Analiza activitatii firmelor de comert cu amanuntul din orasul Braila

Analiza activitatii firmelor de comert cu amanuntul din orasul Braila

Comertul modern

Comertul modern se constituie de la o perioada la alta, si din ce in ce mai mult, ca un sistem integrat atat din punct de vedere al relatiilor cu producatorii, cat si in ceea ce priveste relatiile sale cu consumatorii. Crearea unei asemenea situatii are implicatii asupra localizarii campului de Carrefourizare a serviciilor si a obligatiilor partenerilor, cat si asupra dificultatilor privind perceperea sau stabilirea marjelor comerciale in raport cu operatiunile efectuate de catre fiecare partener.

Comertul modern, in special hipermarketurile si magazinele de tip discount, au convins, anul trecut, din ce in ce mai multi cumparatori sa le calce pragul.

1. Istoricul si evolutia companiei Carrefour pe plan national si international

Domeniul de activitate al Grupului Carrefour este retailul. Acesta consta in vanzarea de bunuri sau marfa dintr-o locatie fixa precum un departament, chiosc sau post in loturi mici sau individual pentru consum direct de catre cumparator. Retailingul poate include servicii subordonate, precum livrarea. Cumparatorii pot fi fizici sau juridici. In comert, un retailer poate cumpara bunuri sau produse in cantitati mari de la producatori sau importatori, fie direct fie printr-un intermediar, iar apoi va vinde in cantitati mai mici consumatorilor finali. Amplasamentele de retail sunt adesea denumite magazine. Retailerii sunt la sfarsitul lantului de furnizare.

In ultimii 40 de ani Grupul Carrefour a crescut si a devenit unul dintre cei mai mari distribuitori din lume. Cel de-al doilea retailer din lume si primul din Europa, Grupul opereaza in prezent in patru mari grupe de formate de cumparaturi: hypermarketuri, supermarketuri, hard-discount si magazine de convenienta. Grupul Carrefour are in prezent peste 15 000 de magazine, fiecare fiind coordonat sau francizat.

Increzatoare in conceptul "totul sub un acoperis", hypermarketurile Carrefour ofera o suprafata medie de 8 400 de metri patrati umpluti cu o variatie de produse cuprinsa intre 20 000 si 80 000 de produse alimentare si nealimentare, toate la preturi extrem de atractive. Localizate in zone de circulatie intensa, deseori vor fi conducatori importanti ai traficului din jurul lor. Hypermarketurile Carrefour combina optiunea, calitatea, inovatia si modernitatea cu cele mai bune preturi din jur si placerea experientei de a face cumparaturi.

Empatia Carrefour pentru pret, unul dintre elementele cheie ale strategiei brandului, este complementata de cautarea continua a imbunatatirii serviciilor si produselor. Aceasta include adaptarea la cererea locala de produse si dezvoltarea serviciilor pentru clienti, Carrefour urmarind sa formeze legaturi din ce in ce mai stranse cu acestia, cu scopul imbunatatirii serviciilor pe care le ofera.

Carrefour in Romania

Retelele de hipermarketuri incearca sa se distanteze prin strategii subtile de fidelizare a clientilor. Carrefour ajunge pana in prezent la 23 de unitati in toata tara, din care sapte numai in Capitala.

Carrefour a intrat pe piata din Romania in anul 2001 prin deschiderea primului Carrefour in Militari pe data de 27 iunie. Hypermarketul are o arie de vanzare de 10 500 mp si are 2 000 de locuri de parcare. Spatiul comercial este de 6500 mp si include 34 de magazine si restaurante.

Evolutia Carrefour este marcata, in prezent, de amplificarea interdependente-lor cu mediul in care isi desfasoara activitatea; expresia acestei evolutii o reprezinta accentuarea caracterului deschis al organizatiei concepute ca sistem, reflectat atat pe planul "intrarilor", factori de productie si informatii, cat si pe cel al "iesirilor", bunuri materiale, informatii si servicii, prin care se integreaza in mediul ambient national si international si care cunoaste o varietate si intensitate cu mult sporite fata de perioada anterioara. Luarea in considerare a evolutiilor mediului ambiant reprezinta o conditie fundamentala a satisfacerii, cantitative si calitative, a unei anumite categorii de trebuinte, conducand la elaborarea unor strategii si politici Carrefouriste.

