Politica Agricola Comuna (PAC)

Politica Agricola Comuna (PAC)

Motivele aparitiei PAC :

1. Primul motiv a fost nevoia unei fluidizari a comertlui European cu produse agricole si mail ales dorinta tarilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor. Veniturile care se puteau obtine din agricultura a u ramas in urma celor din industrie.

2. Al doilea motiv a fost temerea ca forta de munca eliberata din agric ca urmare a mecanmizarii n-ar fi putut fi absorbita in acelasi ritm de celelalte sect ale economie, caz in care venit agricole ar fi scazut si mai mult relative la cele din industrie.

Trasat distincte ale PAC :

- este o pol prin ecxelenta integrationista . pol agricole nat au fost inlocuite pt marea majorit a productiei agricole, de reglement commune de functionare a ietelor si comercializare a produselor.

- este o pol mare consumatoare de res finance . Pol Agricola consuma , prin sist complex de subv si alte stimulente finance , circa jumat din bug comun al UE.

- manifesta un grad sporit de vulnerabilitate la presiunile de lobbying, alte considerente decat cele din economie.

Pilonuil I Organizatii comune de piata

Pt realiz obiectivelor PAC s-a construit un sist complex de reguli si mecanisme care reglementeaza productia, comertul si prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizatii commune de piata.

Comunitatea are la dispozitie urmat instrumente : Preturile, interventia de piata, ajutoarele financiare, cotele de productie, protectia vamala comuna.

A. Preturile - anual se stabilesc de catre Consiliu 3 niveluri de preturi :

a) Pretul indicative - este pretul lal Consiliul recomanda comercializarea prod agricole pe piata interna. Acest tip de prêt a fost stabilit la niv f ridicate , in special pt cereale. Ele au mai fost diminuate dupa reformele din 92 si 99, dar raman in continuare , in medie, cele mai ridicate, decat prêt internat.

b) Pretul de interventie - este pretul minim garantat care poate fi obt pt productia comercializata pe piata interna. Atunci cand preturile unor produse (zahar , carne, cereale .pod lactate) ating niv minim, Comunitatea intervine prin achizit si stocarea prod resp, nepermitand scadrea pretului de piata sub prêt de interventie si asigurand fermiereilor garantia unor venit minime. Prin reformele din 92 si 99, prêt de interv a fost adus spre niv de pe piata mondiala, in special pt prod generatoare de surplusuri (carne de vita , prod lactate) concomitant cu acordarea , catre fermieri de ajut finance care sa compenseze pierderile suferite.

c) Pretul prag - este pretul sub care importurile de produse agricole nu pot ppatrunde in UE. Niv prag se obt prin aplicarea taxelor vamale la niv prêt mondial.

B. Interventia de piata (stocarea)

At cand prêt de piata ale unor prod ating niv mai mici sau apropiate de cele stabilite prin sist preturilor de interventie, ag autorizati cumpara si stocheaza ac prod pt a restabili niv pretului.

C. Ajutoarele financiare (subventii) ac categ cuprind plati directe formate din ajututorul pt productie si refinantari la export.

a). Platile directe sunt form din ajutoare pt productie si plati compensatorii.

- Subv pt productie se aplica produselor al caror consum ar fi descurajat in situatia unui prêt mai mare, obtinut spre exemplu prin imunerea unui niv ridicat al protectiei vamale. Ele sa calc si se acorda fie pe unitate de produs, fie la supraf sau pe cap de animal.

Rolul lor este dublu : pe de o parte , prêt pt consumatori este mentinut la un niv rezonabil, iar pe de alta parte , venit producat raman ridicate.

- Platile compensatorii au fost introd odata cu reformele din 92, pt a compensa pierderile suferite de fermieri in urma scaderii nivelurilor prêt de interventie spre prêt de pe piata mondiala.

Acestea se acorda sub forma unei sume anuale fixe la hectar, fie pe cap de animal.

Avantajele sistemului de plati directe

- cresterea gradului de transparenta . - consumatorii platesc preturi mari fara a stii ce procent din acestea subventioneaza agricultura.

- sistemul platilor directe avantajeaza producatorii agricoli . De acest sist beneficieaza diversii intermediari dintre producat si consumatori, mici angronistii, detailisti.

- sunt diminuate stimulentele de supraproductie.

