CONTRACTELE COMERCIALE SPECIALE

Cele mai utilizate contracte comerciale sunt cele de vanzare-cumparare si leasingul. Principala trasatura caracteristica a vanzarii-cumpararii comerciale o constituie intentia de revanzare: cumpararea este facuta cu scopul revanzarii ori inchirierii, iar vanzarea este precedata de o cumparare facuta in scop de revanzare.

Leasingul este un contract prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, in schimbul unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.

Prezentarea notiunilor elementare cu privire la doua dintre cele mai utilizate contracte in practica economica romaneasca este de natura sa permita insusirea trasaturilor caracterisitice si a elementelor definitorii pentru aceste categorii de contracte.

1. Consideratii generale

In continutul sintagmei 'contracte comerciale' legiuitorul roman de la 1887 a inteles sa includa:

Vanzarea-cumpararea comerciala - (art. 60-73 C. com.);

Reportul - (art. 74-76 C. com.);

Contul curent - (art. 370-373 C. com.);

Mandatul - (art. 374-393 C. com.);

Comisionul - (art. 405-412 C. com.);

Transportul - (art. 413-441 C. com.);

Evolutia societatii a determinat cresterea dinamismului, a varietatii si a complexitatii raporturilor juridice, in general, si a celor de drept comercial, in special. Astfel, s-a impus necesitatea aparitiei unor noi reglementari care sa defineasca juridic si sa reglementeze noile realitati. Pe cale de consecinta, sfera sintagmei 'contract comercial' s-a largit, incluzand si alte contracte, cum sunt cele bancare (contractul bancar de depozit de fonduri, contractele de credit, contractul de card bancar etc.), contractul de consignatie, contractul de leasing, contractele de bursa etc.

Toate contractele comerciale sunt supuse conditiilor de validitate cerute  de art. 948 C. ci:

Consimtamantul valabil al partii care se obliga;

Capacitatea de a contracta;

Un obiect determinat si licit;

O cauza legitima.

Aceste cerinte sunt esentiale pentru validitatea conventiilor, indiferent ca acestea sunt civile sau  comerciale. De altfel, dubla subordonare a contractelor comerciale nu este decat o aplicatiune a principiului inscris in art. 1 C. com., conform caruia normele dreptului civil constituie un izvor de drept subsidiar, constituind dreptul comun acolo unde legea comerciala nu dispune. Asa dupa cum se remarca in doctrina, Codul comercial nu reglementeaza decat modul de functionare a contractelor comerciale, conditiile de existenta juridica fiind cele prevazute de Codul civil.

2. Contractul de vanzare-cumparare comerciala

Din punct de vedere al fizionomiei sale structurale, vanzarea-cumpararea comerciala este similara vinzarii-cumpararii civile, ambele fiind contracte prin intermediul carora se transmite, in schimbul unui pret, proprietatea asupra unui lucru.

Principala trasatura caracteristica a vanzarii-cumpararii comerciale o constituie intentia de revanzare: cumpararea este facuta cu scopul revanzarii ori inchirierii, iar vanzarea este precedata de o cumparare facuta in scop de revanzare.

Intrucat Codul comercial roman nu ofera o definitie a contractului de vanzare-cumparare comerciala, prin aplicarea dispozitiilor art. 1 C. Com., care statueaza ca acolo unde legea comerciala nu dispune se va aplica legea civila, contractul va fi definit pe baza dispozitiilor Codului Civil: „vinderea este o conventie prin care doua parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul lui”.

2. 1. Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare comerciala sunt:

1.     este un contract bilateral (sinalagmatic) dand nastere la obligatii reciproce intre parti;

2.     este un contract cu titlu oneros, prin incheierea lui fiecare parte urmarind obtinerea unei contraprestatii, a unui folos patrimonial;

3.     este un contract comutativ, pentru ca fiecare parte cunoaste de la inceput existenta si intinderea prestatiei la care se obliga;

4.     este un contract consensual, intrucat se incheie pe baza simplului acord de vointa al partilor contractante;

5.     este un contract translativ de proprietate, prin intermediul acestuia transmitandu-se dreptul de proprietate.