Un alt element ce trebuie reliefat in acest context este legat de asigurarea resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care organizatia are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa nu este posibila, cantitativ si calitativ, fara luarea in considerare a factorilor de mediu. Evolutiile factorilor de mediu constituie o importanta premisa atat pentru asigurarea unor subsisteme organizatorice si informationale eficace, cat si pentru adoptarea si aplicarea de decizii si actiuni care sa reflecte necesitatile si oportunitatile prezente si de perspectiva ale mediului ambiant.

A. Analiza macromediului

Aceasta analiza, ca prim pas in elaborarea strategiei Carrefour, cuprinde fortele externe care actioneaza asupra intreprinderii, macromediul. Acesti factori exercita in permanenta o influenta mai mica sau mai mare asupra activitatii intreprinderii, aflandu-se intr-o permanenta schimbare. Toate firmele sunt constiente de acest lucru dar nu toate sunt la fel de eficiente in monitorizarea mediului extern, a tendintelor factorilor de mediu si in adaptarea activitatilor desfasurate in consecinta. Elementele macromediului sunt clasificate in sase mari categorii: mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul natural, mediul cultural si cel politico-legislativ. Problema fundamentala a analizei mediului inconjurator este de a intelege modul in care acesta influenteaza organizatia si, lucru mai dificil, modul in care o va face in viitor.

Mediul demografic

Mediul demografic este reprezentat de populatie si structurile sale, persoanele ce fac parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor si trend-urilor in structura populatiei este posibila anticiparea comporarii consumatorilor de pe o anumita piata, in masura in care numarul mare de nevoi si dorinte ale acestora sunt exprimate de trasaturi demografice precum: varsta, sexul, starea civila, ocupatia. O serie de modificari semnificative se reflecta intr-un mod semnificativ asupra comportamentului de cumparare a populatiei, asupra dimensiunilor si structurii cererii.

Factorii demografici luati in considerare in analiza sunt:

v    numarul populatiei;

v    structura pe sexe;

v    rata natalitatii si mortalitatii;

v    numarul de familii;

v    stil de viata;

v    obiceiuri de achizitie;

v    atitudine fata de sanatate;

Un prim aspect in analiza factorilor demografici este numarul si structura pe sexe a populatiei ce face parte din piata hypermarketului Carrefour atat sub aspectul volumului, cat si al dinamicii si evolutiei in timp. In general, pe ansamblul economiei se constata o usoara scadere a populatiei, datorita scaderii natalitatii, a casatoriilor la varste mai inaintate si tendintei generale de a pune pe prim plan cariera, dar si datorita factorilor ce tin de stilul de viata si atitudinea fata de viata personala.

Stilul de viata al populatiei careia se adreseaza firma joaca un rol important in delimitarea profilului consumatorului, fiind identificate 3 categorii de stiluri de viata, incluzand 8 segmente.

v    Stilul de viata orientat spre trecut: Supravietuitorii (19%) si Traditionalistii Pasivi (21%).

v    Stilul de viata orientat spre prezent: Atemporalii (12%), Familistii Traditionalisti (7%) si Familistii Sofisticati (10%).

v    Stilul de viata orientat spre viitor: Aspirantii (10%), Imitatorii(9%), Ambitiosii (12%).

Obiceiuri si comportamente de achizitie a bunurilor de larg consum

Trei din patru persoane care obisnuiesc sa faca cumparaturile in gospodarie achizitioneaza doar strictul necesar de produse - atat cat sa acopere nevoile curente. Acest lucru este valabil atat pentru produsele alimentare (75.8%), cat si pentru cele nealimentare -intretinerea casei, cosmetice, igiena personala (76.1%).

Locatiile din care au fost achizitionate produse alimentare si produse nealimentare de uz curent in luna februarie 2003 sunt, in ordine descrescatoare: magazine alimentare 68.1%, piete/ tarabe 56.3%, supermarket 46.2%, chioscuri 33.7%, centre en-gros 19.1%, hypermarket/ cash&carry 16.4% si magazine universale /mall / shopping centers 7.8%.

