Evolutia comertul exterior al sectorului IMM
Accesul la pietele internationale reprezinta o importanta directie de dezvoltare pentru sectorul IMM. Aderarea Romaniei si Bulgariei la UE, la 1 ianuarie 2007 a creat pentru scurt timp oportunitati de afaceri semnificative, atat pentru "vechile", cat si pentru "noile" state membre, prin extinderea pietei interne a UE Desigur, potentialul de dezvoltare al sectorului IMM depinde si de extinderea catre pietele non-UE. Totusi, pe aceste relatii de comert exterior exista diferite bariere tarifare si netarifare avand un impact important asupra IMM urilor in comparatie cu intreprinderile de mari dimensiuni.
Potentialul de accesare a pietei interne a UE si a pietelor internationale a favorizat si a condus la expansiunea activitatilor de comert exterior atat pe relatia exporturi, cat si pe cea de importuri a firmelor din Romania pentru o perioada scurta de timp de la momentul aderarii si pana la declansarea crizei financiare si economice . De altfel, intreprinderile angajate in tranzactii pe pietele internationale au resimtit efectul crizei inca de la declansarea acesteia incepand cu toamna anului 2008, cand aceste premise favorabile ale apartentei "la marea familie occidentala" s-au diminuat substantial, economia mondiala fiind lovita de criza financiara care mai intai a afectat foarte serios sistemele bancare din Statele Unite ale Americii i, ulterior arile Europei de Vest.
1. Evolutii de ansamblu in comertul exterior al Romaniei
Cum s-a aratat in cuprinsul capitolului 2 al acestui Raport, impactul crizei mondiale asupra economiei Romaniei, desi decalat si gradual ca mod de manifestare, a fost totusi unul semnificativ, conducand la intrarea tarii in recesiune si criza economica. Urmarile crizei s-au concretizat in scaderea cresterii economice si au influentat evolutia a PIB-ului. Acest lucru a dus la reducerea volumului de consum al populatiei din toate tarile care constituiau destinatii deja traditionale ale produselor romanesti, la scaderea produc iei, precum si la diminuarea severa a operatiunilor de comert exterior pentru sectorul de afaceri din Romania Mai mult decat atat, previziunile economice cu privire la viitorul apropiat si la relansarea economica sunt diverse i uneori chiar contradictorii.
In contextul international si macroeconomic, succint reiterat mai sus, in anul 2009, exporturile totale au insumat miliarde euro ceea ce reprezinta o scadere cu 25,4% fata de anul 2008 cand s-a inregistrat un volum al exporturilor cifrat la 38 miliarde euro.
Totodata, si importurile au avut o evolutie descendenta, coborand de la un volum al tranzactiilor de 57 miliarde euro in anul 2008 la 33 miliarde euro in anul 2009. De altfel, reducerea volumului valoric al importurilor este mult mai pronuntata, respectiv 41,1 fata de anul anterior, in comparatie cu scaderea exporturilor in aceeasi perioada.
Diminuarea mult mai pronuntata a importurilor poate fi pusa partial si pe seama evolutiei descendente a exporturilor, fiind cunoscut faptul ca, in general, productia romaneasca pentru export se bazeaza preponderent pe intrari de materie prima, materiale, tehnologii si alte tipuri de know how, provenite la randul lor din surse externe, cunoscute sub denumirea tehnica de operatiuni de procesare activa caseta/anexa nr. [i1]
CASETA/ANEXA nr. [i2] Cateva clarificari cu privire la operatiuni de comert exterior in regim de procesare activa (PA) In contextul internationalizarii din ce in ce mai pronuntate a economiei mondiale, o mare parte a fluxurilor de marfuri din si spre Romania se datoreaza procesarii active la export a unor materii prime si materiale provenite din principalele tari europene. Aceste proceduri, cunoscute international sub denumirea de OPT (Outward Processing Transactions) nu sunt tipice doar pentru Romania, ci se inregistreza si in alte tari emergente Aceste procedurisunt mai cunoscute sub denumirea de operatiuni "in lohn" care presupune ca majoritatea input-urilor de productie, de la cele mai mari, pana la cele mai mici accesorii sunt furnizate de partenerul extern, fiind introduse in tara cu regim de import temporar pe timpul procesarii, si avand ca destinatie exclusiva exportul. Prin urmare, procesatorul din Romania pune la dipozitie forta de munca si capacitatile de productie. Mai mult decat atat, chiar si echipamentele si tehnologiile pot fi furnizate sau achizitionate cu sprijinul financiar al partenerului extern ce urmeaza sa importe produsele finite. Cu toate acestea, procedura implica, in principal, furnizare de manopera, de unde si denumirea generica de operatiuni "in lohn", termen care provine din limba germana si inseamna "salariu" Aceste