CE ESTE INGINERIA ?

CE ESTE INGINERIA

Ingineria este o profesie in care cunostintele de matematica si stiinte naturale dobandite prin studiu, experienta si practica sunt aplicate obiectiv pentru utilizarea, in mod economic, a materialelor si fortelor naturii in beneficiul oamenilor

CE ESTE ECONOMIA

Economia] studiaza modalitatile in care resurse limitate pot fi utilizate pentru a satisface nevoi umane nelimitate.

Studiul modalitatilor in care oamenii si societatea aleg sa utilizeze resursele furnizate de natura si de generatiile anterioare

INGINERIE & ECONOMIE

INGINERIE: utilizarea economica a cunostintelor stiintifice in beneficiul oamenilor.

ECONOMIE: interactiunea dintre oameni si bani.

MOD ECONOMIC DE GANDIRE

PRINCIPII:

Alegerea se face de catre persoane individuale

Orice alegere presupune costuri;

Persoanele individuale aleg rational economic

Comportamentul uman poate fi anticipat;

De pe urma schimbului castiga ambele parti;

CONCLUZII:

Cooperare sociala

Actiuni din interes, nu din egoism

Interese diferite, dar coordonate de legi comune

Mai multi bani;

Adaptare continua, reciproca, la modificarea avantajelor nete pe care interactiunea intereselor o produce;

Factori de productie:

-natura

-munca

-capitalul

Natura-Apa, aerul, mineralele, plantele si animalele pamantul insusi, cand sunt utilizate in procesul de productie.

Munca-Eforturile, indemanarea si cunostintele oamenilor care sunt aplicate in cadrul procesului de productie.

Capitalul

Capital real (Capital fizic

Unelte, cladiri, utilaje tehnologice bunuri produse pentru a fi utilizate in scopul producerii altor bunuri

Capital financiar

Bunuri si bani care sunt utilizate in procesul de productie

Capital uman

Educatie si instruire aplicate muncii in procesul de productie

NEOfactori

-tehnologiile

-informatia

Tehnologiile-Procedee de combinare si transfor mare a factorilor de productie in produse finite, prin aplicarea unor reguli riguros definite.

Informatia-Semnal rezultat din reprezentarea realitatii prin cunoastere

Bunuri

Libere

Disponibile in cantitati nelimitate;

Economice

Insuficiente in raport cu nevoile;

Bun - Utilitate - Valoare

Bunurile si serviciile sunt produse deoarece au o anumita utilitate.

Utilitate capacitatea unui bun de a satisface o nevoie a individului sau societatii

Aprecierea utilitatii are un caracter eminamente individual si subiectiv

Legea utilitatii marginale: Heinrich Gossen, 1854

Utilitatea

= cea mai comuna masura pentru valoare, exprimata adesea sub forma unui pret care trebuie platit pentru a obtine un anumit bun sau serviciu.

Functii economice ale statului

-Crearea cadrului juridic necesar desfasurarii activitatii economice;

(elaborare legi, organizare tribunale, creare sistem monetar, definire concept proprietate)

-Mentinerea concurentei

(adoptare legi antitrust, reglementare activitate monopoluri)

-Asigurarea bunurilor si serviciilor publice

(apararea nationala, servicii sociale)

ANALIZA ECONOMICA

Denumiri diverse

inginerie in economie

justificare economica

inginerie economica

analiza economica

ISTORIC

Perpectiva conform careia:

elementele de factura economica intra in atributiile inginerului si evidentierea tehnicilor pentru facilitarea acestei abordari

diferentiaza practica ingineriei moderne de cea din trecut.

