Academia de Studii Economice Bucuresti

COLEGIUL UNIVERSITAR ECONOMIC BUBURESTI

COMERT EXTERIOR

LUCRARE DE DIPPLOMA

VAMUIREA MARFURILOR IN OPERATIUNILE DE IMPORT - EXPORT

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

VAMUIREA MARFURILOR

Politici comerciale contemporane in comertul international

Politica vamala, componenta a politicii comerciale si legatura cu politica fiscala

Conceptul de politica vamala

Rolul si importanta sistemului vamal in economiile contemporane

Taxele vamale, instrumente ale politicii vamale

Efecte generale ale aplicarii taxelor vamale asupra importurilor si functia taxelor vamale ca instrument fiscal de politica comerciala

Clasificarea taxelor vamale

Tarifele vamale

Norme internationale privind folosirea tarifelor vamale - Reguli G.A.T.T.

CAPITOLUL II

PARTICULARITATI IN VAMUIREA MARFURILOR IN ROMANIA

Reglementari interne privind vamuirea marfurilor

Sistemul institutional al autoritatii vamale

Datoria vamala

Tariful vamal de import al Romaniei

Descrierea modului de utilizare a tarifului vamal

Norme tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale in detaliu.

PARTICULARITATI IN VAMUIREA MARFURILOR IN ROMANIA

Reglementari interne privind vamuirea marfurilor

"Cadrul vamal se aplica in mod uniform si nediscriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei. Prevederile cuprinse in prezentul cod se aplica tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoane fizice sau persoane juridice."[1]

Dreptul de vama constituie pentru fiecare stat un atribut ce deriva din exercitarea suveranitatii asupra teritoriului sau. Aria de aplicare a acestui drept al statului, impreuna cu normele materiale si procedurale, care formeaza in ansamblu "dreptul vamal", coincide cu teritoriul unui stat. Pe teritoriul unui se intelege spatiul geografic asupra caruia un stat isi exercita suveranitatea exclusiva, alcatuita din sol, subsol, ape si coloana aeriana deasupra solului si apelor. Portiunea apelor marilor sau oceanelor, adiacenta tarmului unui stat - denumita mare teritoriala - se afla sub suveranitatea statului respectiv. Intinderea marii teritoriale este stabilita, in general, in limita a 12 mile marine (1 Mm = 1851,85).

Aplicarea Codului vamal se face in mod uniform si nediscriminatoriu, adica normele sale sunt unice si generale, cu aceeasi forta juridica, pe intreg teritoriul tarii, iar incidenta lor nu are in vedere persoanele fizice si juridice, in mod individual, ci ca o consecinta a egalitatii legii, ea este unica pentru toti.

Toate bunurile care intra sau ies din tara, sunt supuse prevederilor codului vamal. Chiar si bunurile care nu genereaza taxe vamale, cum sunt cele exportate de persoane juridice sau cele scutite "ex. lege" de taxe vamale de import, sunt supuse prevederilor codului vamal, prin exercitarea asupra acestor a atributiilor de politica economica sau de protectie a economiei nationale, ce revin autoritatii vamale.

Bunurile pot fi introduse si scoase, iar persoanele fizice pot intra si iesi, "in mod licit", din tara, numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. Principiul aplicabil identificarii competent este cel al prioritatii sesizarii. Pentru efectuarea multiplelor operatiuni de vamuire prevazute in Codul Vamal si in celelalte reglementari vamale, exclusivitatea apartine autoritatii vamale. In cazul care faptele care au generat operatiunea vamala au si caracter infractional, exclusivitatea anchetei apartine organului de politie judiciara, pe baza procesului verbal de constatare preliminar incheiat de autoritatea vamala.

In general, punctele de control vamal pentru trecerea frontierei sunt locurile deschise traficului international de persoane si bunuri, dar pot fi si alte puncte de frontiera, prin care trecerea se face in conditiile stabilite prin intelegeri internationale bilaterale incheiate intre Romania si statele vecine.

Existenta birourilor sau punctelor vamale in aceleasi locuri cu punctele de trecere a frontierei, constituie o modalitate adecvata pentru a se actiona in mod eficace asupra legalitatii introducerii si scoaterii din tara a bunurilor apartinand persoanelor fizice si juridice, de a stabili respectarea masurilor de politica economica si de a asigura respectarea drepturilor statului privind taxele vamale.

Data fiind complexitatea operatiunii de vamuire, sunt organizate birouri vamale si in interiorul tarii care desavarsesc operatiunea vamala.

"In aplicarea prevederilor prezentului cod, prin termenii de mai jos se intelege:

a)            reglementari vamale - dispozitiile cuprinse in prezentul cod, in regulamentul vamal de aplicare a acestuia, precum si alte acte normative care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal;

b)            persoana - persoana fizica sau juridica;

c)            persoana stabilita in Romania - o persoana fizica cu domiciliul stabil in Romania sau o persoana juridica romana;

d)           autoritate vamala - autoritate investita pentru aplicarea reglementarilor vamale;

e)            birou vamal si punct vamal - unitati ale autoritatii vamale in care pot fi indeplinite, in totalitate sau in parte formalitatile prevazute de reglementarile vamale;

f)     statut vamal - clasificarea unei marfi ca marfa romaneasca sau straina;

g)            marfuri romanesti - marfuri obtinute cu respectarea conditiilor de origine prevazute in prezentul cod;

h)            marfuri straine - altele decat cele definite la litera g);

i)      drepturi de import - taxele vamale, taxa pe valoare adaugata, accizele si orice alte sume care se cuvin statului la importul de marfuri;

j)      drepturi de export - taxele vamale si orice alte sume care se cuvin statului la exportul de marfuri;

k)            tarif vamal - tabel care cuprinde nomenclatura combinata a marfurilor, taxele vamale exprimate in procente, precum si cele rezultate din aplicarea masurilor tarifare preferentiale prevazute in reglementari legale;

l)      datorie vamala - obligatia unei persoane de a plati drepturile de import sau export.

m)          debitor vamal - titularul unei datorii vamale;

n)            supraveghere vamala - orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale in acest domeniu;

o)            control vamal - indeplinirea de catre autoritatea vamala a operatiunilor de verificare a marfurilor, a existentei si autenticitatii documentelor; examinarea evidentelor financiar - contabile si a altor inscrisuri ale titularilor de operatiuni; controlul mijloacelor de transport; controlul bagajelor si al altor marfuri transportate sau aflate asupra persoanelor; efectuarea de anchete administrative si alte sanctiuni similare, cu scopul de a asigura respectarea reglementarilor vamale si a altor norme aplicabile marfurilor aflate sub supraveghere vamala;

p)            elemente de taxare - nivelul cotei procentuale prevazute in tariful vamal, metodele de determinare a valorii in vama si regulile de origine aplicabile;

q)            destinatie vamala a marfurilor - plasarea marfurilor sub un regim vamal, introducerea lor intr-o zona libera sau antrepozit liber, reexportul acestora in afara teritoriului Romaniei, distrugerea sau abandonul in favoarea statului;

r)     declaratia vamala - actul unilateral cu caracter public, prin care o persoana manifesta, in formele si modalitatile prevazute in reglementarile vamale, vointa de a plasa marfurile sub un regim vamal determinat;

s)     declarant - persoana care intocmeste si depune declaratia vamala in nume propriu sau persoana in numele careia este intocmita declaratia vamala de catre mandatar sau comisionar;

t)     liber de vama - actul prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratie vamale marfurile vamuite, in scopul prevazut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate.

u)            vamuire - ansamblul de operatiuni efectuate de autoritatea vamala de la prezentarea marfurilor, a mijloacelor de transport si a oricaror alte bunuri pana la acordarea liberului de vama;

v)            decizie vamala - orice act al autoritatii vamale, privind reglementarile vamale, adoptat de acestea, care produce efecte juridice asupra uneia sau mai multor persoane;

w)          bunuri - marfuri, vietati, orice alt produs, precum si mijloace de transport."[2]

Sistemul institutional al autoritatii vamale

Autoritatea vamala, ca institutie publica este organizata si functioneaza conform unei hotarari de Guvern.