Persoanele cu venituri mai scazute sau educatie redusa au o inclinatie mai mare de a achizitiona din piete/tarabe (63.4% respectiv 64.5%) si chioscuri (37.3% respectiv 40.1%) in timp ce persoanele cu venituri mari si educatie inalta cumpara mai degraba din supermarket-uri (65.6% respectiv 60.9%), hypermarket/cash&carry (37.0% respectiv 26.8%) si magazine universale /mall shopping centers(15.0% respectiv 14%). Se constata, de asemenea o inclinatie mai mare a barbatilor de a face cumparaturile de la chiosc si din supermarketuri prin comparatie cu femeile (37.1% vs 30.5% in cazul chioscurilor si 48.1% vs 44.5% in cazul supermarketurilor). In luna februarie 2003 cheltuielile pentru produse de uz curent (alimentare si nealimentare) au inregistrat in medie o valoare de 16$ in supermarket-uri, 18$ in centrele en-gross, 22$ in magazinele universale/mall/shopping centers si 45$ in retelele hypermarket/cash&carry.

Din punct de vedere economic totalitatea factorilor din care influenteaza capacitatea intreprinderii de a concura in domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si disponibilitatea consumatorilor de a cumpara diverse bunuri si servicii. Intre factorii care influenteaza puterea de cumparare se numara rata inflatiei, evolutia preturilor, modelele de consum ale populatiei, rata somajului, veniturile Carrefoure, strucura comertului cu ridicata, exportul si importul de bunuri. Aceste aspecte legate de situatia economica a zonei in care firma Carrefour isi va desfasura activitatea, se reflecta, direct sau indirect, si determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor si nivelul concurentei.

Un prim aspect in analiza factorilor demografici este numarul si structura pe sexe a populatiei ce face parte din piata hypermarketului Carrefour atat sub aspectul volumului, cat si al dinamicii si evolutiei in timp. In general, pe ansamblul economiei se constata o usoara scadere a populatiei, datorita scaderii natalitatii, a casatoriilor la varste mai inaintate si tendintei generale de a pune pe prim plan cariera, dar si datorita factorilor ce tin de stilul de viata si atitudinea fata de viata personala.

Mediul economic

Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea intreprinderii de a concura in domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si disponibilitatea consumatorilor de a cumpara diverse bunuri si servicii. Intre factorii care influenteaza puterea de cumparare se numara rata inflatiei, evolutia preturilor, modelele de consum ale populatiei, rata somajului, strucura comertului cu ridicata, exportul si importul de bunuri. Aceste aspecte legate de situatia economica a zonei in care Carrefour isi va desfasura activitatea, se reflecta, direct sau indirect, si determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor si nivelul concurentei.

Rata inflatiei are un impact important asupra eforturilor de marketing ale Carrefour - o rata inalta inseamna o economie in dificultate si prin urmare un potential de marketing scazut. De asemenea, cand veniturile nominale depasesc rata inflatiei are loc o crestere a veniturilor reale si consumatorii isi pot procura cantitati sporite de bunuri si servicii

O alta caracteristica la fel de importanta in analiza mediului economic este reprezentata de structura cheltuielilor de consum pe categorii de produse. Modul in care populatia isi distribuie si aloca veniturile detine un un rol important in analiza propriilor produse si previzionarea cererii pentru acestea, conform tabelului

Tabel 1

Tendinta populatiei, observata si din tabel, este de a aloca resursele cele mai insemnate produselor alimentare si timpului liber, iar cu un procent destul de inferior, pentru imbracaminte si bauturi alcoolice. In acest caz, firma urmeaza sa acorde o importanta deosebita segmentelor de produse cele mai solicitate, dar si produselor complementare, pentru petrecerea timpului liber.

Mediul tehnologic

Mediul tehnologic in care opereaza firma este alcatuit din numerosi factori ce concura la realizarea produselor si serviciilor, precum: nivelul tehnic al utilajelor si echipamentelor, calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licente si brevete inregistrate, capacitatea de creatie-inovatie-inventie. Aceasta componenta a macromediului implica firma atat ca beneficiar, cat si ca furnizor, in principal, prin intermediul pietei. Considerat, de regula, factorul cu cel mai puternic impact asupra activitatilor umane, cunoasterea mediului tehnologic prezinta o importanta deosebita pentru firma, deoarece creeaza modalitati noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajuta la descoperirea unor noi segmente de consumatori, modifica modelele cererii si stilul de viata, poate modifica natura concurentei intr-o industrie si amplifica eficienta activitatilor de marketing, utilizand tehnici avansate.