Pionier: Arthur M. Wellington, inginer constructii civile;

ultima parte a sec. al XIX lea

indica rolul analizei economice in proiectele ingineresti

domeniu de interes: constructii cai ferate

Urmat de alte contributii care accentueaza importanta tehnicilor de analiza care includ elemente de matematici financiare

CATEGORII DE ANALIZA

1. Dupa moment:

- post-factum;

- previzionala;

2. Dupa nivel:

- microeconomica;

- macroeconomica;

3. Dupa criterii:

- analiza tehnico-economica

- analiza economico-financiara

- analiza financiara

PROPUNERE SI ALTERNATIVA

1. Propunere

proiect singular

Categorii de propuneri

- independente

- dependente

reciproc exclusive

- esentiale

Alternativa

combinatie de propuneri

PRINCIPIILE ANALIZEI ECONOMICE IN INGINERIE

1.Dezvoltarea alternativelor;

2. Concentrarea asupra diferentelor;

3. Utilizarea unui punct de vedere consecvent;

4. Utilizarea unei unitati comune de masura

5. Considerarea tuturor criteriilor relevante;

6. Explicitarea incertitudinii;

7. Revizuirea deciziilor;

DEZVOLTAREA ALTERNATIVELOR

Selectarea (decizia) finala se face comparand alternativele. Acestea trebuie identificate definite si dezvoltate in vederea analizei ulterioare

CONCENTRARE ASUPRA DIFERENTELOR

Numai diferentele dintre iesirile viitoare estimate ale diferitelor alternative sunt relevante in comparatii si trebuie considerate in luarea deciziei

UTILIZAREA UNUI PUNCT DE VEDERE CONSECVENT

Iesirile estimate (economice sau de alta natura) ale diferitelor alternative trebuie evaluate folosind un acelasi punct de vedere de-a lungul etapelor de analiza.

UTILIZAREA UNEI UNITATI COMUNE DE MASURA

Prin utilizarea unei aceleiasi unitati de masura in enumerarea iesirilor diferitelor alternative, compararea acestora se va face cu mai multa usurinta

CONSIDERAREA TUTUROR CRITERIILOR RELEVANTE

Selectarea unei anumite alternative necesita utilizarea unui criteriu sau a unui set de criterii. Procesul decizional trebuie sa considere toate rezultatele cuantificate in unitati monetare, dar si pe cele exprimate in alte unitati de masura sau explicitate intr-o anumita maniera

REVIZUIREA DECIZIILOR

Imbunatatirea deciziilor este parte a unui proces adaptiv; pentru a fi aplicabile in practica, rezultatele initial estimate ale alternativei selectate trebuie comparate cu rezultatele reale

ANALIZA ECONOMICA SI PROIECTAREA IN INGINERIE

Un studiu de analiza economica este dus la bun sfarsit prin aplicarea unei metodologii specifice si a unor tehnici de modelare matematica.

Metodologia aplicata incorporeaza cele sapte principii si presupune desfasurarea etapizata a mai multor activitati.

In general, se considera ca exista sapte etape principale, observandu-se o similitudine perfecta intre acestea si etapele proiectarii de produs sau proces in inginerie

Analiza Economica in Inginerie

1. Recunoasterea, definirea si evaluarea problemei

2. Dezvoltarea alternativelor fezabile

3. Determinarea valorilor pentru cash-flow asociate fiecarei alternative

4. Selectarea criteriilor de decizie

5. Analiza si compararea alternativelor

6. Selectarea alternativei optime

7. Implementarea, monitorizarea si evaluarea rezultatelor

Definirea problemei

+ initiere

+ formulare

+ perspectiva sistemica

+ stabilire limite

+ finalizare

+ reformulare

Dezvoltarea alternativelor

+ stabilirea multimii initiale

Tehnic posibil si economic acceptabil

+ determinarea alternativelor fezabile

2.1 Alternative superioare

+ lipsa timp

+ pareri preconcepute

+ lipsa bani

2.2 Alternative investitionale

+ idei noi

- Brainstorming

- NGT

Brainstorming:

Fara critica

Libertate gandire;

Cantitate;

Improvizari;

Pregatire;

Brainstorming;

Evaluare

Brainstorming:

- unicitate;

- obiective;

- solutii pentru viitor;

- abordare sistemica

- limitare informatii;

- implicare oameni;

- imbunatatire continua

+ NGT

idei generate individual

- feed back individual si inregistrare idei

- clarificare idei

- prezentare solutii

- votare solutii

- discutare rezultat vot

Determinarea valorilor pentru cash-flow

Cash flow

Un flux de trezorerie (cash-flow) apare, intr-o descriere simplificata, atunci cand banii sunt transferati de la un individ la altul sau de la o firma la alta

Cash flow

efectul economic al unei alternative exprimat prin intermediul sumelor cheltuite si incasate.

Selectarea criteriilor de decizie

Criteriu de decizie

o regula sau o procedura care descrie modalitatile de selectare a proiectelor de investitii astfel incat sa se atinga anumite obiective particulare.

Diferenta dintre alternative

Rata minim acceptabila a rentabilitatii

"Do Nothing

Diferenta dintre alternative

Fie doua alternative, A1 si A2, exclusive reciproc.

Alternativa optima va fi selectata utilizand regulile

1.  Daca diferenta A2 - A1 este preferata din punct de vedere economic, atunci va fi selectata alternativa A2.

2.  Daca diferenta A1 - A2 este preferata din punct de vedere economic, atunci va fi selectata alternativa A1.

Aplicatie

Se considera valorile de cash-flow prezentate in tabel. Alternativele A1 si A2 pot fi comparate prin examinarea diferentei dintre valorile de cash-flow asociate fiecareia dintre acestea.

Rata minim acceptabila a rentabilitatii

pragul incepand de la care o firma accepta sa investeasca atunci cand are mai multe oportunitati

Cost de oportunitate

> sau < ?

Legatura rata - costul capitalului

Analiza si compararea alternativelor

Detaliere caracteristici;

Restrictii;

Limite bugetare;

Estimare;

Incertitudine.

Selectarea alternativei optime

7. Implementare, monitorizare si evaluarea rezultatelor

APLICATIA 1.1

Domnul Ionescu tocmai a avut un accident cu autoturismul personal. Masina a fost avariata.

Domnul Ionescu are urgent nevoie de autoturism, deoarece distanta considerabila nu-i permite sa se deplaseze la serviciu pe jos sau cu bicicleta, iar cu autobuzul trebuie sa schimbe patru trasee.

Patronul unei firme de intermedieri auto ii ofera 2.000 u.m pentru autoturism, in starea in care aceasta se afla acum. Daca Dl. Ionescu repara masina, clientul este dispus sa ofere 4.500 u.m.

Societatea de asigurari considera ca reparatiile costa 2.000 u.m. Asigurarea fusese facuta pentru a acoperi 50% din avarii, pentru a plati o rata mai mica. Pentru acoperirea cheltuielilor cu reparatiile, domnul Ionescu poate primi 1.000 u.m. de la societatea de asigurari.

In momentul accidentului indicatorul kilometrajului arata
100.000 km.

Domnul Ionescu are in banca un cont in valoare de 7.000 u.m.

O masina noua costa 10.000 u.m.

Sa se defineasca problema domnului Ionescu si sa se rezolve in 7 etape.

Etapa 1 Definirea problemei

Domnul Ionescu are nevoie de un mijloc de transport.

Evaluarea viitoare elimina mersul pe jos, cu bicicleta sau cu autobuzul considerate a nu fi alternative fezabile.

