Analiza cheltuielilor salariale

Analiza cheltuielilor salariale

Cheltuielile salariale se fac de firma cu remunerarea muncii ca factor de productie si cu contributia pentru asigurari si protectie sociala. In structura cheltuielilor cu munca vie intra mai multe componente:

cheltuieli suportate de firma, care sunt formate din:

salarii care au cea mai mare pondere;

contributia pentru asigurari sociale;

contributii pentru ajutorul de somaj (5%);

costuri suportate de salariati, care sunt alcatuite din:

impozitul pe salarii;

contributia pentru pensie suplimentara;

contributia pentru ajutorul de somaj (1%);

Toate aceste elemente formeaza fondul de salarii al firmei. Impozitele pe salarii si contributiile pentru asigurari si protectie sociala se calculeaza in functie de valoarea fondului de salarii.

Analiza cheltuielilor cu salariile urmareste:

caracterizarea generala si cunoasterea evolutiei si tendintei unor asemenea categorii de cheltuieli,

analiza factoriala a cheltuielilor cu personalul.

1 Caracterizarea generala a cheltuielilor cu salariile

Caracterizarea generala a cheltuielilor cu salariile se face cu ajutorul urmatorilor indicatori:

Fondul de salarii (Fs);

Modificarea absoluta a fondului de salarii DFs = Fs₁ - Fs_0;

Cresterea fondului de salarii de la o perioada la alta poate fi determinata de:

sporirea incasarilor firmei;

modificarea structurii salariilor ca urmare a cresterii ponderii categoriilor de personal cu salarii mai mari sau cu vechimea mai mare;

Modificarea relativa a fondului de salarii DFs

∆Fs (%) = Fs₁ - Fs_a;

Fs_a = Fs₀ּ;

unde:

Fs_a este fondul de salarii admisibil;

I_CA - indicele cifrei de afaceri.

Cand intr-o firma 1000 lei incasari sau un lei incasari se obtine cu un cost salarial mai mic fata de cel inregistrat in perioada precedenta eficienta economica sporeste.

Ponderea cheltuielilor cu salariile in total cheltuieli;

Nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri (N_Chs):

N_Chs¹⁰⁰⁰ = ;

Corelatia optima pentru firma este aceea in care nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri este in dinamica descrescator: aceasta inseamna ca firma reduce cheltuielile cu salariile pentru a realiza 1000 lei incasare. Sporirea eficientei cheltuielilor salariale necesita ca dinamica productivitatii muncii sa fie mai mare decat dinamica salariului mediu. In acest sens se determina coeficientul corelatiei (I_C) exprimat in relatiile:

I_C = ;

(se aplica daca ambii indici sunt >100%)

I_C = ;

unde:

Is este indicele salariului mediu;

I_W - indicele productivitatii muncii.

Cheltuielile privind impozitul pe salarii, asigurarile si protectia sociala sunt dependente ca marime de valoarea fondului de salarii net.

In tabelul 5.13. sunt prezentate datele necesare analizei dinamicii si structurii cheltuielilor cu personalul.

Se constata ca in perioada analizata au crescut cheltuielile cu salariile, desi numarul mediu de personal a scazut.

Modificarea absoluta a fondului de salarii se calculeaza astfel:

∆Fs = Fs_{n + 1} - Fs_n = 55247476 - 41560598 = 13686878 mii lei;

Cresterea absoluta a fondului de salarii se explica, in primul rand, prin sporirea volumului de activitate si a salariului mediu tarifar pe unitatea de timp de munca. De asemenea, aceasta crestere poate fi rezultatul modificarilor intervenite in structura personalului in functie de pregatirea profesionala, gradul de calificare, vechimea neintrerupta in munca.

Modificarea relativa a fondului de salarii care are acceptiunea de modificare conditionata a volumului de activitate se determina dupa relatia:

∆Fs = Fs_{n + 1} - Fs_a;

Fs_a = ;

unde:

I_Qe este indicele volumului de activitate exprimat prin productia exercitiului.

I_Qe = (;

Fs_a = (41560598ּ123,04)/100 = 51136160 mii lei;

∆Fs = Fs_{t + 1} - Fs_a = 55247476 - 51136160 = 4111316 mii lei.

Inegalitatea Fs_{t + 1} > Fs_a semnifica depasirea relativa a fondului de salariu. In structura fondului de salarii o parte este variabila dependenta de volumul de activitate, iar o parte este relativa constanta, acordandu-se indiferent de gradul de realizare al acestuia. De aceea, pentru o determinare mai riguroasa a modificarii relative a fondului de salarii se foloseste relatia:

∆Fs = Fs_{n + 1} - [ ( Fsv_nּI_Qe)/100 + Fsf_n];

unde:

Fsv reprezinta partea materiala a fondului de salarii;

Fsf - partea fixa a fondului de salarii;

∆Fs - 55247476 - [ (38020134ּ123,04)/100 + 3540464 ]= 4927039,13 mii lei.

Tabelul 5.13. Dinamica si structura cheltuielilor cu personalul

Indicele de corelatie (I_C) apreciaza comparativ dinamica salariului mediu anual cu dinamica productivitatii medii anuale:

I_C = ;

= (979209 :757950)ּ100 = 129,19%;

= (93009 : 66604)ּ100 = 139,64%.