2. 2. Conditiile de validitate a contractului de vanzare-cumparare sunt:

1.       consimtamantul partilor. Acordul de vointa al partilor (consimtamantul), in sensul transmiterii de la vanzator la cumparator a dreptului de proprietate asupra unui bun, in schimbul pretului trebuie sa fie liber si neviciat.

2.       capacitatea de a incheia contractul de vanzare-cumparare comerciala. Incheierea valabila a contractului de vanzare-cumparare comerciala este conditionata si de existenta capacitatii ceruta de lege pentru partile contractante: capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu.

3.       obiectul contractului de  vanzare-cumparare comerciala. Caracterul bilateral al contractului de vanzare cumparare comerciala face ca acesta sa dea nastere la obligatii in sarcina ambelor parti, fiecare obligatie avand ca obiect o anumita prestatie: obligatia vanzatorului – lucrul vandut, iar obligatia cumparatorului – pretul.

4.       cauza legitima

2. 3. Obligatile partilor in contractul de vanzare-cumparare comerciala sunt:

1.       obligatia vanzatorului este aceea de a pune la dispozitia cumparatorului bunul cumparat, conservat si pastrat pana la momentul predarii si sa-l garanteze de evictiune si de viciile bunului pe cumparator. De asemenea vanzatorul are obligatiile de informare si de securitate. Conform principiului autonomiei de vointa, partile pot conveni si alte obligatii in sarcina vanzatorului (ex: locul predarii, termenul predarii, cheltuielile predarii).

2.       obligatia cumparatorului e aceea de a plati pretul.

3. Contractul de leasing

Potrivit O. G. nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing cu completarile si modificarile ulterioare, prin termenul de leasing sunt desemnate operatiunile „prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, in schimbul unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale“. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca sunt achitate toate obligatiile asumate in contract.

Tipuri de contracte de leasing

A. Contract de leasing financiar

Conform Legii nr. 571/2003 – Codul Fiscal, contractul de leasing financiar este un contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

- riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului – obiect al contractului – sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

- prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului, catre utilizator la momentul expirarii contractului;

- perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului, perioada de leasing incluzand orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit.

B. Contract de leasing operational

Contractul de leasing operational este definit ca fiind orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar.

C. Contract de leasing intern

Contractul de leasing, financiar sau operational, incheiat intre doi rezidenti.

D. Contract de leasing extern (cross-border)

Contractul de leasing, financiar sau operational, incheiat intre un locator/finantator non-rezident si un utilizator rezident.

Operatiunile de leasing au ca obiect bunuri imobile prin natura lor sau care devin imobile prin destinatie, precum si bunuri mobile, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, a manuscriselor, a brevetelor, a drepturilor de autor si a bunurilor necorporale.

Locatorul (societatea de leasing[1]) achizitioneaza bunurile de care are nevoie utilizatorul pentru a i le transmite in locatiune. In acest sens, utilizatorul prezinta societatii de leasing o oferta ferma, lista cuprinzand bunurile care vor constitui obiectul contractului de leasing si acte care sa evidentieze situatia sa financiara.

In cadrul unei operatiuni de leasing, poate avea calitatea de locator/finantator o societate de leasing, persoana juridica romana sau straina. Orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina, poate avea calitatea de locatar/utilizator, in conditiile legii romane.

Utilizatorul (beneficiarul leasing-ului) are facultatea de a alege furnizorul bunului/bunurilor date in leasing si societatea de asigurare, cu consimtamantul societatii de leasing.

De regula, bunul este cumparat de la un tert furnizor, cu exceptia cazului in care societatea de leasing detine si aceasta calitate. La expirarea duratei contractului, utilizatorul poate fie sa cumpere bunul, fie sa reinnoiasca inchirierea pentru o noua perioada de timp, fie sa restituie bunul catre locator (societatea de leasing).

Contractul de leasing trebuie sa cuprinda pe langa partile contractante:

- locatorul/finantatorul;

- utilizatorul;

cel putin urmatoarele elemente:

a) clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operational;

b) denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing si caracteristicile de identificare a acestuia;

c) valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora;

d) perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

e) clauza privind obligatia asigurarii bunului;

f) valoarea totala a contractului de leasing.

Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda, pe langa elementele prevazute la alin.(1), urmatoarele:

a) valoarea de intrare a bunului;

b) valoarea reziduala a bunului convenita de parti, cand este cazul;

c) valoarea avansului;

d) rata de leasing.”

Partile pot conveni si alte clauze dar, contractul de leasing nu se poate incheia pe un termen mai mic de un an. Contractele de leasing constituie titlu executoriu, daca utilizatorul nu preda bunul in urmatoarele situatii:

- la sfarsitul perioadei de leasing, daca utilizatorul nu a formulat optiunea cumpararii bunului sau a prelungirii contractului;

- in cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului.

Obligatiile partilor in cadrul unei operatiuni de leasing

Locatorul/finantatorul se obliga:

a) sa respecte dreptul locatarului/utilizatorului de a allege furnizorul de bunuri, potrivit intereselor sale;

b) sa contracteze bunul cu furnizorul desemnat de locatar/utilizator, in conditiile expres formulate de catre acesta sau, dupa caz, sa dobandeasca dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator;

c) sa incheie contract de leasing cu locatarul/utilizatorul si sa transmita acestuia, in temeiul contractului de leasing, drepturile ce deriva din contract, cu exceptia dreptului de dispozitie, iar in cazul programelor pentru calculator, sa transmita dreptul de utilizare asupra programelor pentru calculator catre locatar/utilizator, fara a-si mai putea exercita acest drept pe perioada derularii contractului de leasing;

d) sa respecte dreptul de optiune a locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului, ori de a inceta raporturile contractuale;

e) sa ii garanteze locatarului/utilizatorului folosinta linistita a bunului, in conditiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale;

f) sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing, daca prin contractul de leasing partile nu au convenit altfel.

Utilizatorul se obliga:

a) sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul si in conditiile de livrare agreate cu furnizorul;

b) sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa il exploateze;

c) sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing, decat cu acordul finantatorului;

d) sa achite toate sumele datorate conform contractului de leasing - rate de leasing, asigurari, impozite, taxe - in cuantumul si la termenele mentionate in contract;

e) sa suporte cheltuielile de intretinere precum si orice alte cheltuieli aferente bunului sau din contractul de leasing;

f) sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului, in lipsa unei stipulatii contrare, totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, si continuitatea platilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing;

g) sa permita locatorului/finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing;

h) sa il informeze pe locator/finantator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venita din partea unui tert;

i) sa nu aduca modificari bunului si sa nu schimbe locul declarat in contract, fara acordul locatorului/finantatorului;

j) sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului de leasing.

In cadrul operatiunilor de leasing drepturile si obligatiile partilor vor fi stipulate in contract si nu vor fi limitate doar la prevederile mentionate deja.

In temeiul contractului de leasing utilizatorul are urmatoarele drepturi:

a) de actiune directa asupra furnizorului, in cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar in perioada de garantie si postgarantie, locatorul/finantatorul fiind exonerate de orice raspundere;

b) de a exercita actiunile posesorii fata de terti.

Drepturile reale ale finantatorului asupra bunului utilizat in baza unui contract de leasing sunt opozabile judecatorului-sindic, in situatia in care utilizatorul se afla in insolventa, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 85/2006. Daca utilizatorul se afla in dizolvare si/sau lichidare, aceleasi dispozitii se aplica si lichidatorului numit potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale.

Raspunderea partilor

In cazul in care locatarul/utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul agreat cu furnizorul si/sau in contractul de leasing, sau daca se afla in stare de reorganizare judiciara si/sau faliment, locatorul/finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing cu daune-interese.

Locatorul/finantatorul nu raspunde daca bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat sau este livrat necorespunzator locatarului/utilizatorului de catre furnizor.

Daca in contract nu se prevede altfel, in cazul in care locatarul/utilizatorul nu executa obligatia de plata integrala a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, calculate de la scadenta prevazuta in contractul de leasing, locatorul/finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat sa restituie bunul si sa plateasca toate sumele datorate, pana la data restituirii in temeiul contractului de leasing.