Actualmente, Directia Generala a Vamilor (D.G.V) infaptuieste in numele Ministrului Finantelor, politica vamala a Guvernului. Ea isi desfasoara activitatea potrivit prevederilor H.G. nr. 147 din 12 martie 1996 privind organizarea si functionarea Directiei Generale a Vamilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 71 din 9 aprilie 1996.

Directia Generala a Vamilor, condusa de un secretar de stat, are personalitate juridica, patrimoniu propriu si cont la banca. Pe plan teritorial functionand pe principiul ierarhiei administrative, sunt in subordinea Directia Generala a Vamilor, directiile regionale vamale si birouri vamale, care pot avea in cuprinsul lor si puncte vamale.

Vamile si punctele vamale sunt unitati operative, fara personalitate juridica, subordonate direct Directia Generala a Vamilor. Au ca atributii principale:

vamuirea marfurilor tranzitate, precum si a celor primite sau trimise temporar;

controlul mijloacelor de transport care trec frontiera de stat;

supravegherea vamala a bunurilor care se afla sub regimul vamal;

efectuarea controlului vamal si aplicarea taxelor vamale pentru bunurile apartinand persoanelor fizice;

sanctionarea abaterilor de la regimul vamal;

alte atributii in domeniul vamal, prevazute de lege.

Vamile sunt institutii in administratia statului care functioneaza pe teritoriul national, la frontiera. Numarul lor este egal, de regula, cu punctele de trecere organizata a frontierei nationale. In cazul Uniunilor Vamale, vamile functioneaza in punctele de trecere organizata a frontierei Uniunii respective. Prin exceptie, exista si centre vamale plasate in interiorul frontierei Uniunii Vamale sau chiar in spatiul marilor fabrici si combinate industriale.

VAMA	Sector marfuri	identificarea si verificarea marfurilor
		controlul mijloacelor de transport
		vamuirea verificarea declaratiei vamale si confruntarea cu marfurile prezentate; confruntarea declaratiei vamale cu alte documente, licente, certificate fitosanitare, etc..
		retinerea marfurilor neautorizate.
	Sector calatori	verificarea bunurilor apartinand persoanelor fizice;
		sanctionarea contractantilor.
Atributiile vamilor si punctelor vamale.

In functie de specificul teritoriului national, unele vami functioneaza in porturile maritime, fluviale si in aeroporturile cu legaturi internationale. Se intalnesc si vami la frontiera dintre zonele si porturile libere si teritoriul national.

Vamile sunt coordonate in mod unitar de institutiile centrale independente si subordonate unor ministere economice, precum Ministerul Comertului sau Ministrul Finantelor, care poarta diverse denumiri: departamente, servicii, directii etc..

Personalul managerial al vamilor este alcatuit din specialisti cu pregatire superioara (economisti, juristi, merceologi, tehnicieni etc.) cunoscatori de limbi straine de uz international.

In spatiul marilor centre vamale functioneaza antrepozite vamale de marfuri generale, depozite specializate pe genuri de marfuri (dotate dupa caz cu instalatii frigorifice, instalatii de aerisire, de manipulare etc.), silozuri, ateliere de reambalare si innobilare, terminale de containere si mijloace de transport local. Tranzitarii colaboreaza cu vamile si cu diversi carausi internationali (administratii de cai ferate, companii rutiere, maritime, fluviale si aeriene) precum si cu garile, aeroporturile si porturile maritime si fluviale.

In prezent, unitatile vamale, denumite in continuare "vami" au o structura complexa, sunt de o mare varietate, sunt specializate in anumite operatiuni si sunt clarificate dupa mai multe criterii astfel:

dupa pozitia fata de frontiera:

vami de frontiera,

vami de interior,

vami mixte, care realizeaza operatiuni specifice ambelor tipuri de vami;

dupa specificul cailor de transport al marfurilor sau persoanelor:

vami rutiere,

vami feroviare,

vami fluviale,

vami maritime,

vami pentru transporturi postale,

vami complexe, care reunesc doua sau mai multe tipuri de cai de transport;

dupa marimea traficului si complexitatea marfurilor transportate:

vami mari,

vami medii,

vami mici.

Zona de competenta a vamii este teritoriul in cadrul caruia toate unitatile economice, domiciliate aici, sunt obligate sa indeplineasca formalitatile vamale la vama respectiva.

In urma reorganizarii activitatii vamale s-a procedat la specializarea unitatilor vamale de frontiera pe un control vamal sumar asupra marfurilor aflate in trafic international, obiectivul principal fiind efectuarea controlului mijloacelor de transport si al bunurilor calatorilor. Vamuirea marfurilor de import efectuandu-se la vamile de interior.

Birourile vamale de frontiera se infiinteaza prin hotarare de Craciun, iar directiile regionale vamale, birourile vamale si punctele vamale prin decizia directului general al vamilor.

Autoritatea vamala isi desfasoara activitatea in sedii proprii. Cand nu dispun de asemenea sedii in cladiri care ii apartin, detinatorii legali de spatii (proprietarii sau chiriasii), autorizati sa functioneze in punctele de control pentru trecerea frontierei, pun la dispozitia vamii spatiile necesare, fara plata. Acesti detinatori legali pot fi unitatile de transport feroviar, auto, aeroporturile, porturile maritime si fluviale, organele de graniceri sau de politie ori administratia publica locala. In aplicarea politicii vamale a statului, autoritatea vamala isi exercita atributiile conform reglementarilor vamale.

Operatiunea de vamuire se efectueaza, in genere, direct la birourile si punctele vamale, sub indrumarea si controlul ierarhic administrativ al directiilor regionale vamale si ale Directia Generala a Vamilor. Autoritatea vamala poate aproba la cererea titularului, ca pe cheltuiala acestuia, operatiunea de vamuire sa poata fi efectuata si in alte locuri decat birourile si punctele vamale, in afara programului de lucru normal. Pentru a-si indeplini atributiile, autoritatea vamala este abilitata de a efectua controlul vamal al marfurilor si al persoanelor fizice. Controlul vamal este absolut necesar pentru realizarea operatiunilor de vamuire, complet si eficace. La introducerea si scoaterea din tara a mijloacelor de transport si a marfurilor, autoritatea vamala este imputernicita legal sa efectueze controlul acestora si din proprie initiativa, fara a fi necesar acordul titularului.

Controlul vamal al persoanelor la intrarea si iesirea din tara este reglementat ca o masura deosebita, ce se ia in cazuri exceptionale, cu aprobarea sefului biroului vamal, atunci cand exista indicii temeinice de frauda. Prin art. 127 din Regulamentul vamal se enumera limitativ situatiile in care se considera ca exista indicii temeinice de frauda. Controlul vamal asupra persoanei nu are caracterul de procedura penala.

In lupta dusa impotriva traficului cu substante stupefiante, autoritatea vamala poate efectua, in cadrul controlului vamal, si un examen de investigatie medicala. Acest examen, asimilat cu consimtamantul persoanei in cauza, iar in caz de refuz, cu aprobarea Parchetului.

Pentru a efectua controlul vamal, agentul vamal poate sa urce la bordul navelor civile sau militare, precum si la bordul aeronavelor civile ori militare, la sosirea sau plecarea din tara. Comandantul navei sau in lipsa acestuia secundul si comandantul aeronavei, reprezentand armatorul, respectiv pe proprietar, insotesc pe agentul vamal pe timpul controlului.

