Metoda Hedgiu-lui

Universitatee Crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea de Management Turistic si Comercial

Metoda Hedgiu-lui

METODA HEDGINGU-LUI

Hedging-ul este o metoda folosita la bursa pentru acoperirea riscului tranzactiilor incheiate pe piata fizica.

Hedging-ul este folosit pentru activele negociabile la bursa de persoanele care cauta sa elimine sau sa reduca in tranzactiile la termen pe piata fizica riscul fluctuatiilor de prêt, de curs al valorilor mobiliare, de curs valutar de schimb, de variatii a sobanzii, prin deplasarea efectelor riscului catre speculatorii care isi asuma riscul in speranta unui prifit maxim. Un om de afaceri cauta sa preintampine, sa elimine sau sa reduca efectele riscului.

Protectia impotriva riscului de scadere a preturilor la termen pe piata fizica, de scadere a cursului valorilor mobiliare, a cursului valutar de schimb, a dobanzii, se face prin incheierea la bursa de contracte futures de vanzare pentru cantitati egale cu cele ce treuie sa fie protejate pe piate fizica. Astfel persoanele in cauza adopta pozitii scurte pe piata futures pentru a contracara riscurile pozitiilor lungi existente pe piata fizica.

Operatiunile de acoperire (hedging) sunt motivate de dorinta omului de afaceri de a se proteja impotiva riscului rezultat din modificarile preturilor, cursurilor de schimb valutar, dobanzilor, cursurilor valutare mobiliare. Ceea ce urmareste operatorul in acest caz este asigurarea prin mecanismul pietei futures a echilibrului contractual intr-o operatiune realizata in afara bursei.

Scopul operatorului la bursa este de a fi mentinuta marja de profit la contractele forward, indifferent de modificarile de preturi, dobanzi, cursuri de schimb ce pot intervene intre momentul incheierii contractului forward si momentul executarii acestuia. Incazul hedging-ului pozitia luata la bursa este complementarea pozitiei detinute pe piata fiyica. Operatiunea de acoperire imbina, asadar, un contract forward cu contractul futures.

In acest felm riscul evolutiei nefavorabile a pretului pentru hedger este transferat catre un tert, a carui menire este tocmai sa isi asume un risc in speranta obtinerii unui profit din evolutia favorabila a conjuncturii.

Hedging ul de vanzare de marfuri (short hedge) este realizat de operatorul care, detine in stoc, cumpara in scopul revanzarii sau preconizeaza sa produca o cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, incheie un numar echivalent de contracte futures. Obiectivul hedging-ului in acest caz este de a-si proteja valoarea marfii din stoc sau a productiei viitoare impotriva unei scaderii a pretului pe piata. Intradevar, in cazul in care pretul pe piata se reduce, ceea ce in seamna diminuarea valorii marfii fizice a operatorului, acesta castiga din contractul futures, deoarece are deschisa o pozitie short si piata a scazut. Pierderea de la marfa vanduta pe piata fizica se compenseaza astfel cu castigul inregistrat la bursa. In schimb profitul pe care l-ar obtine la marfa pe piata fizica, in cazul unei cresteri a pretului este anulat de pierderea suferita la contractul futures.

Exempu:

Sa presupunem ca un producator de grau estimeaza in mai ca recolta din iulie va fi de 100.000 busheli. Potrivit calculelor sale pentru a si acoperii costurile ;i a obtine un porofit rezonabil el ar trebui sa vanda dupa recoltare la un pret de 3,80$/bsh(cost)+0,20$/bsh(profit)=4,00$/bsh.

Dupa cum se vede in conditiile in care, graul din iunie coteaza la bursa in mai 400 centi/bsh, producatorul respectiv va vinde futures iulie 20 contracte de grau la CBOT (20*5.000bsh 100.000bsh).Daca perioada mai iulie piata graului scade si atunci cand piata producatorului dispune de grau pentru vanzare pretul pe piata fizica este de 380 centi/bsh, el isi va compensa piarderea de la marfa fizica din castigul obtinut la bursa.

In cazul in care piata fizica ar fi crescut, de exemplu, la 4,20 $/bsh producatorul ar fi putut vinde cu profitul suplimentar 0,20$/bsh, care insa ar fi fost anulat de pierderea suferita la bursa prin incheierea hedging-ului, pe calea offseting-ului.

Hedging-ul de cumparare de marfuri (long hedge) presupune cumpararea la un moment dat de contracte futures in scolul acoperirii riscului de crestere a pretului la o marfa pe piata fozica pe care operatorul intentioneaza sa o achozitioneze la o data ulterioara. In general prin aceasta operatiune se fixeaza pretul unor materii prime sau semifinite, necesare in viitorul firmei.

Exemplu:

Un contract de cherestea de la Bursa Comerciala din Chicago-CME.

Sa presupunem ca la 1 mai o firma de consctructii decide sa cumpere 160.000 picioare (1 picior=30,5cm) cherestea, in august in conditiile in care pretul futures la contractele CME pentru august este 192$/UM ( 1 UM=unitate de masura de 1000picioare). Constructorul introduce in calcul un pret de 187$/UM pornind de la regula ca in august pretul pe piata fiszica este cu 5$ mai mic decat pretul cotata la bursa in mai pentru august.

Deoarece in  intervalul mai- august piata a crescut, operatorul ar fi inregistrat o pierdere din cumpararea efectiva acherestelei in lipsa acoperirii la bursa.

Baza si acoperirea riscului, prin operatiuni de hedge

Cand un comerciant are intentia sa cumpere efectiv marfuri la termen si cauta sa cumpere riscul unor cresteri imprevizibile de prêt inainte de efectuarea cumpararii, comerciantul respective va incheia la bursa un contract de cumparare futures adoptand, astfel o pozitie long.

Operatorii spun ca este un comparator cu baza scurta, adica in timp ce comerciantul doreste sa cumpere marfa fizica la termen, el nu o poseda inca si profitul sau pierderea pot fi afectate de ce se va intampla bazei.

Daca un comerciant doreste sa vandal o marfa la termen, acesta va lua in considerare incheierea la bursa a unui contract futures de vanzare sprea a se proteja impotriva scaderii pretului inainte ca el sa realizeze efectiv vanzarea fizica. In acest caz vanzatorul a efectuat un hedg scurt si va fi socotit ca a adoptat o pozitie cu baza lunga., deoarece el poseda in present un stoc fizic de marfa.

Un vanzator va intra intr-un hedge scurt daca el crede ca baza cotata pentr-un contract forward fizic se va intarii, adica ecartul se va micsora si poate obtine un profit mai bun din vanzarea futures, ce va fii incheiata intr-un contract de cuparare la un prêt inferior, in momentul cand persoana in cauza efectueaza vanzarea fizica cu pierdere.

Hedging-ul ca instrument operational al produselor rezultate din amestec

Sunt oameni de afaceri care sunt dotatii cu instalatii pentru realizarea de produse in amestec, la costuri reduse cu calitati superioare.

Sunt de mentionat: amestecul cu fibre naturale intre ele si fobre sintetice: amestecul de cauciuc natural cu cauciuc sintetic; amestecul de fibre de lana cu fire sintetice pentru obtinerea de stofe si de tricotaje; amestecul de fire  de lana cu fire sintetice pentru obtinere de covoare; amestecul de porumb si secara, sorg, cartofi, sroturi pentru obtinerea de cereale furaje.

Vom da ca exemplu un amestec pentru realizarea de furaje concentrate.

Un producator de furaje urmareste sa realizeze un amestec de furaje cu calitati superioare furajelor individuale si la costuri mai accesibile pentru crescatorii de pasarii si animale. Pe langa porumb, component de baza, se pot utilize si alte componente cu valorii nutritive diferite , chiar daca unle sunt inferioare. Se are in vedere realizarea unui amestec efficient din punct de vedere economic si cu un grad de nutritie superior oricarui component filosit individual.

Prin urmare hedging-ul poate fi folosit ca instrument operational in cazul unui amestec furajer in care porumbul detine o pondere de 60% si se pune problema securitatii pretului porumbului luat in calculul de rentabilitate al producatorului de furaje.

Tipuri de tranzactii

Tranzactiile de bursa imbraca forma unor contracte de vanzare- cumparare de titluri primare sau alte active financiare care seincheie in comformitate cu regulamentul institutiei bursiere prin intermediul unor agenti de bursa autorizati sa efectueze aceste operatiuni.

Tranzactiile de tip American pot fi:

-for cash ( pe bani gheata) atunci cand cel ce cumpara titluri acopera integral din banii sai contravaloarea valorilor negociate( angajata);

-on margin ( in marja) atunci cand cumparatorul este creditat de Societatea de bursa ( de intermediar) pentru a putea executa contractul incheiat;

-short selling (vanzari "scurte") sunt operatiuni de vanzare cu executarea contractului dupa formula lichidarii normale, dar titlurile astfel negociate sunt imprumutate.

Din punct de vedere al scopului urmarit tranzactiile la bursa pot fi:

-tranzactii effective , sunt operatiuni prin care cumparatorul doreste sa intre in mod nemijlocit in posesia titlurilor negociate , iar vanzatorul vrea sa obtina valoarea integrala a acestra; finalizarea se realizeaza prin predarea - preluarea valorilor, respective a sumelor banesti aferente. Ca urmare a dematerializarii schimburilor in present nu mai are loc o predere materiala efectiva a titlurilor ci doar operatiuni in conturile in care sunt evidentiate valorile.

-tranzactiile speculative nu urmaresc vanzarea/cumpararea propriu-zisa a valorilor negociate, ci obtinerea unei diferente de pret favorabila intre cele doua momente ale operatiunii; fiecare dintre operatori mizeaza pe o anumita evolutie a cursului.

-operatiunii de arbitraj au ca obiectiv tot realizarea unor castiguri pe seama diferentelor de curs, prêt sau rata a dobanzilor in conditiile asumarii unor riscuri limitate. Aceste operaiuni se realizeaza simultan pe mai multe piete, arbitrajistul cumparand titluri sau alte valori - acolo unde acestea sunt mai ieftine - si revinzandu-le pe piatele unde coteaza cel mai scump. Angajarea acestor operatiuni presupune folosirea unui sistem informational foarte modern, cat si capacitatea de a emite ordine de vanzare sau cumparare pe mai multe piete. Operatiunile de arbitraj se pot realize si la termen prin cumpareri si revanzarii pe baza previziunii aparitiei unei diferente foavorabile de curs intre cele doua momente. De data aceasata arbitrajistul participa la riscuri.

-operatiunile de acoperire, au ca scop principal protectia unor valori de riscurile pe care le pot genera evolutia nefavorabila a preturilor sau cursurilor pe piata internationala. Astfel, producatorul nevoit sa incheie un contract de vanzare din timp trebuie sa se protejeze impotriva riscului cresterii pretului. In mod similar, cel care urmeaza sa incaseze o suma de banii de la o scadenta determinate trebuie sa se protejeze impotriva deprecierii monedei respective pana la scadenta. Pentru furnizor apare o pierdere potentiala, deoarece daca ar fi asteptat pana la scadenta ar fi vandut mai scump, in timp ce pentru cel ce urmeaza a fi platit intr-o valuta care se deprecizeaza pierderea este reala, pentru ca el va primi efectiv o suma de bani avand o putere de cumparare diminuata. In mod similar cumparatorul care incheie din timp contractul la un pret determinat poate fi afectat de scderea preturilorpana la scadenta, in timp ce platitorul unei sume de banieste afectat de aprecierea valutei pe care trebuie sa o predea partenerului. Operetiunile de acoperire, sau de hedging, se bazeaza pe urmatorul mechanism : in parallel cu tranzactiile expuse riscului, operatorul angazeaza la bursa tranzactii speculative pentru aceleas titluri, pentru aceeasi scadenta, pentru aceeasi valoare, dar de sens invers. In felul acesta vanzatorul unor valori devine si comparator speculant pentru aceleasi valori, iar cumparatorul unei sume de bani devine in acelasi timp vanzatorul acesteia. Daca se produc riscurile, vanzatorul, desi pierde ca urmare a faptului ca titlurile vandute la pretul initial sunt mai scumpe la scadenta, isi recupereaza aceasta pierdere din contractul speculativ de cumparare, iar cel ce urmeaza sa primeasca o suma de bani expusa riscului de depreciere anuleaza acest risc prin faptul ca  - prin contractul speculative de vanzare la termen - a valorificat-o deja la cursul initial. Tranzactiile de hedging anuleaza deci consecintele, riscului dar si ale sansei.

Bibliografie

Gheorghe Ciobanu - burse de valori si tranzactii la bursa, editura economica 1997 Bucuresti

Ion Stoian - metode si studii de caz privind menagementul riscului in tranzactii de afacerei, editura Oscar Print 1999 Bucuresti