine o afacere cu capital intensiv precum un spital modern il reprezinta asigurarile de sanatate. Asigurarile private de sanatate pot reprezenta o sursa semnificativa de capital pentru spitalele de stat, dar sunt singura sursa de sustinere pentru spitalele private.

Introducerea unor reglementari care sa determine incurajarea societatilor sa acorde ca si beneficii angajatilor polite de asigurare.

Asigurarile ar trebui sa fie prioritare in perioada de criza deoarece in cazul unor catastrofe naturale (seism, inundatii, incendii) statul nu ar putea sa sprijine populatia pentru refacerea bunurilor distruse.

Acordarea unei deductibilitaai pentru pri­mele subscrise la contractele de asigurari de viata cu o maturitate mai mare de 10 ani, in limita de 400 de euro pe an, atat pentru angajat, cat si pentru angajator.

Sa se deduca fiscal asigurarile de sanatate private.

Sa fie obligatorii : asigurari de viata cu cumul de capital pentru pensii private, precum si cele de sanatate avand in vedere ca sistemul de protectie sociala de stat in Romania este in colaps;

Asigurarile de accidente sa fie obligatorii pentru toate firmele si institutiile;

Sa se faca educatie financiara in scoli, facultati, locuri de munca in sensul economisirii banilor prin asigurari;

Asigurarile agricole joaca un rol semnificativ in stimularea investitiilor in agricultura si in stabilizarea veniturilor producatorilor agricoli. Astfel, reintroducerea subventiilor pentru primele de asigurari agricole poate constitui calea unei dezvoltari durabile atat a clasei de asigurari agricole, cat si a agriculturii din Romania, intr-un context economic nefavorabil, in care acest domeniu ar putea contribui la 'salvarea' cresterii economice pe 2011. Se impune, asadar, necesitatea demararii unei platforme regionale de discutii privitoare la utilizarea sistemelor de asigurari ca un instrument de dezvoltare a sectorului agricol si la aplicarea unui program complex de transfer al riscurilor financiare pentru sectorul agricol. Avand in vedere ca modernizarea agriculturii nu poate avea loc in absenta unui sistem complex si eficient de asigurari agricole, politicile de dezvoltare a acestui segment in Romania trebuie sa impartaseasca viziunea reformei agricole a UE. Aceasta se bazeaza pe comutarea punctului central al reformei de la managementul de piata la managementul de risc, posibila, insa, doar cu cresterea rolului companiilor private de asigurari.

Este necesar ca societatile de asigurari sa depuna un efort deosebit, in sensul de a informa mai mult  populatia, prin intermediul agentilor si consultantilor proprii, in privinta rolului si fenomenului asigurarilor.

Companiile sa incerce sa creasca cota de piata deyvoltand o structura de portofoliu in care nivelul subscrierii produselor de asigurare non-auto sa inregistreze permanent un trend ascendent.

Prioritatea numarul 1 pentru piata asigurarilor ar trebui sa fie revigorarea sectorului de asigurari de viata. Si acest lucru se poate realiza prin acordarea de catre Guvern a avantajelor fiscale pentru asigurarile de viata. Prin deductibilitate fiscala, statul ar stimula populatia sa achizitioneze din piata privata protectia suplimentara de care are nevoie, concentrandu-se doar pe oferirea unei protectii sociale de baza.

Piata asigurarilor din Romania ar trebui sa se concentreze pe doua directii principale: educarea populatiei in directia constientizarii nevoii de protectie si a intelegerii produselor oferite de industria de asigurari de viata, iar cea de-a doua se refera la cresterea transparentei produselor de asigurare si promovarea unui proces de vanzare bazat pe nevoile clientilor.

Bibliografie

Bercea Florian, Vacarel Iulian - Asigurari si reasigurari, editura Expert, Bucuresti, 2008.

Ciurel Violeta - Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practici internationale, Editura All, Bucuresti, 2000.

Serbanescu Cosmin - Fuziuni-achizitii. Cauze si efecte, Revista de Comert, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2003.

Tanasescu Paul, Serbanescu Cosmin, Ionescu Roxana, Popa Mariana, Novac Laura Elly- Asigurari comerciale moderne, editura C.H. Beck, 2007.

Resurse on-line:

https:/www.asigura.ro/life/life_learn_traditional.shtml

https://www.asigurari-bucuresti.ro/articole.

https://www.portaldeasigurari.ro/asigurari/asigurare_viata.php

https://www. csa-isc.ro

https://www.zf.ro/topurile-zf/topul-companiilor-de-asigurari-in-2008