Mediul natural

Resursele nu numai ca nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice si sociale, ci au inceput sa fie luate in considerare la dimensiunile lor reale si integrate intr-un sistem impreuna cu alte subsisteme, ca populatia, investitia de capital, poluarea, productia de alimente, calitatea vietii, toate fiind privite in evolutia lor pe termen lung si in interconditionarea lor reciproca

Mediul natural detine un rol din ce in ce mai important in perioada actuala in proiectarea si desfasurarea activitatilor economice. Conditiile naturale determina modul de localizare, de distributie in spatiu a activitatilor unitatii economice, influentand in mod nemijlocit obiectivul activitatii. Si in cadrul mediului natural se inregistreaza o serie de tendinte, puse in evidenta prin criza materiilor prime, cresterea costului energiei si implicatiile legate de influenta reliefului, a climei.

Mediul cultural

Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate constituie mediul cultural. Aceste elemente formeaza comportamentul de cumparare si consum, delimiteaza segmentele de piata si delimiteaza tipologiiile specifice ale cumparatorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigentei unei anumite piete, conditionand atat felul produselor si maniera distribuirii lor, cat si continutul si forma comunicatiilor firmei cu piata, ale mesajelor transmise.

Mediul politico-legislativ

Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce actioneaza si de raporturile stabilite intre acestea. Toate acestea determina un climat politic stabil sau mai putin stabil cu influente directe asupra mediului de afaceri dintr-o regiune, ca si gradul de interventie a statului in economie si atitudinea generala a administratiei fata de viata economica a societatii.

Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice si actelor normative care reglementeaza desfasurarea activitatilor comerciale ale intreprinderilor. Mediul juridic si institutional nu cuprinde doar legislatia comerciala interna, ci si reglementarile stabilite de organismele internationale abilitate. Pornind de la premisa si de la situatia actuala, caracterizata printr-o grava lipsa de credibilitate pe plan international, la care au contribuit instabilitatea legislativa, birocratia si coruptia, Administratia locala isi propune ca obiectiv prioritar cresterea semnificativa a volumului investitiilor straine in Braila prin asigurarea unui climat investitional de natura a incuraja si atrage investitorii straini

v    reglementarea concurentei de piata (protejarea intreprinzatorilor contra concurentei neloiale, preturilor discriminatorii); protectia consumatorului (garantarea siguran-tei produselor utilizate, protectia impotriva practicilor comerciale inselatoare); interes general pentru societate (reducerea poluarii mediului, conservarea unor resurse, cresterea calitatii vietii).

v    concentrarea pe functiile de baza in promovarea investitiilor straine si anume: servicii pentru investitori (informare, interfata cu alte institutii); crearea unei imagini pozitive a Brailei ca destinatie pentru investitori la nivel de regiune;

v    generarea de investitii: abordarea directa a investitorilor straini cu proiecte si propuneri concrete;

B. Analiza micromediului

Micromediul de marketing include factorii si fortele cu actiune imediata asupra intreprinderii, care influenteaza direct succesul activitatii desfasurate si asupra carora si intreprinderea isi exercita controlul intr-o masura mai mica sau mai mare: firma, furnizorii de marfuri, prestatorii de servicii, furnizorii fortei de munca, clientii, concurentii si organismele publice. Ca sistem evolutionist, firma actioneaza in desfasurarea activitatii sale concomitent pe doua piete: piata intrarilor si piata iesirilor. Pe primul tip de piata, firma apare in calitate de cumparator si stabileste legaturi in special cu furnizorii de marfuri, de forta de munca si prestatorii de servicii. Pe piata iesirilor, firma are calitatea de vanzator si isi valorifica produsele si serviciile Carrefourizate, stabilind legaturi in principal cu clientii.

Furnizorii de marfuri

Asigurarea resurselor necesare desfasurarii activitatii de comert a firmei Carrefour Braila depinde de relatiile de vanzare cumparare cu furnizorii de marfuri. Acestia reprezinta veriga centrala a intregii afaceri a firmei, iar de modul in care se asigura termenele si conditiile de livrare depinde intregul circuit intern al marfurilor in cadrul magazinului.