Bunurile supuse vamuirii fac obiectul controlului vamal, in orice loc s-ar afla pe teritoriul vamal, in orice loc s-ar afla pe teritoriul tarii. In acest scop, autoritatea vamala poate verifica cladiri, depozite, terenuri si alte obiective, sa efectueaza investigatiile si supravegherea necesara, sa exercite controlul ulterior in conditiile legii asupra operatiunilor de comert exterior, precum si sa efectueze operatiunile de control inopinat. Pentru efectuarea vamuirii, organele postale sunt obligate sa prezinte autoritati vamale din incinta oficiului postal, coletele si trimiterile postale internationale, cu ocazia contractului, autoritatea vamala este obligata sa respecte secretul corespondentei si al trimiterilor postale.

In art. 56-70 din Regulamentul vamal sunt detaliate conditiile si procedura de efectuare a controlului documentar si fizic al bunurilor supuse vamuirii, inclusiv a mijloacelor de transport aferente. In ceea ce priveste supravegherea vamala, exercitata in biroul vamal si in afara acestuia.

Autoritatea vamala are atributii exclusive ca organe de specialitate, de control vamal. Organele de politie, de graniceri si de control financiar de stat, au obligatia de a anunta autoritatea vamala cea mai apropriata, de orice incalcare a reglementarilor vamale, trimitand si bunurile care au facut obiectul incalcarii.

In scopul realizarii unor actiuni eficace in apropierea frontierei se constituie o zona speciala de supraveghere vamala, cuprinsa intre limita exterioara a marii teritoriale si frontiera de stat si fasiei de 20 de Km in interiorul frontierei. O asemenea zona este instituita pentru poza si supravegherea frontierei de stat. Autoritatea vamala poate efectua in zona speciala de supraveghere vamala, actiuni specifice prin posturi fixe sau mobile. In vederea coordonarii actiunii de supraveghere si control vamal, autoritatea vamala poate da indicatii de specialitate organelor de graniceri si politie.

In scopul aplicarii uniforme a reglementarilor vamale, Directia Generala a Vamilor este organul de coordonare, indrumare si control al modului de efectuare a operatiunilor de vamuire de catre birourile si punctele vamale.

Normele privind conditiile specifice de incadrare, promovare in functie si incetarea angajarii, formeaza obiectul unei reglementari speciale prin statutul personalului vamal, care va fi adoptat prin lege. Prin asimilare cu politistii, angajatii vamali beneficiaza de ocrotire speciala. Drepturile conferite agentilor vamali aflati in serviciu, care constituie o ocrotire speciala pentru politisti se refera la pensia cuvenita in cazul pierderii totale sau partiale a capacitatii de munca, in timpul serviciului sau din cauza serviciului, a pensiei cuvenite urmasilor in cazul decesului agentului vamal, din cauza sau in timpul serviciului. Pentru a preveni savarsirea unor infractiuni la persoana in scop de intimidare sau razbunare pentru masurile luate de agentii vamali, sunt prevazute sporuri de pedepse la infractiunile respective.

Personalul vamal, indiferent de functia detinuta, este obligat sa pastreze confidentialitatea datelor si a operatiunilor efectuate si sa fie loial institutiei, sa aiba o atitudine corecta si integra, actionand cu competenta si fermitate pentru prevenirea, combaterea si sanctionarea incalcarilor aduse reglementarilor vamale.

La angajarea in serviciu, personalul vamal depune urmatorul juramant:

"Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa indeplinesc cu devotament atributiile de serviciu si sa aplic ferm si impartial reglementarile vamale".

Persoanele interesate pot cere, pe cale scrisa, informati si relatii privind aplicarea reglementarilor vamale. Informatiile si relatiile se vor referi strict la aplicarea de principiu a reglementarilor vamale si nu au caracterul consultantei de speta pentru operatiunile vamale ce urmeaza a fi efectuate. Numai cele privind clasificarea tarifara constituie pentru autoritatea vamala o obligatie juridica atragand raspundere civila pentru corectitudinea acestora. Aceste informatii pentru a produce efecte trebuie sa fie prealabile efectuarii formalitatilor vamale, iar marfa sa fie identica cu cea prevazuta in cerere de informatie. Cand autoritatea vamala constata ca informatia data este eronat, este obligat sa o revoce sau sa s modifice imediat, comunicand aceasta solicitantului. In Regulamentul vamal este dezvoltat regimul relatiilor si informatiilor privind reglementarile vamale.

Introducerea sau scoaterea din tara a bunurilor se va face numai prin scoaterea din tara a bunurilor se va face numai prin birourile vamale de frontiera. In cele mai multe cazuri vamuirea nu coincide cu momentul introducerii sau scoaterii bunurilor din tara. Astfel, la introducerea in tara a bunurilor, vamuirea se realizeaza dupa o anumita perioada de timp necesara importatorilor sa prezinte la vama documentatia necesara, iar la scoaterea din tara, vamuirea se realizeaza inainte ca bunurile sa paraseasca teritoriul Romaniei. La introducerea in tara si la scoatere, bunurile raman sub supraveghere vamala, actiune care are drept scop asigurarea indeplinirii formalitatilor de marime prevazute de normele legale, pana la acordarea liberului de vama.

Pentru realizarea actiunii de supraveghere asupra bunurilor intrate in tara, aceste se inscriu in evidenta de autoritatea vamala pe baza documentelor de transport sau a documentelor comerciale care pot fi actul de transmitere a garniturii de tren in cazul bunurilor transportate prin mesagerii, manifestul incarcarii in cazul bunurilor transportate pe cale rutiera, documentele de transport emise de birourile vamale de frontiera in cazul bunurilor in evidenta de birourile vamale de interior.

In situatia in care bunurile intrate in tara nu sunt insotite de documente de transport, bunurile se iau in evidenta pe baza procesului verbal de constatare, incheiat de autoritatea vamala care il inregistreaza in evidentele proprii.

In scopul realizarii supravegherii vamale a marfurilor si bunurilor inregistrate la autoritatea vamala de frontiera este prevazuta obligatia ca acestea sa fie intr-un loc desemnat de autoritatea vamala, unde se va efectua operatiunea de vamuire sau intr-o zona libera daca bunurile au aceasta destinatie. Transportatorul are obligatia sa duca si sa prezinte toate marfurile si bunurile la destinatia fixata de autoritatea vamala. Transportatorul este obligat sa instiinteze autoritatea vamala in cazul schimbarii destinatiei, stationarii temporare pe teritoriul Romaniei.

In cazul marfurilor transportate pe mare sau aerian care traverseaza marea teritoriala, apele teritoriale sau spatiul aerian, nu exista riscul de a nu fi efectuate formalitatile de vamuire. La persoanele fizice vamuirea bunurilor se efectueaza simultan cu intrarea acestora in tara.

Marfurile sosite la vama de destinatie sau la locul unde urmeaza a fi efectuate formalitatile de vamuire, se prezinta autoritatii vamale de catre transportator ori de catre titularul operatiunii comerciale ori de reprezentantul acestuia. Prezentarea marfurilor la biroul vamale destinatie se face de cele mai multe ori pe baza de documente. Autoritatea vamala este obligata sa constate prezenta efectiva a marfurilor.

