MODIFICAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

MODIFICAREA SOCIETATILOR COMERCIALE.

Precizari.

Prin modificarea societatilor comerciale intelegem orice modificare a elementelor esentiale ce definesc societatea. Cum societatea comerciala este definita de continutul actului constitutiv, modificarea societatii presupune obligatoriu modificarea actului constitutiv (prelungirea duratei societatii, reducerea sau marirea capitalului social, schimbarea obiectului de activitate, schimbarea formei, mutarea sediului, fuziunea, transmiterea partilor sociale catre un tert, excluderea ori retragerea unui asociat, etc.).

Conditii ale modificarii societatilor comerciale.

Principiul este ca actul constitutiv poate fi modificat de asociati cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute pentru incheierea lui.

Actul constitutiv se modifica, potrivit art. 204 alin 1 din Legea nr. 31/1990, prin:

hotararea adunarii generale

In cadrul adunarii generale, asociatii pot hotari - in cazul societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni in conditii de cvorum si majoritate prevazute de lege pentru adunarea generala extraordinara si in mod exceptional, modificarea obiectului principal de activitate al asocietatii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare si dizolvare a societatii in conditii de cvorum prevazute de lege pentru adunarea generala extraordinara, cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati - modificarea actului consttitutiv.

Hotararea de modificare a actului constitutiv, in cazul SRL-urilor, a societatilor in nume colectiv si a societatii in comandita simpla, se ia prin votul tuturor asociatilor.

decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului

Este o masura exceptionala de modificare a actului constitutiv, a societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni si se refera numai la situatiile in care are loc mutarea sediului societatii, schimbarea obiectului de activitate al societatii.

hotarare judecatoreasca.

Daca un asociat este exclus sau se retrage din societate in temeiul unei hotarari judecatoresti, instanta trebuie sa dispuna si cu privire la structura participarii la capitalul social al celorlalti asociati.

Pentru modificarea actului constitutiv legea impune inregistrarea in registrul comertului si publicarea. Judecatorul delegat la oficiul registrului exercita controlul de legalitate si dispune, daca sunt indeplinite conditiile legii, prin incheiere inregistrarea in registrul comertului a actului modificator si a actului constitutiv actualizat. Actul modificator inregistrat si notificarea privind depunerea la registrul comertului a textului actualizat se inainteaza, din oficiu, pentru a fi publicat in Monitorul Oficial. Daca actul constitutiv s-a modificat prin hotararea instantei judecatoresti, temeiul inregistrarii este hotararea judecatoreasca irevocabila de excludere sau retragere[1].

Creditorii societatii si orice alte persoane prejudiciate prin hotararea asociatilor de modificare a actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie, in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale sau a actului aditional la Monitorul Oficial, prin care sa solicite instantei sa oblige societatea ori asociatii la repararea prejudiciului cauzat.

Daca sunt afectate interesele asociatilor, acesti au dreptul de a se retrage din societate, potrivit art. 134 alin. 1 din Legea nr. 30/1990: "Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului societatii in strainatate, schimbarea formei societatii, fuziunea sau divizarea societatii", in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial, respectiv in termen de 30 de zile de la data adoptarii hotararii adunarii generale in cazul fuziunii sau divizarii societatii.

Actul modificator adoptat de asociati trebuie sa imbrace forma autentica, in mod obligatoriu, cand are ca obiect:

a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport de natura a unui teren;

b) modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

c) majorarea capitalului social prin subscrierea publica.

In cazurile special prevazute actul autentificat este socotit un act aditional al actului constitutiv. Daca se aduc mai multe modificari actului constitutiv el trebuie actualizat cu modificarile la zi.

Cazuri de modificare a societatii comerciale.

Marirea capitalului social.

Se face in scopul procurarii de noi mijloace financiare.

Se realizeaza prin aducerea de noi aporturi, dupa cum urmeaza:

- in societatile de capitaluri prin emisiunea de actiuni de noi ori prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi. Nu se pot emite noi actiuni cat timp cele din emisiunea precedenta nu au fost platite.

Actiunile emise vor fi oferite cu preferinta celorlalti actionari, proportional cu numarul actiunilor detinute. Dreptul de preferinta, se poat exercita atat in cazul aportului in numerar, cat si in cazul aportului in natura, in termenul stabilit, de la data publicarii in monitorul oficial a hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie sau a directoratului privind marirea capitalului social. Nemanifestarea preferintei justifica vanzarea actiunilor catre public.