Daca locatorul/finantatorul nu respecta dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului, asa cum este prevazut in prezenta ordonanta, locatorul/finantatorul datoreaza daune-interese egale cu totalul prejudiciului produs prin incalcarea acestei obligatii, iar instanta judecatoreasca investita cu stabilirea daunelor-interese va putea pronunta o hotarare care sa tina loc de act de vanzare-cumparare.

Daca in timpul derularii contractului de leasing locatorul/finantatorul instraineaza bunul, respectiv cesioneaza dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator altei societati  de leasing, dobanditorul este legat de aceleasi obligatii contractuale ca si locatorul/finantatorul care a instrainat bunul, respectiv transmitatorul care a cesionat dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator.

Din momentul incheierii contractului de leasing si pana la expirarea acestuia si reintrarea in posesia bunului, locatorul/finantatorul este exonerat de orice raspundere fata de terti pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului, fapta sau omisiunea locatarului/utilizatorului.

TESTE!!!

TESTE DE AUTOCONTROL

1.     Definiti contractul de vanzare-cumparare.

2.     Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare.

3.     Conditii de validitate ale contractului de vanzare-cumparare.

4.     Elementele obligatorii ale unui contract de leasing.

5.     Definiti contractul de leasing.

TESTE DE EVALUARE FINALA!!!

Capitolul I

1.     Termenul de comert provine din latinescul:

a. commercium;

b.       cum;

c. merx.

2. Izvoarele de drept comercial se impart in doua categorii:

a. izvoare subiective;

b.       izvoare obiective;

c. izvoare interpretative;

d.       izvoare normative.

3. In conceptia clasica a dreptului comercial exista doua sisteme care permit determinarea obiectului dreptului comercial. Acestea sunt:

a.  sistemul subiectiv;

b. sistemul etimologic;

c. sistemul juridic;

d. sistemul obiecti

4. La baza Codului comercial roman a stat:

a)     Codul comercial francez;

b)     Codul comercial italian;

c)     Codul comercial german.

5. Codul comercial roman a fost adoptat in anul:

a)     1887;

b)     1882;

c)     1900.

Capitolul II

1.     Faptele de comert sunt enumerate in:

a)     art. 3 C. com;

b)     art. 4 C. com;

c)     art. 5 C. com;

d)     art. 7 C. com.

2.     Au calitatea de comercianti:

a)     societatile comerciale;

b)     asociatiile cu scop nelucrativ;

c)     fundatiile;

d)     persoanele care fac fapte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuita.

3.     Potrivit Legii 15/1990, regiile autonome sunt:

a)     persoane juridice care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara;

b)     persoane juridice care functioneaza pe baza de gestiune economica dar nu au autonomie financiara;

c)     societatile comerciale;

d)     asociatiile lucrative.

4.     Calitatea de comerciant pentru societatile comerciale se probeaza prin:

a)     orice inscris;

b)     copia certificatului de inregistrare a societatii comerciale;

c)     martori;

d)     dovada fondului de comert.

5.     Elemente corporale ale fondului de comert sunt:

a)     bunuri imobile;

b)     drepturi asupra firmei;

c)     marfuri;

d)     marci de fabrica.

Capitolul III

1. Persoanele fizice pot desfasura activitati economice numai daca:

a)     nu sunt puse sub interdictie;

b)     indeplinesc conditiile de reasigurare;

c)     nu sunt administratori in alte societati;

d)     au calificarea necesara desfasurarii activitatii pentru care se solicita autorizatia.

2. Societatea cu raspundere limitata se constituie prin:

a)     inscris sub semnatura privata;

b)     inscris autentificat;

c)     statut, daca are un asociat unic;

d)     act constituti

3. Societatea comerciala este persoana juridica de la data:

a)     inmatricularii in registrul comertului;

b)     semnarii statutului;

c)     intocmirii actului constitutiv;

d)     realizarii acordului de vointa al asociatilor.

4.     Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare, cand actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare la prima convocare prezenta actionarilor reprezentand:

a)     ¼ din capitalul social;

b)     ½ din capitalul social;

c)     2/3   din capitalul social;

d)     ¾ din capitalul social.