In Regulamentul vamal sunt detaliate si specificate obligatiile prezentarii marfurilor pentru fiecare mijloc de transport:

la transportul marfurilor pe calea ferata, organele cailor ferate sunt obligate sa depuna la biroul vamal din situatia de frontiera actul de transmitere a garniturii de tren care cuprinde numarul fiecarui vagon si al scrisorilor de trasura, cantitatea marfurilor si denumirea acestora in limba romana. La iesirea din tara, in acest act se vor mentiona numarul documentului vamal si biroul vamal care l-a emis;

la transportul marfurilor pe cale rutiera, transportatorul este obligat sa prezinte biroului vamal, la intrarea sau iesirea din tara a autovehiculului, certificatul de inmatriculare al acestuia si documentele insotitoare ale marfurilor;

la transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala, comandantul, armatorul ori agentul navei care transporta marfurile ce urmeaza a fi descarcate sau transbordate este obligat sa prezinte biroului vamal, in termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului incarcaturii si sa depuna o copie a acestuia. In manifestul incarcaturii se mentioneaza numarul fiecarui conosament sau al scrisorii de trasura fluviala ori al recipisei de bagaje, marcile si numerele de identificare a cotelor, denumirea, cantitatea si dupa caz, greutatea bruta sau neta a marfurilor, precum si numele (denumirea) furnizorului si beneficiarului.

Navele care stationeaza sub 12 ore si nu efectueaza operatiuni de descarcare, incarcare sau de transbordare de marfuri sunt exceptate de la obligatia depunerii declaratiei proviziunilor de bord.

la transportul pe cale postala, organele postale sunt obligate sa prezinte biroului vamal de frontiera lista sacilor postali;

la transportul de mesagerie, transportatorul este obligat sa prezinte biroului vamal de frontiera lista coletelor.

Marfurile prezentate la biroul sau punctul vamal se afla sub supraveghere vamala pana la stabilirea regimului vamal si intra in depozit cu caracter temporar. Autoritatea vamala poate cere titularului acestui depozit:

a)            ca sistemul de inchidere sa permita numai accesul in comun al titularului si al autoritatii vamale;

b)            ca titularul depozitului temporar sa tina o evidenta operativa care sa permita urmarirea marfurilor.

Autoritatea vamala poate cere depozitarului sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import.

Marfurile care intra in depozitul necesar cu caracter temporar, pe baza unei declaratii sumare, care se completeaza si se semneaza de persoana care o prezinta. Declaratia sumara se inregistreaza, se vizeaza si se pastreaza de autoritatea vamala pentru a fi in masura sa verifice in orice moment ca masurile care se refera au primit o destinatie vamala in termenul legal. Declaratia sumara nu se depune pentru bunurile care apartin calatorilor sau cele care sunt exportate prin colete postale. Obiectul declaratiei sumare il fac bunurile sosite pe numele unor persoane fizice care nu au calitatea de calator.

Marfurile care au facut obiectul declaratiei sumare pot fi transferate numai in cazurile si locurile stabilite de autoritate vamala, care are obligatia de a stabili daca prin acest transfer se pastreaza caracteristicile initiale privind cantitatea si calitatea marfurilor si nu se aduc nici un fel de modificari care ar pute afecta cuantumul drepturilor si taxelor cuvenite statului. In cazurile fortuite sau de forta majora, nu este necesar acordul autoritatea vamala, insa, depozitarul este obligat sa o instiinteze ulterior, in aceeasi zi, asupra masurii de transfer si a evenimentelor care au impus aceasta masura.

Autoritatea vamala stabileste un regim vamal, la introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama, Directia Generala a Vamilor poate decide ca numai unele birouri vamale sa fie competente sa procedeze la efectuarea vamuirii.

Regimurile vamale sunt definitive sau suspensive.

Din categoria regimurilor vamale definitive fac parte:

a)            importul - introducerea marfurilor in circuitul economic,

b)            exportul - scoaterea marfurilor din tara,

c)            introducerea si scoaterea dintara de bunuri apartinand calatorilor sau altor persoane fizice, necomercianti.

Regimurile vamale suspensive:

a)            tranzitul marfurilor,

b)            antrepozitul marfurilor,

c)            perfectionarea activa a marfurilor,

d)           transformarea sub control vamal a marfurilor,

e)            admiterea temporara a marfurilor,

f)     perfectionarea pasiva a marfurilor.

In cazul regimurilor vamale definitive, autoritatea vamala nu mai exercita nici un fel de actiuni asupra acestora dupa ce s-a acordat liberul de vama.

In cazul regimurilor vamale suspensive, autoritatea vamala exercita o supraveghere asupra acestora specifica fiecarui regim.

Actul de baza pentru efectuarea operatiunilor de vamuire a marfurilor este declaratia vamala care se completeaza si se semneaza, pe formulare tipizate, de catre titularul operatiunilor sau reprezentantul sau. Aceasta se depune la biroul sau punctul vamal impreuna cu documentele prevazute de reglementarile vamale. Data declaratiei vamale este data inregistrarii ei si constituie momentul in care se nasc drepturile si obligatiile aferente regimului.

Declaratia vamala de import se depune la autoritatea vamala impreuna cu:

a)            documentul de transport al marfurilor,

b)            factura, in original sau in copie pe baza caruia se declara valoarea in vama a marfurilor,

c)            declaratia de valoare in vama,

d)           documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau altor masuri derogatorii la regimul tarifar de baza,

e)            codul fiscal al titularului.

Marcajele sau sigiliile nu pot fi inlaturate decat de autoritatea vamala sau cu permisiunea ei. Autoritatea vamala acorda liberul de vama dupa efectuarea vamuirii, dar poate dispune eliberarea marfii si dupa depunerea documentelor de plata. Intr-o perioada de 5 ani de la acordarea liberului de vama, autoritatea vamala poate efectua controlul ulterior al operatiunilor, verificandu-se orice documente, registre si evidente referitoare la marfurile vamuite. Diferentele in minus trebuie achitate in termen de 7 zile de la data comunicarii. Diferentele in plus se restituie titularului operatiunii comerciale in termen de 30 de zile de la data constatarii. Diferentele in plus sau in minus privind alte drepturi de import se solutioneaza potrivit normelor care reglementeaza aceste drepturi.

Operatiunile de prezentare a marfii, depunerea declaratiei vamale - sumara si in detaliu, precum si pastrarea si manipularea marfurilor in depozit pot fi efectuate, cu autorizatia Directia Generala a Vamilor si de persoanele juridice romane care au calitate de comisionar in vama. Acestia au dreptul de a face operatiuni de import sau de export in nume propriu.

Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic. La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicand si masuri de politica comerciala. Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, care se aproba prin lege si se elibereaza pe baza nomenclaturii comerciale a marfurilor.

Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia specifica. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar. Guvernul, in cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului de Finante si a Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptari sau reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de marfuri, care se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de importatori sau de beneficiari, indicandu-se in mod expres codul tarifar al marfurilor.

Valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevazute in tariful vamal de import al Romaniei. Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea acordului VII al Acordului General pentru Tarife si Comert (G.A.T.T.), incheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care Romania este parte. La valoarea in vama se includ:

a.     cheltuieli de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana;

b.            cheltuieli de incarcare, descarcare si de manipulare, conexe transportului, ale marfurilor din import aferente procesului extern;

c.     costul asigurarii pe parcursul extern.

Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import:

a)            produsele de pescuit maritim si oceanic si alte produse extrase din marea teritoriala a unei terte tari de navele inmatriculate in Romania si care navigheaza sub pavilion roman;

b)            bunurile obtinute prin produsele anterioare la bordul unei nave-fabrica ce indeplineste conditiile de inmatriculare in Romania si de navigatie sub pavilion romanesc.

Regimul de export consta in scoaterea definitiva a marfurilor romanesti de pe teritoriul Romaniei. Sunt admise la export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau restrictie in cadrul politicii comerciale. La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale. Liberul de vama la export se acorda cu conditia ca marfurile in cauza sa paraseasca teritoriul Romaniei in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul inregistrarii declaratiei vamale de export.

Calatorii si alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale ori care ii insotesc, fara a fi supusi taxelor vamale, in conditiile si limitele stabilite prin hotarare a Guvernului. Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice prevazute in hotararea de Guvern se aplica, la import, tariful vamal de import, iar la export, o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea in vama.

