EFORTUL SI EFECTELE INVESTITIILOR SOCIAL-CULTURALE

Efortul si efectele investitiilor social-culturale

Problematica evaluarii efortului si efectelor investitiilor social-culturale ridica serioase dificultati si indeosebi in ce priveste efectele economice si sociale. Daca pentru invatamant investitiile sunt efectuate de stat, prin buget, de diferite entitati, institutii si chiar de populatie - de unde mari dificultati de evaluare -, pentru celelalte activitati social-culturale cheltuielile de investitii se estimeaza oarecum mai usor.

Prin urmare, in domeniul invatamantului cheltuielile de natura investitiilor cuprind: investitiile propriu-zise (baza materiala, laboratoare, instalatii etc.) si costul formarii profesionale (ce include diverse cheltuieli curente de functionare a institutiilor de invatamant si cheltuielile suportate de populatie pentru instruire calificare- rechizite, haine etc.), pierderile de produs intern brut generate de faptul ca o parte din populatia apta de munca, pe perioada scolarizarii, nu participa la munca sociala si pierderi datorate factorului timp (imobilizarea de cheltuieli pe o perioada mare de timp, cat dureaza calificarea ).

In celelalte domenii social-culturale efortul investitional cuprinde toate cheltuielile ocazionate de baza materiala: cladiri, echipamente, instalatii, dotare specifica, teren etc., cheltuieli efectuate de stat sau, in anumite cazuri, si de diverse unitati economice sau chiar prin contributia baneasca a populatiei la constituirea unor fonduri extrabugetare.

In ceea ce priveste efectele generate de investitiile social-culturale, evaluarea lor este extrem de dificila, lipsind in prezent tehnicile necesare de calcul. Oricum, efectele investitiilor social-culturale sunt atat economice, cat si sociale, calitative, greu sau imposibil de evaluat.

Efectele economice generate de investitiile social-culturale sunt indirect reflectate in sfera productiva, fiind de natura sporului de produs intern brut, a sporului de venit net si de natura economiilor de resurse sau chiar valutare. Astfel, este evident ca dezvoltarea invatamantului, ocrotirii sanatatii, artei si culturii etc., determina o crestere a randamentului in munca al populatiei ocupate in sfera productiva si deci o marire a productivitatii, productiei si, in ultima instanta, a produsului intern brut (o asemenea cauzalitate este evidenta, logica, dar mai greu de evaluat, nu imposibil insa atunci cand se folosesc tehnici statistice, sociologice, psihologice).

Exemplificam o modalitate de cuantificare a efectelor investitiilor din invatamant:

a) cresterea gradului mediu de calificare (Dg_c), ca urmare a dezvoltarii invatamantului, inclusiv prin investitiile alocate, determina marimea productivitatii muncii:

- Acw =Dg_c·c_w  (7.79)

-Aw =Acw :i_w (7.79

unde:

C_w reprezinta contributia calificarii la cresterea productivitatii muncii (stabilita statistic);

A_cw -aportul teoretic al calificarii la cresterea productivitatii muncii;

A_w -aportul concret, procentual, al calificarii din indicele de crestere al productivitatii (i_w) intr-o perioada de timp (perioada analizata);

b) cunoscand contributia productivitatii muncii la sporirea produsului intern brut (w_y) se poate evalua apoi cresterea produsului intern brut (Dy) ca urmare a maririi gradului mediu de calificare:

c) stiind valoarea absoluta a produsului intern brut in perioada de baza (Y₀) si sporul procentual al produsului intern brut datorat calificarii (Dy) se poate evalua sporul absolut al produsului intern brut generat de calificare (DY_c

DY_c =Dy ·y₀ ; (7.81)

d) sporul de produs intern brut se poate echivala apoi in spor de venit net (DV_n) generat de invatamant:

(7.82)

unde:

r_t - salariile normate la 1000 lei produs intern brut;

e) pe langa cele doua tipuri de efecte prezentate, investitiile din invatamant genereaza si efecte de natura economiilor de resurse, caci o calificare mai inalta permite valorificarea mai buna a materiilor prime si materialelor, combustibilului si energiei, utilajelor etc.

Cu asemenea efecte de natura sporului de produs intern brut, de venit net si de natura economiilor, respectiv cu cheltuielile de investitii stabilite se pot construi apoi o serie de indicatori sintetici ca investitia specifica, durata de recuperare etc.

Pentru fiecare investitie social-culturala, dupa investigatii laborioase, printr-o conlucrare fructuoasa intre economisti, psihologi si sociologi se pot evalua efecte economice de natura sporului de productie, respectiv la nivel national, sporul de produs intern brut, spor de venit net si economii, efecte utilizate la calculul unor indicatori sintetici de eficienta.