Pentru aprecierea favorabila a cheltuielilor cu salariile fata de dinamica productiei muncii este obligatoriu ca . In cazul nostru corelatia nu se respecta deoarece .Cresterea eficientei cheltuielilor cu salariile si folosirea eficienta a fortei de munca presupun un indice al salariului mediu anual devansat de cel inregistrat de productia medie anuala deci un indice de corelatia subunitar. In exemplul nostru, indicele de corelatie este supraunitar (I_C = /) datorita cresterii cheltuielilor cu salariile si folosirii necorespunzatoare a fortei de munca. Pentru analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 lei CA se folosesc datele ipotetice din tabelul 5.14.

Tabelul 5.14. Indicatori utilizati pentru analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 lei CA

Nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei CA il stabilim cu relatia:

N_chs = ;

N_chsn = ()_n = lei;

N_{chs (n + 1)} = ()_{n + 1} = = 98,20 lei;

∆N_s = N_sn+1 - N_st = 98,20 - 91,67 = 6,53 lei;

Se constata cresterea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1000 lei CA cu 6,53 lei in anul 2001 fata de anul 2000.

Analiza factoriala a cheltuielilor salariale

Unii dintre factorii care actioneaza asupra cheltuielilor cu salariile pot fi cuantificati cu ajutorul unor modele care sunt utilizate in analiza factoriala. Astfel un model de analiza factoriala a fondului de salarii evidentiaza relatia dintre cresterea cifrei de afaceri si cresterea cheltuielilor salariale:

F_S = CAּ C_hs ּ;

CA = ּ;

F_S = Fs_f + Fs_v;

= LּS;

Fs = ּּ;

Fs = ּּ = ּּ;

este numarul mediu de salariati;

- veniturile din exploatare;

- productivitatea medie anuala;

Fs_f  - fondul de salariu fix;

Fs_v - fondul de salariu variabil;

L - numarul de lucratori dintr-un schimb;

S - numarul de schimburi;

Ch_sn - nivelul cheltuielilor salariale cu salariile variabile la 1000 lei cifra de afaceri calculat pe intreprindere dupa relatia:

Ch_sv = ;

Salariile variabile privesc personalul operativ direct productie.

Ch_{sf   -} nivelul cheltuielilor cu salariile fixe (aferente conducerii si administratiei firmei) calculat la 1000 lei cifra de afaceri si pe firma, dupa relatia:

Ch_sf = ;

= ;

unde:

este timpul lucrat de un salariat pe an;

- productivitatea medie orara;

= = ;

unde:

sunt cheltuielile cu salariile la 1 leu venituri din exploatare;

- structura veniturilor din exploatare pe produse sau tipuri de activitati;

- cheltuieli cu salariile la 1 leu venituri pe tipuri de activitati.

Un al doilea model de analiza a cheltuielilor salariale evidentiaza relatia directa dintre fondul de salarii, numarul de salariati si salariul mediu anual pe angajat ().

Fs = ּ;

= ּ C_hs¹⁰⁰⁰ .;

= Lּ S;

Fs = Lּ S ּּ Chsּ ;

unde:

() este salariul mediu anual pe angajat, adica:

= ;

Pentru exemplificarea modului de efectuare a analizei factoriale folosim unele date ipotetice din tabelul anterior:

Fs = ּ ()ּ () = ּּ;

= ;

= ;

= ּ;

= g_iּCs_i;

mii lei;

mii lei;

Metodologia de analiza factoriala si masurarea influentelor factorilor se prezinta astfel:

∆Fs = Fs_{n + 1} - Fs_n = 55247476 - 41560598 = 13686878 mii lei;

I_FS = = 132,93%;

∆ = ( -) = 594 ּ6603-624ּ66603=39562 ּ182-41560272=-1998.090 mii lei;

2) ∆ = -= 594ּ 93009 - 594 ּ66603 =

= 55247346-39562182=15685164 mii lei;

∆ = ּ ּ -ּ ּ = 594ּ 979209ּ0,08787 -

-594ּ757950ּ0,08787 =

= 11548.564 mii lei;

2.2) ∆ = ּ ּ -ּ ּ = 594ּ979209ּ

= 413786 mii lei;

3) ∆ = ּ ּ ( - ) = 594ּ979209ּ (0,095 - 0,088) =  

= 4071551 mii lei;

Se constata depasirea fondului de salarii cu 13686878 mii lei, respectiv cu 32,93%, situatie care nu este justificata in totalitatea de sporire a volumului de activitate deoarece I_FS>I_Qe (132,93% > 123,04%).

Analizand influentele factorilor directi se constata urmatoarele:

reducerea numarului de personal cu 30 de salariati are ca efect scaderea cheltuielilor cu salariile in valoare de 1998.090 mii lei, situatie care se apreciaza ca justificata deoarece productivitatea anuala si veniturile din exploatare au crescut fata de nivelul programat;

productivitatea medie anuala a crescut cu 221259 mii lei si a determinat majorarea fondului de salarii cu 11548564 mii lei.

depasirea cheltuielilor cu salariile ce revin in medie la 1 leu venituri au condus la majorarea fondului de salarii cu 413786 mii lei. Aceasta influenta reflecta o situatie negativa determinata de faptul ca I_FS>I_Qe;

cresterea productivitatii muncii a permis obtinerea de economii de personal reflectata in reducerea cheltuielilor salariale pe produs.