Bani publici,
bani privati. Politici si politica
La noi, in
limbajul curent, "a face politica" inseamna fie a discuta despre mai
marii zilei, fie a fi simpatizant sau membru al unui partid politic.
Exista o anumita distanta intre noi, oamenii de rand
si ei, aflati undeva departe. Se uita cumva ca de fapt ei
sunt platiti de noi, ca sunt in slujba noastra, ca
i-am delegat sa rezolve nu doar anumite probleme care ii intereseaza
pe ei, dar si pe ale noastre. "Statul" care trebuie sa ajute (mai
mult sau mai putin, in conformitate cu orientarea personala a
fiecaruia) de fapt nu exista, ca atare; noi si ei suntem statul.
Noi ii subventionam constant, cu incredere si bani, pentru a face
politica, respectiv pentru a proiecta politici. Ei influenteaza
hotarator nu doar politica, in general, dar si anumite subdomenii
specifice care ne vizeaza direct, precum educatia,
sanatatea sau asistenta sociala. Acestea sunt doar cateva
exemple de directii spre care se indreapta politicile publice
proiectate de politicienii nostri. Pentru design-ul si realizarea lor
sunt utilizate o serie de fonduri publice, care provin atat din buzunarele
noastre, cat si din surse straine. Destinatia acestora, cel
putin intr-o faza initiala, este de a imbunatati
sub o forma sau alta traiul cotidian, pe segmentul vizat. Efectele
gestionarii acestor fonduri si administrarii acestor politici se
reflecta deopotriva asupra opiniilor despre aceste domenii, despre
politica, in general, precum si asupra buzunarelor noastre.
Anul trecut,
un domeniu important al politicilor guvernamentale a fost descentralizarea
serviciilor sociale si a administratiei publice locale. Mai exact
sanatatea, invatamantul si asistenta
sociala au suferit transformari majore, iar Primariilor li s-au
acordat responsabilitati sporite. Ce se intampla in fapt vara
trecuta in diverse localitati, mai ales in cele din mediul
rural? (Si nici acum situatia nu s-a schimbat prea mult )
Responsabilitatile atribuite erau depasite cu mult de
capacitatile institutionale efective; coruptia, oricum
existenta, inlocuia caile firesti de rezolvare a problemelor.
Astfel, reparatiile scolilor trebuiau realizate din fondurile publice
ale Primariilor. In vara premergatoare inceputului de an scolar,
repararea scolilor a fost realizata in cele mai variate moduri; in
multe sate fondurile care puteau fi oferite de Primarii erau intre
insignifiante si absente; rezolvarea problemei a fost realizata, cel
mai adesea, cu ajutorul parintilor, financiar sau prin munca. In
alte sate au existat scoli care au beneficiat de reparatii generale,
contra unor fonduri uluitoare fata de dimensiunea scolii sau de
numarul de elevi al acesteia, beneficiarii directi ai fondurilor
fiind de fapt diverse firme din domeniul constructiilor. (Licitatiile
trucate raman unul dintre domeniile de exersare constanta a
coruptiei, dar si una dintre caile principale de absorbtie
de fonduri). Situatia in domeniul sanatatii este chiar
mai dramatica: inca mai persista o confuzie destul de mare in
legatura cu medicii de familie, iar in prima perioada de
aplicare a acestui nou sistem, respectiv anul trecut, majoritatea
populatiei nu intelegea prea bine ce se intampla. Erau
pensionari care doar constatau ca li se mai opreste ceva din pensie, pentru
ca aparea pe talon suma retinuta pentru
"sanatate". Neavand la indemana informatii suficiente
si nici prea explicite, ei erau ingroziti atat de cotizatia
lunara pe care o plateau, cat si de faptul ca nu puteau
apela la sfatul unui medic, atunci cand aveau nevoie. Astfel, o
batranica de 60 de ani, dintr-un sat pescaresc din Lunca
Dunarii o avea in grija si pe mama sa, bolnava si
fara pensie. Ea era ingrijorata atat de suma care i se oprea din
pensia destul de mica, cat si de faptul ca dispensarul din sat
disparuse, lasand in loc doar doua lucruri; o cladire
darapanata si disperarea batranilor de acolo,
care pe langa faptul ca nu puteau ajunge prea curand la un medic, mai
si trebuiau sa umble zilnic kilometrii intregi pentru a-si aduce
apa. Un medic de familie la care se puteau inscrie se afla in satul
"alaturat", respectiv la o distanta suficient de mare pentru a
le fi destul de greu sa ajunga acolo. In alt sat, din muntii
Apuseni, un batran mergea din timp in timp la oras sa isi
cumpere medicamente pentru inima sa bolnava. In ultimii 7 ani el nu fusese
niciodata consultat de un medic, continuand sa ceara medicamentele
prescrise anterior. Drumul la un medic era prea complicat si prea
costisitor pentru varsta si puterile lui. Scandalul medicamentelor
compensate si gratuite ramane in actualitate si are fluxuri de
maxima intensitate in momentul in care fondurile necesare pentru plata
medicamentelor nu ajung la destinatarii institutionali. Consecinta
gestionarii acestor fonduri publice, consecinta administrarii
acestei secvente de politica publica, este resimtita
acut de categoriile vizate, de pensionari si de parinti. Se
intampla ca mame cu copii sub 1 an sa umble din farmacie in farmacie
pentru a gasi medicamentele strict necesare. O parte dintre ele
sfarsesc prin a cumpara respectivele medicamente, altele (marea
majoritate) isi continua periplul pana ajung intr-o farmacie
unde isi pot, in sfarsit, cumpara medicamentele atat de necesare
bebelusului lor. Exista chiar cazuri in care pentru primirea
medicamentelor compensate este necesara o "cotizatie" asociata
retetei gratuite sau compensate. Si astfel, ridicolul situatiei
ar putea deveni hilar, daca nu ar fi tragic: pentru a-si exercita un
drept, pentru a primi ceea ce li se cuvine de fapt (gratuit sau compensat),
oamenii trebuie sa plateasca din putinii bani pe care ii
au.
Cei mai
afectati de nebuloasa aplicare a politicilor publice sunt, cel mai adesea,
cei mai defavorizati material, cei care nu au posibilitatea sa
apeleze la solutii alternative (cum ar fi consultarea sistemului privat de
sanatate, spre exemplu). Ei alcatuiesc un fel de multime
tacuta si disperata, de neputinta si nevoi,
care afla cu greu timp sa se aplece spre treburile cetatii,
spre politica, spre vot. Abia gasindu-si resurse pentru dusul
zilelor proprii, acesti oameni nu cred ca ar putea avea o
influenta asupra vietii politice. Astfel, politica (si
politicile adiacente ei) nu doar gestioneaza fonduri publice, dar
influenteaza buzunarul personal al fiecareia sau fiecaruia,
inclusiv opiniile acestora.
.com