tipuri de operatiuni reprezinta o caracteristica a proceselor productive din ultimile decenii, cand reducerea cheltuielilor de transport si comunicatie a permis externalizarea productiei la comanda, permitand redistribuirea activitatilor economice pe piata mondiala, fapt ce a incurajat operatiunile de procesare activa. Mai mult decat atat, aceasta este o practica curenta de productie care se inscrie in ceea ce astazi denumim "just in time production" deosebit de importanta in conditiile accesului restrans la capitaluri in conjunctura de criza Productia la comanda conduce la economii si costuri mai mici si reuseste mentinerea competitivitatii in raport cu produsele concurente sau de substitutie. Procesele de productie sunt acum chiar si mai fragmentate decat erau in urma cu un deceniu, iar circuitul productiv este din ce in ce mai fragmentat de etapele individuale de productie a caror executie se muta in tarile in care costul mainii de lucru si a altor intrari de fabricatie sunt mai mici. Tocmai aceste procedee economice de externalizare (outsourcing) au sporit considerabil fluxul materiilor prime si al produselor semifinite in relatiile dintre Romania si principalii ei parteneri europeni. Dat fiind faptul ca, in cadrul diviziunii internationale a muncii, Romania joaca rolul de tara de destinatie a proceselor de productie externalizate, exporturile Romaniei se traduc in legaturi directe intre firmele romanesti si partenerele lor din tarile mai industrializate, permitand transferul unor tehnologii specifice de productie si de management avansate. Cu toate avantajele operatiunilor de procesare activa rezumate la asigurarea utilizarii capacitatilor de productie existente cu randamentul si incarcarea personalului corespunzatoare, exista si multe dezavantaje care conduc la concluzia ca dependenta de acest tip de operatiuni este mai putin avantajoasa pe termen lung. Acest tip de relatii comerciale determina ca procesatorii respectivi sa ramana orientati catre productie si nu catre piete si sa nu aiba abordarea de marketing asupra evolutiilor din piata. Pe de alta parte, faptul ca nu produc sub marca proprie le limiteaza preocuparea pentru cercetare-dezvoltare, creatie proprie, inovare, dezvoltare de noi produse. Chiar daca ne rezumam numai la cele cateva dezavantaje enumerate succint, tot ar fi suficient pentru a intelege vulnerabilitatea procesatorilor in regim de PA si puterea lor scazuta de negociere in relatiile cu partenerii externi, mai ales in situatia in care acestia din urma decid sa-si mute operatiunile catre procesatori din tari cu costuri si mai scazute ale fortei de munca astfel incat sa-si mentina sau chiar sa-si mareasca avantajele competitive. |
Schimbari in participarea IMM la operatiuni de comert exterior
Scaderea numarului IMM care efectuau operatiuni de comert exterior in anul 2009 fata de 2008 atat export, cat si import.
Astfel, in anul 200 un numar de 2 IMM-uri efectuau operatiuni de export, ceea ce reprezenta 5,5% din numarul de IMM-uri active la 31 decembrie 2009.
Tabel a. Numarul de intreprinderi angajate in activitati de export si import, dupa clasa de marime
Numar de intreprinderi | ||||
Import |
Export |
Import |
Export |
|
Total intreprinderi, din care | ||||
Microintreprinderi | ||||
Intreprinderi mici | ||||
Intreprinderi mijlocii | ||||
Intreprinderi mari | ||||
Altele |
Tabel b Distributia intreprinderilor angajate in activitati de export si import, dupa clasa de marime
Import |
Export |
Import |
Export |
|
Sector IMM, din care | ||||
Micro | ||||
Mici | ||||
Mijlocii | ||||
Intreprinderi mari | ||||
Total intreprinderi |
|
Dupa cum se poate observa din tabelul nr. a, numarul de IMM-uri care efectueaza operatiuni de import este cu mult superior numarului de IMM-uri care deruleaza operatiuni de export. Astfel in anul 2008 un numar de 78.869 de IMM-uri, derula activitati de import in timp ce numai 23.419 IMMuri au realizat exporturi. Desi numarul firmelor importatoare scade la 67.393 in anul 2009, el se mentine de peste 3 ori mai mare in comparatie cu numarul firmelor exportatoare totodata acestea au reprezentat o pondere de 17,7% din numarul firmelor active la 31 decembrie 2009
Schimbari diferite de dinamica a numarului de firme importatoare si, respectiv exportatoare
Evolutia pe cei doi ani consecutivi indica o diminuare usoara a ponderii sectorului IMM si cresterea corespunzatoare a numarului de intreprinderi mari in structura demografica a participarii in activitatile de comert exterior pe cele doua fluxuri de import si, respectiv export. Aceste usoare schimbari de greutate specifica sunt de altfel sesizabile si din ilustrarea grafica de mai jos.