Etapa a 2- a Dezvoltarea alternativelor

1. Vanzarea autoturismului avariat cu 2.000 u.m. si cumpararea unuia nou (vanzare) asigurare banca u.m.
   Suma platita este de 7.000 u.m., iar masina va avea la bord zero km.
2. Repararea autoturismului avariat
   1.000 asigurare banca) = 2.000 u.m.
   Suma platita este de 1.000 u.m., iar masina va avea 100.000 km la bord;
3. Repararea autoturismului avariat cu 2.000 u.m.
   1.000 asigurare banca) = 2.000 u.m.
   vanzarea autoturismului reparat cu 4.500 u.m.
   si cumpararea unui autoturism nou (vanzare) + 5.500 (banca) = 10.000 u.m.
   Suma platita este de 6.500 u.m., iar masina va avea zero km la bord.
4. Repararea autoturismului la un service particular cu 1.100 u.m.
   1.000 asigurare banca). Repararea va dura mai mult cu o luna. Pentru luna suplimentara se poate inchiria o masina cu 400 u.m. (banca).
   Suma platita este de 500 u.m., iar masina va avea 100.000 km.
5. Idem 4, dar cu vanzarea autoturismului dupa reparatie, cu 4.500 u.m. si utilizarea banilor, plus inca 5.500 u.m. din cont, pentru cumpararea unui autoturism nou.
   Suma platita este de 6.000 u.m., iar masina va avea zero km la bord.

Etapa a 2- a Dezvoltarea alternativelor

Ipoteze:

1. Unitatea "Service" de la a 4-a alternativa nu va intarzia reparatiile mai mult de 1 luna
2. Autoturismele vor functiona in conditii bune pentru numarul de km. pe care fiecare ii parcursese pana in momentul analizei.
3. Dobanda primita la banii din cont este neglijabila.
4. Etapa a - a Estimare cash flow
5. 1. Alternativa 1 lasa gol contul bancar. Apare un cash-flow de
   -8.000 u.m. pentru o masina noua in valoare de 10.000 u.m.
6. 2. Alternativa a 2-a permite ca masina veche sa fie reparata. Utilizeaza o cale mai costisitoare (+ 500 u.m.), dar mai sigura pentru realizarea reparatiilor. Valoarea pentru cash-flow este de -2.000 u.m., iar valoarea masinii reparate este de 4.500 u.m.
7. 3. Alternativa a 3 a aduce, in plus fata de Alt. 1, un castig de 500 u.m., prin repararea autoturismului. Valoarea pentru cash-flow este de -7.500 u.m. si masina valoareaza 10.000 u.m.
8. 4. Alternativa a 4 a utilizeaza aceeasi idee ca Alt. a 2 a, insa este mai putin costisitoare. Exista un risc mai mare ca reparatia sa nu fie de buna calitate. Apare un cash-flow de -1.500 u.m. pentru o masina de 4.500 u.m.
9. 5. Alternativa 5 seamana cu Alt. a 4 a, insa presupune cumpararea unui autoturism nou. Valoarea pentru cash-flow este de -7.000 u.m., iar masina valoreaza 10.000 u.m.
10. Etapa a - a Selectarea criteriilor
11. Este important sa se utilizeze un acelasi punct de vedere (principiul P3) si o unitate de masura comuna (principiul P4).
12. Se va efectua analiza din punctul de vedere al domnului Ionescu.
13. Valoarea autoturismului acestuia este valoarea sa de piata, adica
14. 10.000 u.m. pentru masina noua si
15. 4.500 u.m. pentru cea reparata.
16. Deciziile vor fi reduse la nivel cantitativ, care poate fi ulterior revazut in corespondenta cu factori calitativi (km parcursi, calitate reparatie etc.)