- in al patrulea rand, este de asteptat faptul ca fermierii mici sa beneficieze inn mod proportional cu cei mari de subv agricole.

b) Alte ajutoare financiare - ac se acorda pt :

- pt inghetarea voluntara a terenurilor;

- pt comercilaizarea prod lactate;

- in cazul unor calamitati etc

c). Refinantarile la export . Exporturile de prod agricole catre alte tari sunt incurajate de UE prin acordarea , catre exportatori a unor sume reprezentand diferenta dinte prêt indicativ si prêt mai mic care se obt pe piata internat.

Obiectivele pol de dezv rurala :

- ameliorarea exploatatiilor agricole;

- protectia mediului;

- garantarea sigurantei si calitatii produselor agricole;

- imbunatatirea cond de munca si vita in zonele rurale si promovarea sanselor egale.

Principiile pol de dezv rurala :

- princip multifunctionalitatii - in sensul unei acordari mai largi acordate activit agricole;

- princip abordarii multisectoriale si integrate a ec rurale, - in sensul diversificarii activit, crearii de surse suplimentare de venit si ocupare;

- princip flexibilitatii financiare in sprijinirea dezv rurale - in sensul decentralizarii deciziei si implicarii partenerilor locali.

- princip transparentei in elaborarea programelor de dezv rurala , bazat pe simplificarea legislatiei.

Axele prioritare de politica de dezvoltare rurala

Axa prioritara 1 : Imbunatatirea competivitatii sectoarelor agricol si silvic.

Ajutoarele in favoarea competivitatii sect agrigol si silvic se refera la :

- actiuni de pregatire profesionala si informare , incluzand difuzarea de cunostiinte stiintifice si practice inovatoare persoanelor agrenate in sectoarele agricol, alimentar si silvic.

-stabilirea fermierilor tineri in mediul rural : se poate acorda un ajutor finance pers in varsta de cel mult 40 de ani si se instaleaza pt prima data intr-o exploatatie agricola ca sef de exploatatie.

- pensionarea anticipate a femeilor si lucratorilor agricoli : se poata acorda un ajutor financiar agricultorilor in varsta de cel putin 55 de ani, care decide sa-si incheie activit agricola.

- utilizarea serv de consultanta de catre fermieri si silvicultori : - se poate acora un sprijin finance pt a permite agricult si silvicult sa faca fat ach rezultate din utilize serv de consiliere pt ameliorarea niv global de performanta al exploatatiilor lor.

Axa prioritara 2 : amelioararea mediului si a spatiului rural :

- masuri axate pe utilize durabila a terenurilor agricole , dat platilor destinate agricult defavorizati de cond naturale, platilor pt agromediu, bunastarea animalelor.

- masuri axate pe utilize durabila a terenurilor forestiere, gratie ajutoarelor pt prima impadurire a terenurilor agricole, pt silvomediu etc.

Axa prioritara 3 : Calitatea vietii mediului rural si diversificarea economiei rurale :

- diversificarea activit neagricole : se poate acorda sprijin finance unui membru al unei gospodarii agricole care desfas si alte activit;

sprijin pt finantarea si dezv intreprinderilor;

- conservarea si punerea in valoare a patrimoniului rural : se poata ecorda sprijin financiar pt protectia unor zone de mare val naturala, restaurarii si punerii in val a patrimoniului natural etc.

Axa prioritara 4 : Programul Leader pp uramatoarele elem principale :

- strategii locale de dezv pe zone, concepute pt zone rurale clar definite la niv subreginal;

punera in aplicare a unor abordari inovatoare;

........... proiecte de cooperare ;

interconectarea parteneriatelor locale.

Finantarea masurilor de pol agricola comuna

Masurilor de pol Agricola comuna sunt finantate din bugetul comunitar.

Exista 2 fonduri :

Fondul European de Garantare Agricole (FEGA);

Fondul Europen Agricol de Dezv Rurala (FEADR

1. Fondul European de Garantare Agricole (FEGA) finanteaza urmat ch care vor fi efec cf legislatiei comunitare

restituiri la export pt prod agricole catre tarile terte;

masuri de interventie pt reglarea pietelor agricole;

- promovarea prod agricole , fie direct de catre Comisie, fie prin interrmediul organizatiilor internat;

ch referitoare la piata prod pescaresti;

- sist de supraveghere agricola.