Tipul si numarul furnizorilor Carrefour se axeaza in principal pe doua categorii largi de produse: alimentare si nealimentare. In general, firmele furnizoare detin un renume pe piata, iar produsele sunt marci cunoscute de clienti, atat la nivel local, cat si international. In cadrul selectarii sau colaborarii cu furnizorii, Carrefour analizeaza o serie de aspecte legate de:

v    respectarea termenelor si conditiilor de livrare;

v    nivelul de implicare al firmelor in stabilirea si negocierea preturilor de vanzare a propriilor produse;

v    discount-urile si alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumparare;

v    cota de piata detinuta si imaginea firmei pe piata, modul de promovare al produselor (publicitate la locul vanzarii, merchendising, promovare directa sau alte tipuri de activitati ce promoveaza produsele

v    contributia procentuala la profitul propriu al firmei.

O astfel de analiza a furnizorilor reprezinta o metoda prin care firma stabileste importanta si rolul fiecarui colaborator, fiind necesara atat in etapa de audit, pentru relevarea pozitiei curente, cat si in stabilirea unor relatii viitoare, pe termen lung.

Puterea furnizorilor asupra firmei se poate manifesta prin majorarea preturilor sau prin diminuarea calitatii produselor livrate. De asemenea, acest tip de influenta prelungit pe o perioada indelungata, poate modifica rata profitabilitatii firmei, in masura in care furnizorul ocupa un loc important in firma.

Relatiile cu furnizorii pot fi intrerupte in cazul in care firma decide ca acestia detin o influenta prea mare in stabilirea si negocierea conditiilor de plata si livrare. Colaborarea cu furnizorii de produse se bazeaza in principal pe avantajul reciproc al partilor, insa in cazul in care firma impune preturi si cantitati care nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sisteaza comenzile si intrerupe activitatea cu furnizorul.

Prestatorii de servicii

Prestatorii serviciilor de marketing reprezinta agentii economici care ajuta firma sa-si promoveze si sa-si creeze imaginea produselor, dar si a unitatii. Acest tip de legatura stabilita cu prestatorii, contribuie intr-un mod hotarator atat la politica de promovare a produselor sale, ca si la notorietatea si imaginea activitatii firmei.

In ceea ce priveste promovarea produselor, firmele prestatoare de servicii ce colaboreaza cu Crrefour se grupeaza in functie de media prin care se face cunoscuta imaginea sau spotul publicitar, in:

v    publicitate radio: Radio Braila

v    publicitate TV: Antena 1 Braila, Mega TV

v    publicitate scrisa : Obiectiv, Monitorul, Arcașul

v    panouri si afise promotionale: Design Prest.

Selectarea si colaborarea cu acestia depinde de mesajul pe care firma doreste sa-l transmita, dar si de impactul pe care il are fata de publicul tinta. Pentru ofertele speciale de week-end si reducerile de pret ale produselor, firma utilizeaza publicitatea radio si panourile afisate in magazin, iar in cazul promovarii imaginii firmei in cadrul festivalurilor si concertelor, se realizeaza prin panouri si publicitate scrisa. Spoturile publicitare, prin intermediul televiziunii locale, se difuzeaza in cazul in care firma achizitioneaza si comercializeaza un produs nou, unic pe piata. In general, colaborarea cu prestatorii de servicii publicitare se face intr-un mod alternant, astfel incat firma sa utilizeze rational fiecare medie in parte atunci cand este necesar. 

Analiza concurentei

Mediul inconjurator competitional defineste vecinatatea imediata a organizatiei, fiind constituit din acele elemente - indivizi, grupuri sau alte organizatii, ce o influenteaza direct si aupra carora poate exercita o influenta semnificativa. Concurentii firmei constituie o veriga importanta ce-i permite sa-si optimizeze si sa-si imbunatateasca performantele economice, in special indicatorii profitului. In cazul unei competitii firma poate sa-si revizuiasca performantele intregii afaceri printr-o oferta mai atractiva ca pret si calitate pentru consumatori.

Pe segmentul hipermarketurilor din Braila, concurentii directi sunt Sellgros, PIC, Billa si Kaufland care ofera produse si servicii asemanatoare serviciilor Carrefour.

Comertul traditional

Sub denumirea de comert traditional se intelege oferta unor marfuri, in schimbul unor mijloace de plata (bani) sau alte marfuri de schimb, pretul acestor marfuri fiind stabilit dupa raportul pe piata dintre 'cerere' si 'oferta'.