Tariful vamal consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la altul, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. Marfurile vamuite la un birou vamal de interior, in vederea exportului, sunt in tranzit pana la biroul vamal de frontiera. Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte biroului vamal de destinatie marfurile in stare intacta, cu masurile de marcare si sigilare aplicate, in termenul stabilit de autoritatea vamala.

Antrepozitul vamal reprezinta locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub controlul acestea, in care marfurile pot fi depozitate. In antrepozitul vamal se permite intrarea marfurilor straine, inainte ca ele sa fie supuse obligatiei de plata a datoriei vamale, precum si a marfurilor romanesti vamuite care sunt depozitate pana la expedierea lor in strainatate. Antrepozitul vamal poate fi public, fiind destinat depozitarii de marfuri de catre orice persoana, sau privat, fiind destinat depozitarii marfurilor de catre cel caruia ii apartine depozitul.

Detinatorul antrepozitului este administratorul si gestionarul marfurilor depozitate si are urmatoarele obligatii:

a)            sa indeplineasca conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal;

b)            sa asigure supravegherea marfurilor;

c)            sa respecte normele privind conservarea marfurilor depozitate.

In antrepozite pot fi depozitate si marfuri care sunt supuse operatiunilor specifice regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal. Pentru marfurile scoase din antrepozitul vamal si vamuite la import, cheltuielile de antrepozit, inclusiv cele de conservare, nu se adauga la valoarea in vama.

Regimul de perfectionare pasiva consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei la una sau mai multe operatiuni de transport sau prelucrare a:

a)            marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala;

b)            marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare.

In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni:

a)            prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri;

b)            transformarea marfurilor;

c)            repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala;

d)           utilizarea unor marfuri, care, desi nu se regasesc in produsele compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor.

Produsele compensatoare sunt rezultatul obtinut in urma procesului de perfectionare. Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obtinute in urma procesului de perfectionare activa a unor cantitati determinate de marfuri importate.

Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul Romaniei, fara plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala, de marfuri straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala. Produsele transformate se introduc in criteriul economic cu plata drepturilor de import. Pentru marfurile netransformate sau aflate intr-un stadiu intermediar de transformare, care se importa, elementele de taxare sunt cele in vigoare in momentul inregistrarii declaratiei vamale. Drepturile de import la aceste produse se calculeaza potrivit unui tratament tarifar preferential, nu numai atunci cand acesta este prevazut in momentul importului, ci si daca aceasta era prevazut pentru marfurile care urmau a fi transformate la data inregistrarii declaratiei vamale de plasare sub regimul vamal.

Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul Romaniei, cu exonerare totala sau partiala de drepturile de import si fara aplicarea totala sau partiala de drepturile de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor straine destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii lor normale. In cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exceptia uzurii lor normale. In cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerare partiala de taxe vamale, cuantumul taxelor vamale se incaseaza in proportie de 3% din suma care se datora, daca marfurile ar fi fost importate. In cazul in care marfurile aflate in regim de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de import.

Regimul de perfectionare pasiva permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau de prelucrare si ulterior, a importului produselor rezultate, cu exonerare totala sau partiala de drepturi de import. Nu pot fi plasate sub regim de perfectionare pasiva marfurile care:

a)            prin exportul lor ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import;

b)            inaintea exportului, au fost importate, in exonerare totala de drepturi de import, pentru a fi utilizate intr-un anumit scop.

Autoritatea vamala fixeaza termenul in care produsele compensatoare vor fi reimportate. Produsele compensatoare sunt produse rezultate in urma procesului de perfectionare pasiva. Rata e randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare, obtinuta dintr-o cantitate determinata de marfuri supuse procesului de perfectionare pasiva.

Datoria vamala

Datoria vamala ia nastere in momentul inregistrarii declaratiei vamale. Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate. Poate fi debitor vamal, solidar cu titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate, si persoana care, di culpa, a furnizat date nereale, inscrise in acea declaratie, ce au determinat stabilirea incorecta a datoriei vamale. Debitorul raspunde solidar impreuna cu:

a)            persoanele care participa la aceasta, cunoscand sau care trebuie sa cunoasca neregularitatile privind introducere marfurilor in tara;

b)            persoanele care dobandesc sau detin marfurile in cauza, care cunosteau sau trebuie sa cunoasca aceste neregularitati in momentul dobandirii sau detinerii.

In cazul in care marfa a fost sustrasa de la supravegherea vamala, raspunde solidar si gestionarul marfii.

Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri:

a)            neexecutarea unor obligatii care rezulta din pastrarea marfurilor in depozit temporar necesar, pentru care se datoreaza drepturi de import;

b)            neindeplinirea unuia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate;

c)            utilizarea marfurilor in alte scopuri decat cele stabilite pentru a beneficia de scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale.

Pentru marfurile aflate intr-o zona libera care dispar, se consemneaza sau sunt utilizate in alte conditii decat cele prevazute in reglementarile vamale aplicabile in acea zona, datoria vamala ia nastere din acel moment. Datoria vamala a nastere si in cazul cand se refera la marfurile prohibitive sau cu restrictie, de orice natura, la import. Aceasta nu este valabila in cazul introducerii monedelor sau bancnotelor false, precum si a stupefiantelor si substantelor psihotrope.

Cuantumul drepturilor de import se stabileste pe baza elementelor de taxare din momentul nasterii datoriei vamale. Daca nu se stie cu exactitate momentul in care ia nastere datoria vamala, momentul luat in considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii marfurilor in cauza este acela in care autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situatie care face sa se nasca o datorie vamala. Datoria vamala ia nastere la locul in care s-au produs faptele care au generat-o. Daca nu se considera ca acesta este locul in care autoritatea vamala constata ca marfurile se gasesc in situatia de a genera aceasta datorie.

Cand o marfa de origine romana este scoasa din tara in regim de perfectionare pasiva, pentru marfurile de origine straina incorporate in acea marfa, care nu beneficiaza de un tratament tarifar preferential in Romania, se naste o datorie vamala la importul in Romania al produselor compensatoare. Momentul in care se naste datoria vamala este momentul inregistrarii la vama a declaratiei vamale de export initiale a marfurilor de origine romana. Cuantumul drepturilor de import se determina in conditiile prevazute pentru marfurile importate provenind din regimul de perfectionare pasiva.

Autoritatea vamala are dreptul sa ceara constituirea unei garantii pentru asigurarea platii datoriei vamale. Garantia se depune de catre debitorul vamal sau, cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana. Autoritatea vamala poate acorda scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale, garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala si se realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala.

Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia. In cazul in care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire.

Atunci cand, in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala constata ca modalitatea de garantie data nu mia asigura plata datorie vamale, poate cere constituirea unei alte garantii. In caz de refuz, autoritatea vamala poate sa interzica efectuarea altor operatiuni de vamuire, pana la achitarea datoriilor vamale. Debitorul vamal poate solicita restituirea garantiei disponibile, dupa ce datoria vamala a fost achitata sau poate sa consimta ca aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire.

Autoritatea vamala evidentiaza, in registrele contabile sau in alt suport echivalent, drepturile de import si de export rezultate din datoriile vamale, potrivit planului de conturi si metodologiei in vigoare. Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acestei datorii prin declaratie vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala. In cazul unor diferente ulterioare sau in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a unui regim vamal suspensiv, debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua datorie pe baza actului constatator intocmit de autoritatea vamala. Declaratia vamala si actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de catre societatea bancara, fara accept, interzicere si validare.

Datoria vamala se achita inainte de liberul de vama, in cazul regimurilor vamale definitive, precum si in cazul in care regimul vamal suspensiv se incheie in termen. Pentru regimul vamal suspensiv se incheie in termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executare de autoritatea vamala a garantiei constituite.