Adunarea generala poate sa limiteze sau sa ridice actionarilor dreptul de subscriere la noile actiuni. De asemenea, dreptul de preferinta inceteaza daca noile actiuni reprezinta aporturi in natura.

Daca actiunile se vand publicului, administratorii vor intocmi prospectul de emisiune Potrivit art. 212 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 "In caz de subscriptie publica, prospectul de emiseiune purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la regisztrul cometului pentru indeplinirea formalitatiloe prevazute la acrt. 18 si va cuprinde: data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; denumirea si sediuil societatii; capitalul social subscris si varsat; numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar si domiciliul lor; ultima situatie financiara aprobata, rapoprtul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari; dividendele platite in ultimii 5 ani de la constituire, daca de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani; obligatiile emise de societate; hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatiile privitoare la aporturi, altele decat in numear, si avantajele acordate acestora, precum si data la care se vor plati dividendele".

Daca majorarea capitalului se face prin oferta publica de valori mobiliare trebuie respectate conditiile si formalitatile prevazute de Legea nr. 297/2004[2].

marirea capitalului social in cazul capitalului autorizat

Art. 220¹ alin. 1 din Legea nr. 31/1990 dispune: "Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor".

Capitalul autorizat reprezinta valoarea nominala, stabilita prin actul constitutiv sau hotararea adunarii generale, pana la care poate fi majorat capitalul social, prin decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului[3].

Autorizarea poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor prin modificarea actului constitutiv, pentru o perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.

Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris existent in momentul autorizarii - art. 220¹ alin. 3.

- marirea capitalului social se poate face prin incorporarea rezervelor, procedeu numit autofinantare. Practic, o astfel de marire se realizeaza printr-o operatiune contabila intre conturi.

Actiunile vor fi distribuite numai actionarilor proportional cu numarul actiunilor vechi detinute.

- marirea capitalului social prin incorporarea profitului care se infaptuieste tot printr-o operatiune contabila.

- marirea capitalului social prin incorporarea primelor de emisiune. Prima de emisiune este diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor pe care trebuie sa o suporte noii actionari. Prima trebuie sa acopere cheltuielile emisiunii precum si diminuarea valorii actiunilor vechi. Si in acest caz se opereaza contabil intre conturile de pasiv.

- marirea capitalului social prin compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Sumele cuvenite creditorilor servesc la achitarea actiunilor noi. Creditorii vor fi platiti cu actiuni ale societatii[4].

Reducerea capitalului social

Legea prevede procedee diferite, dupa caz[5]:

Daca reducerea este determinata de pierderi operatiunea se realizeaza prin:

- micsorarea numarului de actiuni sau de parti sociale. Se vor micsora numarul actiunilor sau partilor sociale pastrandu-se valoare lor nominala.

- reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale, corespunzator procentului de reducere a capitalului social.

- dobandirea propriilor actiuni urmate de anularea lor (art.104 lit.a LSC).

Daca reducerea nu este determinata de pierderi, operatiunea se infaptuieste prin:

- scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate.

- restituirea catre asociati a unei cote parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala.

Hotararea de reducere se adopta de adunarea asociatilor, se inregistreaza si se publica. Ea devine operationala numai dupa doua luni de la publicare. Creditorii sociali a caror creanta a fost constatata printr-un titlu anterior publicarii hotararii, pot face opozitie in conditiile art.62 LSC.

Creditorii chirografari pot obtine pe calea opozitiei, exigibilitatea anticipata a creantelor constatate prin titluri anterioare publicarii hotararii, la sfarsitul perioadei de 2 luni, daca societatea nu a oferit garantii reale sau personale acceptate de creditori.

Prelungirea duratei societatii

Asociatii pot hotari o noua durata a societatii sau o durata nedeterminata (inainte de expirarea duratei prevazute in actul constitutiv). Hotararea lor autentificata se inregistreaza si se publica.

Creditorii personali din societatile de persoane si din SRL-uri pot face opozitie impotriva hotararii, deoarece sunt indepartati de posibilitatea de satisfacere a creantelor lor din activul net ramas la lichidare.

Acest drept nu este recunoscut creditorilor personali ai actionarilor din societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni, deoarece ei pot sechestra actiunile debitorilor lor si sa le vanda. In conditiile art. 62 LSC, creditorii particulari ai asociatilor din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata pot sa exercite dreptul de opozitie.