Comertul se limiteaza deci pe cumpararea, transportul si vanzarea marfurilor. Cu cat societatea unde are loc comertul este mai diferentiata si mai complexa, apare necesitatea expertilor in acest schimb de produse.

Comert in sensul strict al cuvantului, exista numai acolo unde al treilea participant (comerciantul) este implicat, participa activ si realizeaza un profit prin schimbul de marfuri.

Acest schimb a determinat necesitatea unor intelegeri sau acorduri comerciale, prin care se stabilesc anumite reguli dintre parteneri, fiind acorduri regionale sau mai extinse. In cadrul comertului se mai poate aminti exportul si importul de marfuri, precum si taxele vamale, acestea din urma avand o tendinta de disparitie prin procesul de globalizare.

Un aspect negativ al comertului poate fi amintit, ca de exemplu: comertul cu sclavii, comertul cu droguri, comertul cu arme, comertul cu organe (umane), comertul cu femei (prostitutie), comertul cu copii.

Firma S.C. PATY S.R.L. Braila s-a infiintat la data de 05.06.2008 prin vointa asociatilor Moldovan Liliana si Chirila Mihaela, devenind societate comerciala cu personalitate juridica din momentul inregistrarii la Camera de Comert si Industrie a judetului Braila, avand certificatul de inmatriculare J20/1327/2005. De la inceput s-a declarat ca societate platitoare de TVA, avand codul unic de inregistrare fiscala RO 1578946. Capitalul social subscris si varsat este de 20.000 lei fiecare dintre cei doi asociati detinand 50% din partile sociale.

Firma are ca obiect principal de activitate obtinerea de produse de panificatie si vanzarea acestora prin intermediul magazinelor proprii. Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, este orientat persoanelor de toate varstele. Clientii potentiali ai firmei sunt persoanele de toate varstele. Pentru ai determina pe clientii sa cumpere produsele fabricate de S.C. PATY S.R.L., conducerea va pune accentul, in primul rand, pe calitatea deosebita a serviciilor prestate, pretul convenabil. Produsele firmei vor fi distribuite direct consumatorului. Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din costurile de productie si din alte cheltuieli.

In primul an de functionare, brutaria a avut urmatoarele rezultate financiare: o cifra de afaceri medie de 14.000 lei lunar, o rata a profitului brut lunar de 45%, rata lichiditatii fiind foarte buna.

Firma a contractat un credit comercial pe termen scurt care a fost integral rambursat in anul 2009, iar in prezent nu are nici un credit in derulare. Pentru a reinvesti profitul acumulat in acesti 2 ani de activitate, intentionam sa dezvoltam activitatea firmei in domeniul obtinerii de produse de patiserie, prin deschiderea unei linii de patiserie proprie.

Scopul firmei este de a produce si comercializa produsele de panificatie si patiserie proprii. Aspiram sa dobandim o reputatie pe piata ca fabricant si distribuitor de produse de patiserie. Putem obtine acest lucru prin dezvoltarea prompta a produselor, intelegerea clara a tendintelor si nevoilor de pe piata si comercializarea profitabila a acestora. Pentru a ne atinge obiectivul, S.C. PATY S.R.L. are nevoie de capital, talent managerial, facilitati mai mari si mai eficiente.  

Produsul principal este painea. Un alt produs ce poate fi oferit este painea integrala. Ca produse secundare vor fi obtinute si oferite alte produse de panificatie cum ar fi: chifle, paine taraneasca, paine fara sare, baghete, lipie, paine multicereale, covrigi cu susan, sare si mac.

Obiectivele firme

v    marirea productiei de paine pentru a satisface necesarul dorit.

v    Creaera unei clientele stabile.

v    Atingerea unui grad de utilizarea a capacitatii de productie de 75%

v    Realizarea unei cifre de afaceri lunara de circa 10.000 lei si un profit brut de 3.500 lei.

Incepand din al doilea an al realizarii contractului ne propunem:

v    Largirea volumului activitatii ajungand la un grad de utilizare a capacitatii de productie de 95%

v    Atingerea unei cifre de afaceri de circa 20.000 lei si un profit brut de 7.000 lei pe luna.

In a doua etapa a proiectului, ne propunem extinderea afacerii, prin infiintarea unei patiserii, etapa care urmeaza a fi analizata in functie de volumul acumularilor realizate in prima etapa.