In cazul marfurilor retinute de autoritatea vamala sau al celor pentru care s-a solicitat restituirea datoriei vamale aferente, achitarea datoriei vamale se suspenda pana la stabilirea definitiva a regimului juridic al acelor marfuri.

Pe baza depunerii in avans, de catre debitorul vamal, a unui depozit la vedere in contul autoritatea vamala, acesta poate, in limita valorica a acestui depozit, sa incaseze datoriile vamale. Datoria vamala poate fi achitata si de o terta persoana pentru si in numele debitorului, din dispozitia acestuia. Plata vamala a datoriei poate sa se efectueze oricand de debitorul vamal. In caz de neachitare a datoriilor vamale la scadenta, autoritatea vamala va folosi toate mijloacele de executare silita, incasand si majorarile de intarziere.

Datoria vamala se stinge prin:

a)            plata acesteia;

b)            renuntarea la incasare, atunci cand se constata ca este nedatorata;

c)            anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale;

d)           implinirea termenului de prescriptie extinctiva;

e)            insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca;

f)     confiscarea definitiva a marfurilor;

g)            distrugerea marfurilor prin dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora in favoarea statului;

h)            distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului fortuit;

i)      scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea corespunzatoare procentului de scadere.

In cadrul aplicarii reglementarilor vamale, atunci cand autoritatea vamala emite acte care afecteaza drepturile si interesele persoanelor fizice sau juridice care efectueaza operatiuni supuse vamuirii, acestea se pot adresa cu plangeri impotriva acelui act. Rezultatul plangerii se va comunica in 30 de zile de la data inregistrarii acesteia.

In ceea ce priveste contestatiile, acestea se depun in termen de 15 zile de la comunicarea solicitarii plangerii. La solutionarea contestatiei, directorul directiei regionale vamale va tine seama de avizul emis de o comisie de specialisti formata din:

a)            un consilier juridic al directiei regionale vamale;

b)            un specialist in probleme vamale din directia regionala vamala;

c)            un specialist in operatiuni de comert exterior, desemnat de presedintele camerei judetene de comert si industrie;

Decizia va fi data in termen de 30 de zile de la data inregistrarii contestatiei.

Tariful vamal de import al Romaniei

Descrierea modului de utilizare a tarifului vamal

Cresterea importantei Tarifului vamal de import presupune rezolvarea multor probleme legate de categoriile de interese de o mare diversitate (consumatorii individuali, agentii economici, departamente, strategia guvernului, parteneri externi etc.). Neconcordantele si lipsurile din Tariful vamal pot da nastere la probleme dificile de punere a acestuia in aplicare atat din punct de vedere al economiei nationale, cat si in ceea ce priveste respectarea obligatiunilor internationale.

Tariful vamal de import al Romaniei este un instrument in cadrul ansamblului de noi reglementari in procesul trecerii la economia de piata. Sincronizarea elaborarii lui cu un intreg pachet de legi, decrete si hotarari, dintre care reforma preturilor si stabilirea unui curs de schimb real sunt foarte importante. Pentru Romania, mentinerea unui nivel de taxe similar cu cel al tarilor in curs de dezvoltare protejeaza ramurile si sectoarele industriale si agricole.

Prin "taxa vamala in vigoare" se intelege taxa vamala care se aplica efectiv in momentul vamuirii unei marfi, din coloana "Taxa vamala". Abrevierea "ex" reprezinta exceptarea de taxe vamale. Coloana "Pozitie tarifara" contine codul pozitiei tarifare format din 8 cifre.

Coloana "Denumirea marfii" contine descrierea completa a marfurilor.

Coloana "Cod U.M. supl" contine codul unitatilor de masura suplimentare, necesare in scopuri statistice, care se inscriu suplimentar in licente si documente vamale.

Coloana "Taxa vamala" contine taxele vamale din tariful de import al Romaniei.

Coloana "CE" contine taxele vamale aplicabile marfurilor provenite din tarile Comunitatii Europene.

Coloana "AELS" contine taxe vamale reduse prin aplicarea marjelor preferentiale convenite prin Acordul privind sistemul global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare (S.G.P.C.).

Coloana "P.16" contine taxe vamale reduse prin aplicarea marjelor preferentiale acordate in cadrul Protocolului privind negocierile comerciale intre tari in curs de dezvoltare Protocolul celor 16.

Extras din tariful vamal de import.

Sursa: Tariful vamal de import al Romaniei.

Norme tehnice de completare, utilizare si tiparire

a declaratie a declaratiei vamale in detaliu

Actul de baza pentru efectuarea operatiunilor de vamuire a marfurilor e declaratia vamala care se completeaza si se semneaza, pe formulare tipizate, de catre titularul operatiunii sau reprezentantul sau. Declaratia vamala reprezinta actul unilateral cu caracter public, prin care o persoana manifesta, in formele si in modalitatile prevazute in reglementarile vamale, vointa de a plasa marfurile sub un regim vamal determinat. Declaratia se depune la biroul sau punctul vamal impreuna cu documentele prevazute de reglementarile vamale. Daca declaratia vamala este acceptata de autoritatea vamala, aceasta se inscrie in regimul de evidenta al biroului vamal. Data declaratiei vamale este data inregistrarii ei si constituie momentul in care se nasc drepturile si obligatiile aferente regimului.

Declaratia vamala este compusa din:

a)            declaratia vamala primara - formularul utilizat pentru declararea in detaliu a bunurilor clasificate la un singur cod tarifar;

b)            declaratia vamala secundara - formularul utilizat impreuna cu declarati declaratia vamala primara pentru declararea mai multor bunuri care se clasifica la coduri tarifare diferite.

Declaratia vamala in detaliu se compune dintr-un set de 8 exemplare consecutive care pot fi utilizate in set complet sau fractionat. Directia Generala a Vamilor poate dispune, in cazuri deosebite, exceptare de la depunerea declaratiilor vamale complementare si utilizarea unor coduri simplificate de identificare a marfurilor.

Exemplarele declaratiei vamale in detaliu au urmatoarea destinatie, iar in set fractionat se utilizeaza astfel:

a)            exemplarul 1 se pastreaza in biroul vamal de expeditie sau export si se utilizeaza pentru export, export cu tranzit si tranzit;

b)            exemplarul 2 serveste la colectarea informatiilor statistice pentru export si exportul cu tranzit;

c)            exemplarul 3 este destinat expeditorului sau expeditarului si se utilizeaza pentru export si exportul cu tranzit;

d)           exemplarul 4 este retinut de biroul vamal de destinatie si este folosit pentru exportul cu tranzit si pentru tranzit;

e)            exemplarul 5 este trimis biroului vamal de destinatie si apoi este retrimis biroului vamal de plecare pentru confirmarea incheierii regimului de tranzit. Este utilizat pentru tranzit si exportul cu tranzit;

f)     exemplarul 6 este pastrat de biroul vamal de import si este destinat numai importului;

g)            exemplarul 7 este folosit numai pentru tranzit si import;

h)            exemplarul 8 revine titularului si este utilizat pentru import.

Declaratia vamala in detaliu nu se depune pentru:

a)            marfurile a caror valoare este sub echivalentul in lei a 100 ECU;

b)            bunurile introduse sau scoase din tara de misiunile diplomatice si oficiile consulare acreditate in Romania, precum si de membrii acestora cand se foloseste formularul emis de Ministerul Afacerilor Externe;

c)            pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice pentru care se utilizeaza formularul "chitanta".