2. Fondul Europen Agricol de Dezv Rurala (FEADR) contribuie la promovarea unei dezv rurale durabile in intreaga Comunitate.

Sprijinul in favoarea dezv rurale contribuie la realiz urmat obiective :

- ameliorarea competivitatii agricult si silvicult prin sprijinirea restructurarii, dezv si inovatiei;

- ameliorarea mediului si a spatiului rural, prin sprijinirea gestionarii terenurilor;

ameliorarea calitatii vietii in mediul rural.

PAC - aspecte problematice tendinte si provocari

PAC se confrunta cu o serie de provocari

- preturile interne raman ridicate fata de cele de pe piata mondiala, in special la cereale si carne de vita, ceea ce afecteaza negative competitivitatea UE pe pietele internat si determina ch inseminate cu restituirile la export si masurile de interventie.

- modalitatea de acordare a pletilor directe pt fermele de animal, proportional cu nr de capete , reprea un stimulant pt cresterea productiei;

- exista discrepante mari de venit intre fermele mari, care atrag cea mai mare parte a sprijinului comnuitar , si cele mici, in special cele care se confrunta cu probleme de restructurare si adaptabilitate.

- negocierile din cadrul Organiz Mondiale a Comertului exercita presiuni in directia limitarii subventiilor agricole.

Elementele noii reforme PAC :

1. Eliminarea legaturii dintre productie si platile directe. Diversele plati diredte acordate vor fi inlocuite cu un ajutor unic pe ferma. In acest fel, platile directe vor fi acordate independent de volmul si structura productiei.

2. Obligativitatea respectarii de catre fermieri a unor anumite standarde : de mediu, securitate alimentara, sanatate a plantelor etc in bune conditii. Nerespectarea standardelor va avea drept consecinte reducerea partiala sau totala a ajutorului direct, in functie de riscul sau paguba produse.

Suplimentarea res finance pt dezv rurala pe seama reducerii ajut directe;

4. Disciplina fiananciara .

5. Revizuirea politicii de piata prin modificari precum : reducerea la unele produse a pretului de interventie, ajutorului suplimentar, prin acordarea unor prime sau plati compensatorii.

6. Consolidarea si intarirea dezv rurale , prin adoptarea de noi masuri de dezv rurala ce vizeaza :

- calitatea prodeuselor . fermierii care participa la scheme de imbunatatire a calitatii produselor vor primi plati anuale de max 1500 euro / ferimier , pt o per de max 5 ani;

- indeplinirea standerdelor de mediu, sanatatea plantelor. Siguranta la locul de munca etc vor primi ajut de max 10000 euro / ferma annual , timp de max 5 ani;

- bunastarea animalellor - ajut de max 500 euro / cap animal / an fermierilor care isi asuma programe de crestere a bunastarii animalelor cu durata de cel putin 5 ani;

7. Introducerea unui sistem de consiliere agricola . Sistemul va contine o componenta de inventariere si schimb al bunelor practice. Masura va deveni obligatorie incepand cu 2007, cand toate statele membre vor trebui sa puna acest serviciu la dispozitia fermierilor; participarea ferimierilor va fi optionala.

Efecte pozitive ale noii reforme PAC :

- renuntarea la schelmele de subventionare pe produse si inlocuirea lor cu un singur ajutor de ferma va conduce la eliminarea barierelor artificiale dintre producatorii agricoli si piata;

- redresarea sit anormale in care fermele mari atrageau si veniturile cele mari.

- protectia mediului capata o importanta mult sporita printer masurile de politica agricola comuna;

- reforma raspunde preocuparilor consumatorilor pt securitate alimentara si conditiile de productie.

Minusuri ale noi reforme PAC :

- nu toate ajutoarele directe vor fi ncluse in plata unica pe ferma, ci unele ajutoare vor putea fi pastrate si acordate ca atare;

- reforma nu vizeaza sect ca zaharul si uleiul de masline, care anual absorb subv de mild de euro si nici sect precum bumbacul si tutunul ,ale caror niv ridicate de protectie afecteaza negative exporturile tarilor sarace.

- nu a fost redus pretul de interventie la cereale ;

- reforma nu abordeaza aspecte de comert exterior.