A. Macromediul firmei

Macromediul firmei reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili ce constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea.

Mediul demografic

Asa cum am afirmat, piata de desfacere a firmei S.C. PATY S.R.L. are un caracter local. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Braila, dar preconizam sa extindem aceasta arie de desfacere a produselor noastre si in localitatile invecinate. Unul dintre avantajele firmei se datoreaza loialitatii clientilor care asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

In cazul nostru este greu de delimitat o piata tinta. Orice persoana  este client al nostru, consumator de paine. Totusi pentru specialitatile noastre (covrigi, batoane, saleuri, pateuri) principalii clienti ai nostri sunt copiii si adolescentii (mai ales ca patiseria noastra este amplasata in apropierea unui liceu).

Premisa esentiala a identificarii unei tinte de comunicare eficiente o constituie analiza corespunzatoare a pietei si a elementelor sale componente. Tinta noastra comerciala raspunde la intrebarea: Care sunt clientii nostri potentiali?, iar tinta de comunicare raspunde la intrebarea: Cui trebuie sa ne adresam pentru a vinde sau a face sa se vanda produsele noastre?

Brutaria functioneaza si este amplasata in Braila, la intersectia strazilor Aleea Visului cu Aleea Dorului, iar patiseria va fi infiintata in aceeasi cladire cu brutaria, dar in alt spatiu, la 100 m de Liceul Economic din Braila. O parte din clienti permanenti ai patiseriei vor fi si elevii care frecventeaza cursurile acestui liceu.

Mediul economic

Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea firmei de a concura in domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si disponibilitatea consumatorilor de a cumpara produsele firmei. Intre factorii care influenteaza puterea de cumparare se numara rata inflatiei, evolutia preturilor, modelele de consum ale populatiei, rata somajului, veniturile reale, strucura comertului cu ridicata, exportul si importul de bunuri.

Luand in considerare ca firma este una de mici dimensiuni, consideram ca toate aceste caracteristici nu vor influenta foarte mult comportamentul consumatorului cu privire la procurarea alimentelor de baza pentru o nutritie sanatoasa. In cazul nostru, indiferent daca rata somajului va creste, veniturile populatiei vor scadea si preturile vor creste consideram ca firma va supravietui deoarece painea nu poate lipsi din nici o gospodarie.

Mediul tehnologic

Mediul tehnologic arata cum se obtin produsele si se exprima prin inventii, prin marimea formelor de cercetare, produsele noi si oferta si cererea pentru aceasta. Majoritatea inovatiilor din interiorul firmei vizeaza ameliorari ale unor utilaje deja existente, imbunatatirea acestora si nu schimbarea lor, deoarece costurile ar fi destul de mari si nu ar mai fi rentabil. Costurile inalte ale cercetarii determina multe firme sa imbunatateasca vechile produse, in loc sa vina cu produse complet noi.

Mediul natural

Resursele nu numai ca nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice si sociale, ci au inceput sa fie luate in considerare la dimensiunile lor reale si integrate intr-un sistem impreuna cu alte subsisteme, ca populatia, investitia de capital, poluarea, productia de alimente, calitatea vietii, toate fiind privite in evolutia lor pe termen lung si in interconditionarea lor reciproca.

Mediul natural detine un rol din ce in ce mai important in perioada actuala in proiectarea si desfasurarea activitatilor economice. Conditiile naturale determina modul de localizare, de distributie in spatiu a activitatilor unitatii economice, influentand in mod nemijlocit obiectivul activitatii. Si in cadrul mediului natural se inregistreaza o serie de tendinte, puse in evidenta prin criza materiilor prime, cresterea costului energiei si implicatiile legate de influenta reliefului, a climei.

Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate constituie mediul cultural. Aceste elemente formeaza comportamentul de cumparare si consum, delimiteaza segmentele de piata si delimiteaza tipologiiile specifice ale cumparatorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigentei unei anumite piete, conditionand atat felul produselor si maniera distribuirii lor, cat si continutul si forma comunicatiilor firmei cu piata, ale mesajelor transmise.

Impactul mediului cultural asupra activitatii firmei este conditionat de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezista in timp, fiecare cultura este compusa din culturi secundare, valorile culturale secundare se transforma in timp.