5.     Pentru orice dauna pricinuita, administratorii raspund:

a)     personal;

b)     nesolidar;

c)     solidar;

d)     in mod colecti

Capitolul V

1.     Utilizatorul (beneficiarul leasing-ului) are facultatea de a alege:

a)     furnizorul bunului/bunurilor date in leasing;

b)     societatea de asigurare;

c)     fara consimtamantul societatii de leasing.

2.     Contractul de vanzare-cumparare este un contract:

a)     cu titlu gratuit;

b)     cu titlu oneros;

c)     bilateral;

d)     consensual.

3.     Obiectul contractului de vanzare-cumparare il reprezinta:

a)     caracterul oneros;

b)     caracterul consensual;

c)     lucrul vandut si pretul.

4.     Locatorul intr-un contract de leasing este:

a)     societatea de leasing;

b)     utilizatorul;

c)     beneficiarul leasingului;

d)     tertul furnizor.

5.     Sintagma 'consimtamantul partilor' desemneaza:

a)     acordul de participare al partilor;

b)     acordul de vointa al partilor;

c)  acordul de negociere al partilor.

CHEIA TESTELOR DE EVALUARE FINALA!!!

Capitolul I

1 = a

2 = c, d

3 = a, d

4 = b

5 = a

Capitolul II

1 = a

2 = a, d

3 = a

4 = b

5 = a, c

Capitolul III

1 = a, d

2 = c, d

3 = a

4 = d

5 = a, c

Capitolul V

1 = a, b

2 = b, c, d

3 = c

4 = a

5 = b

BIBLIOGRAFIE

1.     Stanciu D. Carpenaru, Drept comercial roman, editura All Beck, bucuresti, editia a III-a, 2000.

2.     Radu I. Motica, Lucian Bercea, Drept comercial roman, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001.

Codul comercial roman.

Codul civil roman.

Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent

Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu completarile si modificarile ulterioare.

Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului.

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

• Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale
• Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
• Legea contabilitatii nr. 82/1991

Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale

• OG nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing

ADENDA

Izvoarele normative sunt izvoarele creatoare, izvoarele formale de drept.

Izvoare interpretative sunt izvoarele destinate interpretarii actelor normative sau a vointei partilor in raporturile juridice.

Fapta de comert poate fi definita ca fiind actul juridic, faptul juridic sau operatiunea prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii sau o interpunere in circulatia bunurilor, efectuata cu intentia de a obtine anumite beneficii (profit).

Comercianti sunt aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuita, si societatile comerciale.

Concurenta neloiala constituie orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea comerciala sau industriala.

Persoana este orice persoana fizica sau juridica.

Firma este un element de identificare a comerciantului in campul activitatii comerciale si consta in numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant este inmatriculat in registrul comertului, isi exercita comertul si sub care semneaza.

Societatea comerciala poate fi definita drept o persoana juridica constituita de catre o grupare de persoane, pe baza unui contract de societate, in care asociatii inteleg sa puna in comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comert, in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate.

Actionarul semnificativ este persoana fizica, persoana juridica sau grupul de persoane care actioneaza in mod concertat si care detine direct sau indirect o participatie de cel putin 10% din capitalul social al unei societati comerciale sau din drepturile de vot, ori o participatie care permite exercitarea unei influente semnificative asupra luarii deciziilor in adunarea generala sau in consiliul de administratie, dupa caz.

Fuziunea este procedeul de absorbtie a unei societati de catre o alta societate sau contopirea a doua sau mai multe societati pentru a alcatui o societate noua.

Divizarea poate fi definita ca impartire a intregului patrimoniu al unei societati care isi inceteaza existenta intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta.

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile.

Leasingul este un contract prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, in schimbul unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.

Consimtamantul partilor este acordul de vointa al partilor (consimtamantul), in sensul transmiterii de la vanzator la cumparator a dreptului de proprietate asupra unui bun, in schimbul pretului trebuie sa fie liber si neviciat.

Valoare reziduala reprezinta valoarea la care, dupa achitarea de catre utilizator a tuturor ratelor de leasing prevazute in contract, precum si a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator si este stabilita de partile contractante.

Rata de leasing reprezinta:

- in cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobanda de leasing, care se stabileste pe baza ratei dobanzii convenite prin acordul partilor;

- in cazul leasingului operational, chiria se stabileste prin acordul partilor;“