Cu toate acestea se poate observa ca impactul crizei a fost mai puternic si a afectat un numar mai mare de IMM-uri cuprinse in sfera importurilor
Grafic nr. a Evolutia distributiei IMM angajate in activitati de export si, respectiv export functie de clasa de marime in anii 2008
Sursa: INS si calcule proprii
Focalizarea analizei din perspectiva performantelor demografice ale participarii sectorului IMM pe diferitele sale clase de marime la activitatile de comert exterior scoate in evidenta faptul ca ponderea detinuta de numarul microintreprinderilor scade substantial in favoarea unei greutati specifice mai mari a celorlalte doua clase de marime, intreprinderile mici si cele mijlocii.
Performantele economice ale sectorului IMM in activitatile de comert exterior
In anul 2009 sectorul IMM a inregistrat un volum valoric al exporturilor de 10 miliarde euro si respectiv al importurilor in valoare de 19 5 miliarde euro. In aceste conditii deficitul balantei comerciale de 9 miliarde euro a sectorului IMM este mai accentuat decat pe ansamblul economiei, mai ales in comparatie cu intreprinderile mari (0,7 miliarde euro).
Tabel c. Volumul exporturilor si importurilor, dupa clasa de marime a intreprinderii
milioane euro |
||||
Import |
Export |
Import |
Export |
|
Total intreprinderi, din care: | ||||
Microintreprinderi | ||||
Intreprinderi mici | ||||
Intreprinderi mijlocii | ||||
Intreprinderi mari | ||||
Altele |
Sursa: INS
Cu toate acestea, performantele sectorului IMM in comparatie cu situatia inregistrata in 2008 sunt mult mai nuantate. Astfel, volumul exporturilor realizat de IMM-uri in anul 2009 fata de 2008 a scazut cu 8,3%, in timp ce, volumul importurilor a inregistrat un recul de 35,4% in comparatie cu anul 2008. Aceasta a condus la un deficit negativ al balantei de comert exterior a sectorului IMM mai bun decat in anul anterior. Privite in dinamica datele de mai sus evidentiaza faptul ca operatorii economici din categoria IMM si-au conservat intr-o mare masura pietele si tranzactiile de export fiind expusi mai putin, pe cand cei mai vulnerabili au fost operatorii IMM angajati in operatiuni de import, loviti mai puternic de reculul puterii de cumparare de pe piata interna, precum si de accesul ingradit la finantare care sa sustina operatiunile de import de produse.
Aceasta caracteristica apare si mai evidenta in raport cu modul in care au reactionat intreprinderile mari in conditiile crizei economice si financiare. Reculul exporturilor si, respectiv importurilor efectuate de aceasta categorie de operatori economici a fost unul mai adanc in anul 2009 comparativ cu 2008.
Totodata, pe fondul acestor miscari de dinamica foarte specifice fiecarui tip de operatiuni de comert exterior s-au produs unele modificari substantiale de structura. Astfel, daca exporturile sectorului IMM in anul 2008 se ridicau la 33,3% din exporturile tuturor firmelor din Romania, pe fondul dinamicii diferite in anul 2009 a intreprinderilor mari, sectorul IMM chiar castiga greutate specifica in volumul total al exporturilor, urcand la o pondere de 35,4%. In acelasi timp, greutatea specifica a sectorului IMM in volumul total al importurilor scade de la 52,7% in anul 2008 la 50% in anul 2009.
Indicele gradului de acoperire a importurilor prin exporturi a carui evolutie in cei doi ani subsecventi este prezentata in graficul nr. b oglindeste evolutia raportului dintre incasarile in valuta realizate pe seama exporturilor si platile generate de importul de bunuri
Astfel, atenuarea rezultatului subunitar al acestui indice reflecta diminuarea deficitului balantei comerciale, insa pe fondul mentinerii in sfera unei balante negative.
Grafic nr. b. Evolutia indicilor de acoperire a importurilor prin exporturi pentru diferitele clase de marime ale intreprinderii in anii 2008-
Sursa: INS si calcule proprii
Astfel, atenuarea rezultatului subunitar al acestui indice atat in cazul sectorului IMM (de la 0,37 la 0,5 ), cat mai ales la intreprinderile mari (de la 0,8 la 0,96) reflecta diminuarea deficitului balantei comerciale, dar mentinerea inca in sfera unei balante negative.