Formularele declaratiei vamale in detaliu se tiparesc si se folosesc in seturile de exemplare corespunzatoare regimului vamal. Acestea sunt imprimate in culoare verde. Exemplarele declaratiei vamale sunt imprimate in culoare verde. Exemplarele declaratiei vamale sunt imprimate cu o linie de culori diferite astfel: exemplarele 1,6 - rosie; exemplarele 2,7 - verde; exemplarele 3,8 - galben; exemplarele 4,5 - albastra. Formularele trebuie sa fie prevazute cu o multime care sa indice numele si adresa imprimeriei.

Declaratia vamala in detaliu se completeaza in limba romana, fara stersaturi sau modificari, stampile si semnaturile aplicandu-se manual. Agenti vamali verifica declaratiile, neparticipand la redactarea acestora.

Rubricile declaratiei vamale primare se calculeaza astfel:

RUBRICA 1 - DECLARATIE.

Prima caseta cuprinde urmatoarele sigle:

EX pentru o declaratie de export in alte tari decat cele contractate ale Conventiei Tranzitului Comun;

IM pentru o declaratie de export sau import in sau din tarile contractante ale Conventiei Tranzitului Comun;

EU pentru o declaratie de export sau import in sau din tarile contractante ale Conventiei Tranzitului Comun.

A doua caseta cuprinde codurile prin care se indica procedura vamala:

Expeditie/Export definitiv - acest cod nu poate fi utilizat in cadrul marfurilor reexportate;

Expeditie/Export temporar;

Expeditie/Reexport - acest cod se aplica marfurilor care au fost introduse temporar si celor introduse in antrepozit;

Import definitiv -acest cod nu poate fi utilizat in cazul reimportului;

Introducere temporara;

Reintroducere/Reimport;

Plasare in antrepozit;

Tranzit;

Transformare sub control vamal si alte regimuri sau destinatii vamale.

A treia caseta se completeaza cand formularul declaratiei vamale este utilizat ca titlu de tranzit sau export simultan cu tranzit national.

Siglele utilizate sunt:

TE - in tranzit extern cand marfurile circula intre doua birouri vamale de frontiera sau intre un birou vamal de interior si unul de frontiera.

TI - in tranzit intern cand marfurile circula intre doua birouri vamale de interior sau intre un birou vamal de frontiera si un birou vamal de interior.

RUBRICA 2 - EXPEDITOR/EXPORTATOR

La export se completeaza denumirea si adresa exportatorului si codul fiscal al acestuia.

La import se inscrie denumirea si adresa exportatorului.

RUBRICA 3 - FORMULARE

In prima caseta se completeaza, in toate cazurile, cand se depune declaratia complementara.

In a doua caseta se inscrie numarul total al formularelor declaratiei vamale utilizate.

RUBRICA 4 - LISTE DE INCARCARE

Se inscriu in cifre numarul listelor de incarcare.

RUBRICA 5 - ARTICOLE

Se indica numarul total al coletelor (cartoane, lazi etc.).

RUBRICA 7 - NUMAR DE REFERINTA

Aceasta rubrica cuprinde date interne de referinta ale titularului, cu utilitate pentru acesta, anul/numarul de referinta.

RUBRICA 8 - DESTINATAR

La import si tranzit se indica denumirea, adresa si codul fiscal al destinatarului caruia ii sunt livrate marfurile. In cazul grupajului de marfa, la tranzit se poate inscrie mentiunea "diversi", iar lista destinatarilor va fi atasata declaratiei vamale.

La export se inscrie numele si adresa destinatarului.

RUBRICA 9 - RESPONSABIL FINANCIAR

Cuprinde date pentru identificarea bancii la care titularul operatiunii are deschis contul, pentru plata drepturilor vamale, numarul acestui cont, denumirea platitorului si a celui pentru care se face plata.

RUBRICA 10 - TARA PRIMEI DESTINATII/TARA ULTIMEI PROVENIENTE

RUBRICA 11 - TARA TRANZACTIEI

Prima caseta cuprinde, la export, codul tarii cumparatorului, iar la import, codul tarii vanzatorului. In cazul tranzitului nu se utilizeaza.

A doua caseta se utilizeaza facultativ.

RUBRICA 12 - ELEMENTE PENTRU VALOARE

RUBRICA 13 -

Se utilizeaza facultativ.

RUBRICA 14 - DECLARANT/REPREZENTANT

Se inscrie denumirea si adresa persoanei care declara marfurile. Cand declararea e facuta de un comisionar in vama se inscrie si numarul autorizatiei acestuia.

Cand importatorul/exportatorul isi declara marfurile in nume propriu se inscrie mentiunea "importator" sau "exportator".

RUBRICA 15 - TARA DE DESTINATIE/EXPORT

Se inscrie denumirea tarii de export.

In caseta (a) se completeaza codul tarii de export/expeditie.

In caseta (b) se completeaza codul judetului in care au fost produse marfurile in cazul exportului.

RUBRICA 16 - TARA DEORIGINE

Se utilizeaza la import inscriindu-se denumirea tarii de origine.

RUBRICA 17 - TARA DE DESTINATIE

Se utilizeaza la import, export si tranzit indicandu-se numele complet al tarii destinatare.

In caseta (a) se indica codul tarii.

In caseta (b) in cazul importului se inscrie codul judetului in care iti are sediul beneficiarul.

RUBRICA 17 - IDENTITATEA SI NATIONALITATEA MIJLOCULUI DE TRANSPORT LA PLECARE.

Se aplica in cazul regimului de tranzit sau export.

In prima caseta se inscrie identitatea mijlocului de transport.

In a doua caseta se inscrie codul nationalitatii mijlocului de transport.

RUBRICA 19 - CONTAINER

Se inscriu urmatoarele coduri:  1- pentru transport containerizat;

0- pentru alt mod de transport.

RUBRICA 20 - CONDITIA DE LIVRARE

In prima caseta, utilizata la import si export, se inscriu codificarile de livrare, potrivit regulilor INCOTERMS.

In a doua caseta se indica locul prevazut in contractul de transport.

A treia caseta nu se utilizeaza.

RUBRICA 21 - IDENTITATEA SI NATIONALITATEA MIJLOCULUI DE TRANSPORT ACTIV CARE TRECE FRONTIERA

In prima caseta se inscrie numarul de inmatriculare sau numele mijlocului de transport activ utilizat la trecerea frontierei Romaniei.

In a doua caseta se inscrie codul nationalitatii mijlocului de transport activ.

RUBRICA 22 - MONEDA SI VALOAREA TOTAL FACTURATA

RUBRICA 23 - CURS DE SCHIMB

RUBRICA 24 - NATURA TRANZACTIEI

In prima caseta se inscrie codul general al operatiunii. In a doua caseta se inscrie codul operatiunii in detaliu. A treia caseta nu se utilizeaza.

RUBRICA 25 - MOD DE TRANSPORT LA FRONTIERA

In prima caseta se inscrie codul general al operatiunii. In a doua caseta se inscriu codul operatiunii in detaliu. A treia caseta nu se utilizeaza.

RUBRICA 26 - MOD DE TRANSPORT INTERIOR

RUBRICA 27 - LOCUL DE INCARCARE/DESCARCARE

RUBRICA 28 - INFORMATII FINANCIAR BANCARE

RUBRICA 29 - VAMA DE IESIRE/INTRARE

RUBRICA 30 - LOCALIZAREA MARFURILOR

Se indica locul unde marfurile pot fi examinate in momentul vamuirii: chei, depozit, pe mijlocul de transport etc.

RUBRICA 31 - COLETE SI DESCRIEREA MARFURILOR, MARCI SI NUMERE - NUMAR CONTAINER - NUMARUL SI NATURA

Pe primul rand se inscriu marcile, numerele, numarul si felul coletelor. Pe al doilea rand se inscrie denumirea comerciala a marfurilor. Pe al treilea rand se fac referiri la "lista inventar".

RUBRICA 32 - ARTICOL NR.

Se indica numarul de ordine al articolului de marfuri.