Particularitatile pietei deriva si din mentalitatile unor grupuri de persoane, sasi si germani, care constituie o parte importanta a populatiei. Tipul de comportament al acestora difera prin cultura proprie, stilul de viata si exigentele specifice populatiei germane-conservarea propriei culturi: calitatea produselor, usurinta in achizitionarea produselor sau serviciilor, respectarea traditiilor si obiceiurilor. Toate aceste elemente contribuie la definirea prototipului de consumator, iar firma, pentru a avea o activitate eficienta, trebuie sa ia in considerare si aceste caracteristici ale grupurilor etnice.

Mediul politico-legislativ

Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce actioneaza si de raporturile stabilite intre acestea. Toate acestea determina un climat politic stabil sau mai putin stabil cu influente directe asupra mediului de afaceri dintr-o regiune, ca si gradul de interventie a statului in economie si atitudinea generala a administratiei fata de viata economica a societatii.

Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice si actelor normative care reglementeaza desfasurarea activitatilor comerciale ale intreprinderilor. Mediul juridic si institutional nu cuprinde doar legislatia comerciala interna, ci si reglementarile stabilite de organismele internationale abilitate.

Pornind de la premisa si de la situatia actuala, caracterizata printr-o grava lipsa de credibilitate pe plan international, la care au contribuit instabilitatea legislativa, birocratia si coruptia, Administratia locala isi propune ca obiectiv prioritar cresterea semnificativa a volumului investitiilor straine in Sibiu, prin asigurarea unui climat investitional de natura a incuraja si atrage investitorii straini:

v    reglementarea concurentei de piata (protejarea intreprinzatorilor contra concuren-tei neloiale, preturilor discriminatorii); protectia consumatorului (garantarea siguran-tei produselor utilizate, protectia impotriva practicilor comerciale inselatoare); interes general pentru societate (reducerea poluarii mediului, conservarea unor resurse, cresterea calitatii vietii).

v    concentrarea pe functiile de baza in promovarea investitiilor straine si anume: servicii pentru investitori (informare, interfata cu alte institutii); crearea unei imagini pozitive a Sibiului ca destinatie pentru investitori la nivel de regiune;

v    generarea de investitii: abordarea directa a investitorilor straini cu proiecte si propuneri concrete;

v    solutionarea operativa a dificultatilor intampinate de investitorii straini;

v    asigurarea tratamentului egal intre investitorii straini si romani in conditiile crearii unui mediu favorabil investitiilor:

v    existenta unor programe corelate si eficiente de dezvoltare regionala, promovarea exporturilor si de stimulare a investitiilor interne;

v    acordarea de stimulente pentru investitii, in mod transparent si nediscriminatoriu;

v    sprijinirea financiara corespunzatoare a activitatii de atragere a investitiilor straine.

B. Micromediul firmei

Micromediul firmei sau mediul apropriat cuprinde totalitatea componentelor mediului extern cu care intreprinderea intra in relatii permanente pentru implinirea obiectivelor de marketing, micrometrul extern este format din clienti, furnizori, intermediari, concurenti si public.

Relatiile de piata sunt stabilite cu clientii, furnizorii si intermediarii pe baze contractuale.

Clientela pe care o vizam se imparte in 4 categorii:

v    vechii clienti ai brutariei existente in Braila, datorita pozitiei strategice a brutariei si a calitatii ridicate a produselor precum si atragerea de noi clienti;

v    elevii liceului aflat in apropierea brutariei si patiseriei.

v    Persoane juridice care vor sa organizeze diverse intalniri de afaceri, etc.

v    Persoane fizice si juridice care organizeaza petreceri festive, etc.

Furnizorii

v    Selectarea furnizorilor firmei se face pe urmatoarele criterii:

v    calitatea produselor;

v    pretul oferit;

v    facilitatile de plata; distanta.

Plata furnizorilor se face in termen de 15 zile pentru furnizorii fara contract si in functie de data scadentei stabilite, pentru cei cu contract. Principalii furnizori actuali de materii prime sunt:

Concurenta

In zona exista doua brutarii care nu acopera necesarul de produse de panificatie, dar pe raza orasului Braila mai exista 8 patiserii. Comparativ cu acesti concurenti, activitatea pe care o organizam va fi mult mai buna, deoarece:

v    utilajele pe care le avem sunt moderne, de productivitate inalta si asigura produse de calitate superioara;

v    vom oferi preturi mai avantajoase decat concurenta.