Daca opozitia este admisa, asociatii trebuie sa hotarasca soarta actului aditional:

- ei pot renunta la actul aditional dand o hotarare de renuntare in aceleasi conditii ca hotararea de prelungire.

- ei pot pastra actul aditional, dar in acest caz trebuie sa excluda din societate pe debitorul creditorului oponent.

Fuziunea si divizarea societatilor

In art. 238 din Legea nr. 31/1990 sunt definite fuziunea, divizarea societatii comerciale:

Fuziunea este operatiunea prin care: una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.

Divizarea este operatiunea prin care: o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nou-constituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.

Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati nou-constituite. Prevederile art. 238 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite.

Fuziunea sau divizarea poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii.

Desprinderea consta in separarea unei parti din patrimoniul unei societati si transmiterea ei ca intreg uneia sau mai multor societati existente ori unei societati care sunt astfel constituite, in schimbul alocarii de actiuni sau parti sociale ale societatilor beneficiare catre: actionarii sau asociatii societatii care transfera activele (desprindere in interesul actionarilo sau asociatilor); societatea care transfera activele (desprindere in interesul societatii) .

Realizarea fuziunii si divizarii presupune mai multe operatiuni[7]:

1. intocmirea proiectului de fuziune ori divizare.

Administratorii societatilor care urmeaza sa participe la fuziune sau la divizare vor intocmi un proiect de fuziune sau divizare, care va cuprinde elementele prevazute in art. 241 lit. a-j din Legea nr. 31/1990. In cazul divizarii, proiectul trebuie sa contina descrierea si repartizarea exacta a activelor si pasivelor care urmeaza a fi transferate fiecareia dintre societatile beneficiare; repartizarea catre actionarii sau asociatii societatii divizate de actiuni, respectiv parti sociale, la societatile beneficiare si criteriul pe baza caruia se face repartizarea.

2. publicarea proiectului si avizarea lui. Proiectul se depune la oficiul registrului unde este inmatriculata fiecare societate implicata, insotit de o declaratie a societatii ce-si inceteaza existenta cu privire la modul de stingere a pasivului sau. Proiectul vizat de judecatorul delegat se va publica in Monitorul Oficial, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, cu cel putin 30 zile inainte de data la care se intrunesc adunarile extraordinare pentru a hotari, in temeiul art. 113 lit. h asupra fuziunii/divizarii .

Pentru societatile de capitaluri si SRL-uri, judecatorul delegat va numi experti care isi dau avizul de specialitate asupra operatiunii.

3. opozitia asupra proiectului. O pot face oricare dintre creditorii societatii in termen de 30 zile de la data publicarii proiectului. Opozitia suspenda executarea operatiunii pana la data cand hotararea judecatoreasca devine irevocabila.

4. informarea asociatilor asupra fuziunii sau divizarii

In vederea informarii asupra conditiilor si consecintelor operatiunii, administratorii/ membrii directoratului si expertii sunt obligati sa intocmeasca rapoarte pe care sa le puna la dispozitia asociatilor.

- raportul scris al administratorilor/ membrilor directoratului trebuie sa explice proiectul de fuziune sau divizare si sa precizeze fundamentul sau juridic si economic, in special cu privire la rata de schimb a actiunilor;

- raportul expertilor (desemnati de catre judecatorul delegat pentru a examina proiectul de fuziune sau divizare) in care va fi precizat daca rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale este corecta si rezonabila; daca metoda sau metodele folosite pentru determinarea ratei de schimb propuse sunt adecvate pentru cazul respectiv; va indica valorile obtinute prin aplicarea fiecareia dintre aceste metode; va contine opinia expertilor privind ponderea atribuita metodelor in cauza pentru obtinerea valorii retinute in final, precum si descrierea dificultatilor deosebite in realizarea evaluarii (art. 243³ din Legea nr. 31/1990)

- documentele care trebuie puse la dispozitia asociatilor , cu cel putin o luna inainte de data adunarilor extraordinare, sunt prevazute in art. 244 din Legea nr. 31/1990: "proiectul de fuziune sau de divizare; raportul intocmit de catre organele de conducere; situatiile financiare anuale si rapoartele de gestiune pentru ultimele 3 exercitii financiare ale societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare; situatiile financiare, intocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare datei proiectului de fuziune sau de divizare, daca ultimele situatii financiare anuale au fost intocmite pentru un exercitiu financiar incheiat cu mai mult de 6 luni inainte de aceasta data; raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorului financiar; daca este cazul, raportul intocmit potrivit prevederilor legale; evidenta contractelor cu valori depasind 10.000 lei fiecare si aflate in curs de executare, precum si repartizarea lor in caz de divizare a societatii.

In cazul fuziunii prin absortie, administratorii societatii absorbite si expertii care au intocmit raportul vor raspunde civil in fata asociatilor/actionarilor pentru pagubele cauzate datorita erorilor comise in cadrul operatiunii de fuziune.

hotararea adunarii generale a asociatilor. Fiecare societate implicata se pronunta asupra proiectului in termen de cel mult doua luni de la expirarea termenului stabilit de lege pentru exercitarea opozitiei sau dupa caz, de la data la care hotararea a devenit irevocabila.

Daca prin operatiune iau nastere societati, adunarea generala aproba actele constitutive ale acestora, pe baza carora ele se inregistreaza.

Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea (fara lichidare a societatii ce-si inceteaza existenta si transmiterea universala a patrimoniului societatii catre societatile succesoare).

Pentru patrimoniul primit succesorii vor atribui actiuni sau parti sociale asociatilor societatii care-si inceteaza existenta si, daca este cazul o sulta (ce nu poate depasi 10 % din valoarea actiunilor sau partilor sociale atribuite).

Efectele fuziunii sau divizarii se produc:

- de la data inmatricularii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele (in cazul constituirii uneia sau mai multor societati);

- de la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale, daca prin acordul partilor nu s-a stabilit o alta data (in alte cazuri).

Nulitatea fuziunii sau divizarii

Potrivit art. 251 din Legea nr. 31/1990 nulitatea fuziunii sau divizarii poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca.

De la data realizarii sale, fuziunea sau divizarea poate fi declarata numai daca nu a fost supusa unui control judiciar sau daca hotararea uneia dintre adunarile generale care au votat proiectul fuziunii sau al divizarii este nula sau anulabila.

Procedura de anulare si de declarare a nulitatii fuziunii sau divizarii nu poate fi initiata dupa expirarea unui termen de 6 luni de la data la care fuziunea sau divizarea a devenit efectiva, in temeiul art. 249 din Legea nr. 31/1990, sau daca situatia a fost rectificata.

In LSC este prevazuta posibilitatea remedierii neregularitatii care conduce la declararea nulitatii unei fuziuni sau divizari . Instanta competenta va acorda societatilor implicate un termen de rectificare.

Hotararea definitiva de declarare a nulitatii fuziunii sau divizarii va fi inaintata, din oficiu, de instanta, oficiilor registrului comertului de la sediile societatilor implicate in fuziunea sau divizarea in cauza - art. 251 alin. 5

In cazul declararii nulitatii unei fuziuni - societatile participante la fuziunea respectiva raspund solidar pentru obligatiile societatii absorbante, nascute dupa ce fuziunea a devenit efectiva, dar inainte ca hotararea de declarare a nulitatii sa fie publicata;

In cazul declararii nulitatii unei divizari, fiecare dintre societatile beneficiare raspunde pentru propriile obligatii nascute dupa ce divizarea a devenit efectiva, dar inainte ca hotararea de declarare a nulitatii sa fie publicata.

Transformarea societatii comerciale

Este procedeul juridic si tehnic de schimbare a formei juridice a unei societati comerciale. Transformarea se realizeaza prin modificarea actului constitutiv in conditiile art. 204 din Legea nr. 31/1990. Pentru a fi posiblia transformarea trebuie indeplinite si conditiile prevazute de lege pentru forma de societate in care se va transforma societatea existenta.

Societatea comerciala transformata isi pastreaza calitatea de persoana juridica si isi continua activitatea intr-un cadru juridic nou[9]

Bibliografie.

1. Bacanu, I., Modificarea capitalului social al societatilor comerciale, Bucuresti, 1996

2. Balan, I., Restructurarea societatilor comerciale prin fuziune, divizare sau aport partial de activ in reglementarea Legii nr. 31/1990, in "Dreptul", nr. 7/2000

3. Balan, I., Aportul partial de activ, supus regimului juridic al divizarii societatii comerciale in reglementarea Legii nr. 31/1990, republicata, in Revista de drept comercial nr. 11/2000

4. Carpenaru, St. D., Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007

Scheaua, M., Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, comentata si adnotata, ed. II, Editura Rosetti, Bucuresti, 2002

6. Tuca, Fl., Creante contra actiunii sau utopia unui proiect, in Revista de drept comercial, nr. 9/1999