RUBRICA 33 - CODUL MARFURILOR

Se completeaza numai prima caseta in care se trece codul din Tariful Vamal de Import al Romaniei. Primele 6 cifre reprezinta subpozitii din Sistemul Armonizat (S.A.), iar urmatoarele 2 cifre reprezinta detalierea conform Nomenclaturii Combinate.

RUBRICA 34 - CODUL TARII DE ORIGINE

RUBRICA 35 - GREUTATE BRUTA (kg)

RUBRICA 36 - PREFERINTE

Se utilizeaza numai la import si numai in cazurile in care se solicita un regim tarifar preferential inscriindu-se codurile aferente acordurilor preferentiale.

RUBRICA 37 - REGIM

In prima caseta se inscrie regimul vamal pentru care marfurile sunt declarate la destinatie/expeditie, urmat de regimul precedent. Regimul precedent este regimul vamal care a fost utilizat pe o declaratie vamala depusa pentru marfa in cauza intr-un stadiu anterior. In cazul in care nu exista un regim precedent, se utilizeaza codificarea "00".

Cand marfurile s-au aflat intr-un regim de perfectionare activa, pasiva sau transformare sub control vamal si ulterior au trecut intr-un regim de antrepozitare, admitere temporara sau intr-o zona libera, la acordarea noului regim solicitat, in caseta regimului precedent se inscrie codul primului regim vamal in care s-au aflat.

In doua caseta se inscrie, in cazul declaratiilor vamale depuse prin sistem informatic, un cod aditional de trei cifre.

RUBRICA 38 - GREUTATE NETA (kg)

RUBRICA 39 - CONTINGENT

Se completeaza numai in cazul importului de marfuri pentru care sunt prevazute contingente cantitative sau valorice.

RUBRICA 40 - DECLARATIE SUAMRA/DOCUMENT PRECEDENT

Se completeaza prin inscrierea numarului si a datei documentului vamal precedent urmat de codul vamii emitente separate printr-o bara (declaratie sumara sau titlu de tranzit).

RUBRICA 41 - UNITATI DE MASURA SUPLIMENTARE

Nu se utilizeaza pentru tranzit.

RUBRICA 42 - PRET ARTICOL

RUBRICA 43 - METODA DE EVALUARE

Se utilizeaza numai in cazul importului inscriindu-se numarul articolului din Acordul privind aplicarea art. VII al G.A.T.T., exceptand marfurile ale caror preturi definitive se stabilesc pe baza de cotatii bursiere, caz in care se inscrie codul R.

RUBRICA 44 - MENTIUNI SPECIALE: DOCUMENTE ANEXATE / CERTIFICATE SI AUTORIZATII

Se inscriu felul si numarul documentelor depuse pentru sustinerea declaratiei vamale.

RUBRICA 45 - AJUSTARE

Se utilizeaza facultativ la import daca exista o ajustare a pretului platit sau de platit, inscriindu-se procentul aplicat asupra valorii tranzactionate (

RUBRICA 46 - VALOAREA STATISTICA

RUBRICA 47 - CALCULUL IMPOZITARILOR

Se completeaza atunci cand sunt de platit sau de garantat drepturi vamale. In prima coloana se inscrie tipul drepturilor vamale. In a doua coloana se inscrie baza de impozitare, corespunzatoare fiecarui tip de taxa. In a treia coloana se inscrie cota procentuala sau suma fixa tipului de drept vamal. In a patra coloana se indica cuantumul drepturilor vamale. In a cincea coloana se inscrie modul de plata sau garantare.

RUBRICA 48 - REPORT DE PLATA

Se completeaza numai in cazul constituirii in avans a depozitelor in contul unitatilor apartinand autoritatii vamale.

RUBRICA 49 - IDENTIFICAREA ANTREPOZITULUI

RUBRICA 50 - PRINCIPAL OBLIGAT

Se utilizeaza in cazul transportului identificandu-se denumirea si adresa titularului de tranzit sau a imputernicitului legal al acestuia, cat si numele si prenumele persoanei abilitate sa semneze in numele lui. La Nr. se inscrie codul fiscal.

RUBRICA 51 - VAMA DE TRECERE PREVAZUTA TI TARA

RUBRICA 52 - GARANTIE

Se utilizeaza numai la tranzit, indicandu-se tipul de garantie, felul, numarul si data documentului de instituire a garantiei.

RUBRICA 53 - VAMA DE DESTINATIE

Se indica codul si denumirea biroului vamal la care marfurile trebuie sa fie prezente.

RUBRICA 54 - LOCUL SI DATA/SEMNATURA SI NUMELE DECLARANTULUI/REPREZENTANTULUI

RUBRICA 55 - TRANSBORDARE

Se utilizeaza atunci cand are loc o transbordare a marfurilor dintr-un mijloc de transport in altul. Se indica locul si data, identitatea si felul noului mijloc de transport.

RUBRICA 56 - ALTE INCIDENTE IN CURSUL TRANSPORTULUI/ RELATAREA FAPTELOR SI MASURILE LUATE.

Se utilizeaza numai pentru operatiunile de tranzit si cuprinde referiri asupra incidentelor aparute pe parcursul tranzitarii marfurilor: rupere de sigilii, lipsuri sau distrugeri de marfuri.

NOMENCLATORUL

de tari si de teritorii dependente, neautonome si cu statut special

LISTA

privind codurile judetelor

LISTA

codificarilor conditiilor de livrare, potrivit regulilor INCOTERMS

NOMENCLATORUL DE UNITATI MONETARE

LISTA

codurilor modurilor de transport la frontiera

NOMENCLATORUL

birourilor vamale romane

LISTA

codurilor preferintelor tarifare

LISTA

codurilor contingentelor in vigoare

CODURILE

unitatilor de masura specifice

LISTA

codurilor documentelor-anexa

LISTA

codurilor pentru tipul taxelor si drepturilor vamale

CODURILE

Reprezentand modalitatile de plata sau de garantare a datoriei vamale

BIBLIOGRAFIE

Gheorghe Caraiani - "Vamuirea marfurilor la import si export", ED. LuminaLex, 1997;

Gheorghe Caraiani - "Reglementari interne si internationale privind vamuirea marfurilor", Ed. LuminaLex 1998;

Emilian Vasile Duca - "Analiza si proiectarea sistemului de conducere a activitatii vamale", Ed. ASE, Bucuresti 1998;

Mihai Georgescu - "Tranzitia de la Acordul General pentru Tarife si Comert la Organizatia Mondiala a Comertului", Ed. ASE, Bucuresti, 1997;

Gandolfo Giancarlo - "International trade theory and policy", (University of Rome), ED. Springer, New York, 1999;

xxx - "Codul vamal al Romaniei", Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 180, 1 august 1997;

xxx - "Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei", Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr. 271 bis, 9 octombrie 1997;

xxx - "Anuarul statistic al Romaniei 1998", Comisia Nationala pentru Statistica;

Ivanescu Fulger - "Legislatie vamala si valutara", Ed. Forum, Bucuresti, 1998;

xxx - "Ghidul importatorulu si exportatorului roman", Nistorescu Nicolae, Tribuna Economica, 2000;

Ion Stoian, Mihai Stoian, Emilian Dragne - "Comert international - Tehnici si proceduri", vol I, Ed. Caraiman, Bucuresti, 1997;

Nicolae Suta - "Comert international si politici comerciale contemporane", Ed. Eficient, Bucuresti, 2000;

Ovidiu Rujan - "Teorie vamala - aplicatii si studii de caz", Ed. ASE, Bucuresti, 1999;

xxx - "Statutul personalului vamal", Ed. LuminaLex, Bucuresti, 1998;

xxx - "Ghid de utilizare a tarifului vamal de import al Romaniei", Ministerul Industriei si Comertului, Bucuresti, ianuarie 1997.