Prin urmare, desi foarte dezirabil si necesar este mult mai greu pentru IMM-uri sa opereze la scara internationala, pe niste piete foarte competitive, in conditiile noi aduse de criza economica mondiala,. Pentru a putea explora si valorifica oportunitatile pietei globale sau pentru a recastiga piete (candva traditionale) precum cele din Est (Federatia Rusa si tarile foste membre ale Uniunii Sovietice) sau din alte tari asiatice cu potential de consum mare IMM urile din Romania au nevoie de asistenta specifica in domeniu, mai ales in ceea ce priveste accesul la informatii despre noi oportunitati atat pe piata interna a UE, cat si pe cele externe
Majoritatea IMM urilor nu au potentialul necesar pentru a-si asuma la modul individual si independent un astfel de obiectiv dezirabil - participarea la operatiuni de export- mai ales in absenta unui set de politici publice de reorientare a exporturilor catre o arie mai larga de piete in dezvoltare Se impune o asistenta adecvata furnizata de institutii publice sau private (prin sistemul camerelor de comert si industrie, NGO, alte institutii financiare dedicate IMM pentru sprijin in acoperirea riscurilor sau de garantare) care sa acopere necesarul de informare a IMM cu privire la: cultura afacerilor din tarile respective, cadrul legal si institutional pentru activitati de comert exterior si cooperare, potentialii parteneri de afaceri si posibile legaturi de afaceri In acelasi timp IMM romanesti trebuie sustinute in managementul riscurilor asociate cu accesul pe noi piete in dezvoltarea capacitatilor tehnice si organizatorice necesare in domeniul exportului sau pentru derularea unei afaceri pe piete internationale
Principalele concluzii: Numarul de IMM prin care se efectueaza operatiuni de import (17,7% din total de IMM active) este cu mult superior numarului de IMM care deruleaza operatiuni de export (5,5% din total) Volumul valoric al comertului exterior al sectorului IMM a scazut in 2009 fata de 2008 atat pentru exporturi, cat si pentru importuri; din volumul total al exporturilor in anul 2009 a fost realizat de sectorul IMM, ponderea specifica a acestuia fiind in crestere fata de anul 2008; 50,0% din volumul total al importurilor in anul 2009 a fost derulat de catre sectorul IMM, ponderea specifica fiind in scadere fata de anul anterior; Scaderea mai accentuata a importurilor a fost determinata de diminuarea cererii interne de consum atat a populatiei, cat si a consumului institutional de bunuri si servicii ca urmare a crizei economice si financiare Indexul de acoperire a importurilor prin exporturi a crescut in anul 2009 fata de 2008 la toate clasele de marime a intreprinderilor ceea ce s a reflectat in diminuarea balantei negative de comert exterior Comertul exterior al intreprinderilor mari se soldeaza in 2009 cu o balanta comerciala doar usor negativa In schimb, dezechilibrul balantei comerciale este mai accentuat in sectorul IMM decat pe total economie in anul 2009 |
Procesarea activa la extern (in limba engleza OPT) este o procedura vamala prin care materiile prime si materiale sau alte bunuri sunt temporar expediate in afara granitelor unei tari, in scopul de a fi prelucrate intr-o terta tara si re-importate ulterior in tara de provenienta, sub forma produselor compensatorii, fiind in integralitate sau in parte scutite de plata taxelor vamale pe durata procesarii. Procesarea activa la intern (Inward Processing Tranzactions) este similara ca procedura cu cea descrisa mai sus, dar privita din punctul de vedere al bunurilor importate temporar in scop de a fi exportate. Din pacate, la nivelul anului 2009 nu a fost posibila obtinerea de date din surse statistice privind operatiunile de tip OPT/IPT.
a) Pentru comertul intracomunitar rezultatele statistice publicate cuprind:date din declaratiile statistice Intrastat colectate lunar de Institutul National de Statistica de la operatorii economici care au realizat schimburi intracomunitare de bunuri si care au indeplinit conditiile stipulate in Legea nr.422/2006;
- date din declaratiile vamale aferente schimburilor intracomunitare de bunuri furnizate lunar de Autoritatea Nationala a Vamilor neacoperite integral prin declaratiile statistice Intrastat;
- date estimate pe baza datelor fiscale pentru valoarea comertului derulat de operatorii economici situati sub pragurile statistice Intrastat si de operatorii economici inregistrati cu nonraspuns la cercetarea statistica Intrastat (cca 3%).
b) Pentru comertul extracomunitar rezultatele statistice publicate cuprind datele furnizate lunar de Autoritatea Nationala a Vamilor, care colecteaza si prelucreaza datele din declaratiile vamale de export si import.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |