Corespondenta comerciala in activitatea de import export

CORESPONDENTA COMERCIALA IN ACTIVITATEA DE IMPORT EXPORT

1.1. Introducere in corespondenta de afaceri

Este un lucru bine cunoscut ca orice scrisoare echivaleaza cu o carte de vizita a celui ce o expediaza.

Acest fapt este de o deosebita importanta in cazul tranzactiilor internationale, unde mesajul scris poate fi considerat drept reprezentant al societatii/firmei care-l trimite, un mesager interesat in a crea climatul favorabil pentru buna desfasurare a oricarei tranzactii.

Redactarea scrisorilor de afaceri constituie asadar un element esential in cadrul unei tranzactii cu caracter de extraneitate, iar modalitatile de realizare a acestora s-au imbunatatit si amplificat de-a lungul deceniilor.

Totusi nu trebuie pierdut din vedere faptul ca datorita dezvoltarii tehnicilor de comunicare pe de o parte, cat si amplificarii schimburilor la nivel mondial pe de alta parte, au aparut si modalitati noi si rapide de transmitere a mesajelor. In ciuda existentei telegrafului si a telefonului, a telexului si telefaxului, scrisorile comerciale continua sa-si pastreze locul si functia lor in afaceri.

Abstractie facand de costul ridicat al mijloacelor de comunicare moderne, majoritatea mesajelor transmise prin telegraf sau telefon trebuie confirmate in scris; in plus, chiar redactarea sau decodificarea unei telegrame sau a unui telex presupune din partea expeditorului si a destinatarului cunostinte care sunt incluse in tehnicile de redactare a corespondentei de afaceri in forma sa clasica.

Pentru a considera o scrisoare de acest tip bine realizata din punct de vedere tehnic, aceasta trebuie sa corespunda regulilor de claritate, concizie si curtoazie, circumscrise modalitatii comune de gandire care se concretizeaza in ceea ce literatura de specialitate numeste stil comercial.

Pentru a capta atentia cititorului, scrisoarea de afaceri trebuie astfel conceputa incat sa poata fi citita cu usurinta, frazele sa fie precise, clare, exprimate intr-o succesiune logica, pentru a exclude posibilitatea unei intelegeri eronate a mesajului.

Ceea ce trebuie deci evitat sunt frazele lungi, exprimarile intortocheate sau ex­agerate, repetarea ideilor sub diferite forme, deoarece acestea nu fac decat sa lungeasca si sa ingreuneze lectura si intelegerea mesajului pe care vrem sa-l transmitem.

Concizia se poate realiza prin fixarea ideilor in propozitii scurte, grupate logic in paragrafe.

Totusi, desi concisa, o scrisoare de afaceri trebuie sa includa formulele necesare de politete si respect fata de destinatar.

Un alt aspect ce trebuie retinut la redactarea unei scrisori este concordanta dintre tonul acesteia si continut, in functie de mesajul pe care dorim sa-l transmitem; acesta poate fi ferm sau conciliant, persuasiv sau prietenesc etc.

Corectitudinea constituie de asemenea o cerinta importanta in redactarea corespon­dentei de afaceri, deoarece scrisoarea poate fi folosita adesea ca document in relatiile dintre parteneri.

Cand ne referim la corectitudine, avem in vedere atat aspectele legate de continutul propriu-zis al mesajului (cifre, date, cotatii etc.), cat si de aspectele legate de corectitudinea gramaticala a exprimarii sau de lexicul selectat pentru transmiterea mesajului. Astfel redactarea scrisorii se realizeaza prin folosirea unei terminologii specifice si printr-o larga selectie de fraze mai mult sau mai putin stereotipe. Este de asemenea necesara insusirea unei anumite modalitati de exprimare, influentata de obicei de o tendinta stilistica sau de alta, fiecare dintre ele subordonata scopului de abordare pozitiva a mesajului de catre destinatar.

1.2. Corespondenta vamala si politica comerciala a statelor

Corespondenta comerciala derulata cu parteneri de afaceri din alte tari se realizeaza in baza reglementarilor existente in materie de politica comerciala a fiecarui stat. Politica comerciala cuprinde politica tarifara, netarifara cat si politica de stimulare a exporturilor.

I.           Politici comerciale tarifare

Politica vamala cuprinde totalitatea reglementarilor care vizeaza intrarile si iesirile de marfuri in si din tara, si implica:

n        indeplinirea formalitatilor vamale (inclusiv realizarea documentatiei aferente tranzactiei respective);

n        control la trecerea frontierei;

n        plata taxelor vamale.

Politica vamala se realizeaza in practica cu ajutorul tarifelor vamale (taxe vamale) sau cu ajutorul altor reglementari de ordin vamal (cod vamal, regulament vamal).

Taxele vamale sunt impozite care au o incidenta directa asupra preturilor produselor ce fac obiectul comertului exterior, ele avand un rol de protejare a productiei nationale, prin modificarea raporturilor de preturi intre piata interna si internationala. Taxele vamale au urmatoarele efecte:

n        de protejare;

n        contributie la cresterea venitului bugetar;

n        contributie la redistribuirea veniturilor intre diferite categorii de participanti la activitatile economice (consumator - producator - stat);

n        influenteaza raportul de schimb al tarilor respective, balanta de plati exterioara, competitivitatea pe piata a diferitelor produse.

Clasificarea taxelor vamale:

a. Dupa obiectul impunerii taxelor vamale:

n        de import (folosite pentru protejarea ...national);

n        de export (folosite pentru limitarea exportului unor produse de baza in vederea prelucrarii lor pe piata interna);

n        de tranzit (folosite pentru aportul lor bugetar).

b. In functie de scopul impunerii avem:

n        taxe vamale protectioniste (urmaresc imbunatatirea balantei comerciale de plati a tarii respective);

n        taxe vamale fiscale (folosite pentru obtinerea veniturilor la bugetul de stat).

c. Dupa modul de percepere:

ⁿ        specifice, se percep pe unitati de masura fizica a marfurilor;

n        ad-valorem, se aplica sub forma unei cote procentuale care se aplica la pretul marfii importate sau exportate;

n        mixte, se percep ca un adaos comercial si se adauga peste taxele valuale specifice;

d. In functie de modul de fixare:

n        autonome, sunt stabilite unilateral de fiecare stat in parte;

n        conventionale, se realizeaza pe baza de conventie - sunt fixate prin intelegeri cu alte state;

n        preferentiale, au un nivel redus in comparatie cu a si b fiind aplicate doar asupra unor importuri sau exporturi cu aceleasi marfuri din aceleasi tari;

n        de retorsiune, sunt de obicei ridicate, care se percep ca raspuns la politica comerciala discriminatorie practicata de alte state (politica de dumping);

n        compensatorii, sunt folosite pentru a inlatura efectele subventionarii exporturilor sau a practicarii primei de export.

Tarifele vamale sunt cataloage care cuprind nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si care mai cuprind tarifele vamale percepute asupra fiecarui produs sau grupa de produse in parte.

Clasificarea marfurilor in tarifele vamale se face fie alfabetic in functie de originea marfurilor (vegetale, animale, minerale) sau in functie de gradul de prelucrare al marfurilor (materii prime, materiale, semifabricate, produse finite).

In decembrie 1950 a fost adoptat Nomenclatorul vamal de la Bruxelles numit "Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala", acesta fiind acceptat astazi de peste 120 de state. Criteriul de clasificare are la baza gradul de prelucrare al produselor combinat cu originea marfii.

Tarifele vamale se pot clasifica dupa numarul de coloane (ce cuprind taxele vamale):

a.             simple, care cuprind o coloana;

b.             compuse, au doua sau mai multe coloane in care se trec in mod diferit taxele vamale aplicate marfurilor pe tari de provenienta.

Operatia prin care se determina sectiunea sau capitolul sau pozitia sau subpozitia tarifara si a nivelurilor diferite a taxelor vamale pentru acelasi produs se numeste incadrare tarifara. Pe baza tarifelor vamale exista posibilitatea ca intre state sa se negocieze concesii vamale care se pot finaliza prin reducerea taxelor vamale sau prin consolidarea acestora (mentinerea lor la un nivel existent pe o perioada de timp).

In practica exista mai multe posibilitati de reducere a taxelor vamale. Exista o reducere directa care se realizeaza fie produs cu produs, fie tara cu tara. Exista o reducere liniara, presupunand diminuarea tuturor taxelor vamale cu acelasi procent. Exista o reducere a armonizarii taxelor vamale care sunt cu atat mai mari cu cat nivelul taxelor vamale sunt mai ridicate.

Taxele vamale nominale - sunt publicate in Tariful Vamal si care indica nivelul protectiei nominale. Protectia reala, numai asupra valorii noi adaugate obtinuta in procent de Q, realizata pe plan international este reflectata de protectia efectiva:

V_e = protectie efectiva

T_f = taxa vamala nominala aplicata produsului finit

V_f = valoarea produsului finit

T_m = taxa vamala aplicata materialului

V_m = valoarea materiei prime.

Pretul exact variaza direct proportional cu nivelul taxelor vamale percepute asupra produsului finit si invers proportional atat cu nivelul taxelor vamale, percepute asupra materiei prime care intra in corespondenta produsului finit, cat si cu ponderea valorii nou creata.

Regimul vamal reprezinta totalul dispozitiilor (reglementarilor administrative) care au in vedere taxele vamale si formalitatile de aplicare ale acestora.

Teritoriul vamal - reprezinta aria geografica pe care se aplica unui anumit regim vamal (este de cele mai multe ori reprezentata de teritoriul unei anumite tari).

Exista in practica si situatii in care constatam extinderi ale teritoriului vamal peste granitele unui anumit stat.

Extinderea teritoriului vamal se realizeaza in doua forme:

a.         crearea de uniuni vamale care presupune liberalizarea comertului international intre tarile membre si instituirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale unice fata de terti;

b.        zonele de liber schimb - se deosebesc de cele vamale prin aceea ca tarile membre isi pastreaza tarifele proprii dar convin asupra armonizarii lor si dupa politica comerciala independenta fata de terti.

Restrangerea teritoriului vamal se realizeaza prin :

a.      antrepozite vamale care sunt acele zone in care se pot depune si pastra marfurile vamale fara a se plati taxe vamale;

b.      porturile franco (porto franco) - pot intra si iesi marfuri fara a fi supuse regimului vamal;

c.       zone libere - reprezinta o suprafata limitata din teritoriul unei tari in care se practica aceleasi reglementari vamale diferite de cele ale zonei din care face parte;

Uniunile vamale si zonele de liber schimb au contribuit la creare de comert care au dus la aparitia unor fluxuri comerciale ca urmare a aparitiei acestor uniuni vamale.

Astfel spus prin fenomenul de creare de comert are loc inlocuirea unor surse furnizoare mai putin eficiente, cu fluxuri comerciale noi mai eficiente care au la baza aceleasi reglementari comerciale rezultate prin aparitia uniunilor vamale si a zonelor de liber schimb.

Uniunile vamale si zonele de liber schimb pot avea ca efect "deturnarea de comert" (deviere de comert) care presupune inlocuirea unor surse furnizoare mai eficiente din afara uniunilor vamale cu surse interne de aprovizionare din cadrul uniunii vamale, care sunt mai putin avantajoase din punct de vedere al costurilor.

II. politici comerciale netarifare

In ultimele patru-cinci decenii caracterul protectionist al taxelor vamale a scazut atat ca urmare a rundelor de negocieri din cadrul GAT si OMC, cat si ca urmare a prabusirii sistemului cursurilor fixe din cadrul Sistemului Mo netar International. Treptat centrul de greutate a politicilor comerciale s-a deplasat catre politici comerciale netarifare.

Politica comerciala netarifara reprezinta un complex de masuri si reglementari publice sau private (altele decat cele tarifare) menite sa limiteze sau sa impiedice fluxul international de lucrari si servicii, in vederea apararii pietei interne de concurenta straina sau in vederea echilibrarii balantei de plati.

Politicile comerciale netarifare sunt numeroase si actioneaza esalonat inca din momentul efectuarii comenzii comerciale si pana in momentul consumului final al marfii. Datorita sferei largi de cuprindere acestea sunt foarte greu de identificat de partenerii comerciali. Pe plan international se practica mai multe forme de politici comerciale netarifare:

a.       care implica o limita cantitativa a importurilor. Dintre formele acestei  politici amintim:

n        interdictiile la import - sunt aceleasi reglementari care interzic importul anumitor produse sau grupe de produse, total sau partial pe o anumita perioada de timp.

n        contigentele la import - reprezinta plafoane cantitative sau valorice stabilite in ceea ce priveste importul anumitor produse sau grupe de produse. Pot fi de mai multe feluri:

a.    globale - nu se specifica tara de provenienta a produselor ce fac obiectul contigentarii:

b.    bilaterale - se specifica atat limita plafonului maxim ce poate fi atins la importul anumitor produse cat si lista tarilor din care acel produs poate fi importat:

n        licentele de import - sunt autorizatii acordate de stat firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grup de produse ce face obiectul importului si care sunt acordate pe o anumita perioada de timp.

Licentele de import pot fi automate. In situatia in care cererea de import este acceptata in mod automat, aceste licente se elibereaza intr-un interval prestabilit de timp in mod automat (se folosesc pentru produsele liberalizate la import) licentele respective fiind folosite numai din motive de ordin statistic.

Licentele neautomate folosite pentru produsele neliberalizate la import si din aceasta cauza acestea se mai numesc si licente pentru administrarea restrictiilor cantitative la import. Aceste licente se acorda selectiv in functie de produs si de tara. Prin intermediul acestora se exercita un control riguros asupra contigentelor de import. Licentele neautomate sunt:

a.       globale;

b.      individuale - deschise

- specifice

a. sunt acelea care sunt eliberate de stat si au la baza contigentele globale. Pe baza lor se stabileste volumul marfurilor ce pot fi importate intr-o anumita perioada de timp cu indicarea tarilor de provenienta a importurilor;

b. sunt folosite de stat in special pentru urmarirea si realizarea contigentelor bilaterale la produsele pentru care tara importatoare doreste sa asigure o protectie mai mare pe piata interna.

Licentele individuale deschise sunt acelea prin care se precizeaza doar tara de provenienta a importatorului fara a exista o plafonare cantitativa sau valorica a acestora. Prin acestea se urmareste o anumita orientare geografica a importurilor.

Licentele individuale specifice precizeaza pe langa tara de provenienta si plafonul maxim (fizic sau valoric) a importurilor ce pot fi realizate din tara respectiva.

Limitarile valutare la export (autolimitarile la export) - sunt intelegeri oficiale sau neoficiale care intervin intre anumite state, prin care tara importatoare la cererea si sub presiunea tarii exportatoare se obliga sa reduca nivelul exportului unui produs sau unei grupe de produse pana la un anumit nivel si pe o perioada determinata de timp. Aceste limitari sunt acceptate sub presiunea tarii exportatoare care poate sa introduca in caz contrar contigente la import, care pot fi mult mai restrictive. Limitarile pot fi:

bilaterale

multilaterale

Pentru ca aceasta masura restrictiva la export sa functioneze eficient, tara importatoare trebuie sa fie o piata insemnata de desfacere pentru tara exportatoare .

Acordurile privind comercializarea ordonata a produselor - sunt intelegeri bi si multilaterale si care vizeaza limitarea negociata si controlata a comertului international cu anumite produse sau grupe de produse. Aceste acorduri implica, pe langa autolimitarile la export si anumite prevederi referitoare la limitele de pret de care pot face uz tarile importatoare cand interesele lor comerciale sunt lezate.

b.      Politici comerciale netarifare care limiteaza exportul indirect prin mecanismul preturilor:

prelevarile variabile la import sau taxe de prelevare;

preturile minime si maxime la import;

impozite indirecte si alte taxe cu caracter fiscal (ajustari fiscale la frontiera)

taxe de retorsiune;

depozite sau depuneri prealabile in valuta la import.

Taxe de prelevare - se practica de catre comunitatea europeana ca instrumente de politica comerciala atat de natura tarifara cat si netarifara cu care se opereaza in cadrul politicii agricole comunitare. Taxele de prelevare vizeaza importul de produse agricole din alte tari. Taxele de prelevare sunt un fel de taxe vamale suplimentare care se percep peste taxele vamale obisnuite prevazute la importul produselor respective din alte tari extracomunitare. Aceste taxe se calculeaza ca diferente intre pretul de import si pretul comunitar indicativ sau orientativ.

Pretul minim si maxim la import este folosit cu precadere de tarile dezvoltate in practica relatiilor comerciale internationale. Pretul minim la import se foloseste in cazul in care produsele indigene au costuri de productie mult mai ridicate decat cele ale concurentei internationale sau in cazul in care pe piata internationala preturile la anumite produse scad iar produsele respective devin mai competitive pe piata interna. In acest caz tarile importatoare recurg la stabilirea unor preturi minime la import, preturi care sunt foarte apropiate ca nivel de pret intern cu ridicata la produsele indigene). O astfel de masura atrage limitarea importurilor la produsele respective si protejarea ramurii industriale vizate. Pretul maxim de import se foloseste in cazul in care unele tari exportatoare incearca o crestere artificiala a preturilor la anumite produse destinate exportului. Efectul real prin stabilirea unor preturi maxime de import este limita exportului sau produsului respectiv care ca consecinta scade preturile la exportator.

Impozite indirecte si alte taxe cu caracter fiscal (ajustari fiscale la frontiera)

Au in vedere un regim fiscal potrivit caruia produsele destinate exportului sunt scutite de impozite indirecte iar produsele destinate importului sunt supuse la aceleasi impozite ca si produsele indigene. 

Pentru respectarea acestui principiu, tarile lumii negociaza asa-numitele "Conventii pentru evitarea dublei impuneri".

In practica internationala, ajustarile fiscale la frontiera imbraca o multitudine de forme:

n        TVA

n        taxe de acciza

n        taxe portuare

n        taxe consulare, fitosanitare etc.

Taxe de retorsiune

n        taxe antidumping

n        taxe compensatorii

Aceste tipuri de taxe se aplica numai ca masuri de raspuns fata de politica comerciala neloiala (politica de dumping si de subventii a exportului) practicate de alte state. Pentru ca aceste masuri sa fie aplicate, trebuie in prealabil declansata o procedura de ancheta prin care sa se faca dovada ca politicile de dumping si de subventii a exportului au cauzat tarii importatoare un prejudiciu grav.

Depunerile prealabile in valuta la import

Este categoria de masuri de politica comerciala de ordin netarifar prin care firmele importatoare sunt obligate sa depuna in contul organelor vamale ale tarii lor o anumita cota in valuta pentru plata viitorului import. Aceste depuneri se realizeaza de obicei cu cel putin 6 luni inainte de realizarea importului iar nivelele lor pot atinge cote de ≈ 30% din valoarea importului respectiv.

Bariere netarifare care decurg din alte formalitati vamale si administrative care au in vedere importurile

Sunt de cele mai multe ori niste cerinte de ordin tehnic. Aplicarea lor in practica permite in aceste cazuri discriminari comerciale si chiar limitarea importurilor. Aceste discriminari decurg din obligativitatea prezentarii de catre importator a numeroase documente suplimentare care deseori bareaza sau limiteaza importul unor produse.

III. Politici economice de stimulare a exporturilor

Politicile comerciale anterior prezentate pot avea un caracter promotional, dar de regula au consecinte restrictive asupra schimburilor comerciale, indeosebi a exporturilor.

Totodata, in ultimele 4-5 decenii ale secolului trecut s-a dezvoltat si un sistem de politici si mecanisme stimulative mai ales in ceea ce priveste exporturile.

Politicile si mecanismele de stimulare a exporturilor pot fi grupate in:

n        mecanisme de stimulare a exporturilor de natura bugetara care au in vedere subventionarea directa sau indirecta fie a productiei destinate exportului, fie a exporturilor propriu-zise. Au in vedere si asistenta financiara acordata sub diferite forme, firmelor care deruleaza activitati de comert exterior;

n        mecanisme de stimulare de natura fiscala. Au in vedere totalitatea scutirilor sau reducerilor sau rambursarilor de diferite taxe si impozite ce sunt legate de derularea exporturilor;

n        mecanisme de stimulare de natura financiar-bancara:

credite legate de activitatea de export

diferite sisteme de asistare si garantare a rambursarii acestora

stimulente de natura valutara.

1.3. Documente utilizate in derularea activitatilor vamale

1.3. 1. Documente necesare la exportul marfurilor si serviciilor
- factura comerciala externa (nu se calculeaza TVA la export!)

- factura de transport si de asigurare a marfii
- documente de transport si de asigurare a marfii

- alte documente legate de transport si de asigurarea marfii (actul de transmitere a garniturii de tren; manifestul incarcaturii, declaratia proviziilor de bord; etc)

- corespondenta legata de controlul vamal al mijloacelor de transport
- certificat de origine a marfii (tip EUR1; carnete ATA; carnete tip formulare roz)
- licenta, daca este cazul
- declaratia vamala
- certificat de conformitate (de calitate)
- certificat de garantie

- contract extern
- alte avize, daca este cazul (certificate fito-sanitare, certificate sanitar-veterinare, certificate de abilitare etc.)

1.3. 2. Documente necesare la importortul marfurilor si serviciilor
- factura comerciala externa - de la exportator
- factura de transport (daca acesta este platit separat) - de la exportator
- document de transport si asigurare marfa
- actele firmei exportatoare - de la exportator
- actele firmei importatoare
- licenta de import, daca este cazul - de la Ministerul de Externe
- certificat de origine a marfii - de la biroul vamal sau camerele de comert ale tarii exportatoare
- certificat de conformitate, de calitate - de la producator
- certificat de garantie - de la producator
- contract extern
- alte avize, daca e cazul (certificate fito-sanitare, certificate sanitar-veterinare, certificate de abilitare etc.)
- declaratia vamala de import