Etapa a a Analiza si compararea alternativelor

1. Alternativa 1 este eliminata deoarece Alt. a 3 a are acelasi rezultat obtinut cu costuri mai mici, in conditii egale de risc. (valoare masina = 10.000 u.m., economii = 0 u.m., efort investitional = 10.000 u.m.).
2. Alternativa a 2 a lasa 6.000 u.m. in cont. Ea are acelasi rezultat ca Alt. a 4 a, dar costuri mai mari cu 500 u.m. In consecinta, Alt a 2-a va fi, de asemenea, eliminata (valoare masina = 4.500 u.m., economii = 6.000 u.m., efort investitional = 10.500 u.m.).
3. Alternativa 3 va fi eliminata deoarece Alt a 5-a presupune repararea masinii, dar cu un cost mai mic (500 u.m. diferenta), iar rezultatul este identic. (valoare masina = 10.000 u.m., economii = 500 u.m., efort investitional = 10.500 u.m.).
4. Alternativa 4 va fi retinuta. Ea presupune economii de 500 u.m. prin utilizarea unui atelier de reparatii cu preturi mai mici, riscul unei reparatii de calitate slaba fiind de mic.
5. Alternativa 5 presupune repararea masinii la cel mai mic cost si elimina riscul reparatiei prin vanzarea masinii reparate (valoare masina = 10.000 u.m., economii = 1.000 u.m., efort investitional = 11.000 u.m.);
6. Etapa a a Selectarea alternativei optime
7. Inainte de parcurgerea acestei etape trebuie explicitate toate elementele cu valoare incerta (principiul P6).
8. Cele mai relevante pentru analiza sunt:
9. + daca masina reparata este pastrata, exista riscul unor defectari ulterioare frecvente (observatie bazata pe experienta);
10. + daca este utilizat atelierul de reparatii particular, de asemenea, probabilitatea de a aparea defectiuni ulterioare este mare (observatie bazata pe experienta);
11. + cumpararea unei masini noi va consuma aproape toate economiile;
12. + analizand costul suplimentar, masina noua poate aparea a fi prea scumpa + masina noua poate fi, de asemenea, implicata intr-un accident si poate avea parte de reparatii de calitate mai slaba (datorita sumelor ramase disponibile pentru asigurare) decat cea curenta.
13. Pe baza informatiilor expuse in cadrul etapelor anterioare, va fi selectata Alternativa 5.

Etapa a a Implementarea alternativei optime

Etapa este parcursa cu respectarea principiului P7.

Noua masina s-a dovedit a fi, dupa analize la 20.000 km. si la 50.000 km parcursi, o adevarata afacere.

N-au fost necesare reparatii, iar consumul de combustibil a fost extrem de scazut.

FACTORI ECONOMICI SI NON-ECONOMICI IN DECIZIA MANAGERIALA

1.6.1 Criterii multiple in procesul de decizie

1. Criterii economice cuantificabile monetar
2. Criterii non economice (greu cuantificabile monetar

Factori intangibili:

siguranta in exploatare

ocrotirea mediului;

atitudinea comunitatii locale

relatiile intre angajati si echipa manageriala

riscurile

flexibilitatea sistemului

impactul asupra structurii de personal

cerintele de instruire a personalului

influenta asupra celorlalte parti ale organizatiei

preferintele clientilor

APLICATIA 1.2

Se presupune ca echipa de conducere a unei firme se confrunta cu doua alternative ca urmare a cresterii cererii pentru produsul lor: (1) organizarea unui al doilea schimb de lucru pe utilajele existente sau (2) instalarea de noi utilaje moderne care sa faca fata unei productii la nivelul cererii.

Se impune o comparatie a costurilor asociate acestor alternative pentru o anumita durata pentru care se face analiza, unul dintre obiectivele nivelului decizional fiind acela de a satisface cererea la costuri anuale de productie cat mai mici.

Costuri: 100.000 USD, angajarea a 10 persoane;

Costuri: 80.000 USD, concedierea a 6 persoane.

Moralul angajatilor < -- > 20.000 USD

OBSERVATII:

1. Nefiind posibila sintetizarea scopurilor intr-un singur obiectiv, oamenii au in vedere obiective multiple.
2. De multe ori aceste obiective sunt in conflict unele cu altele, ceea ce conduce la o problema de sub-optimizare.
3. In cel mai bun caz, se poate face o optimizare in momentul luarii deciziei. Acest lucru va avea drept consecinta o stare de sub-optimizare la momente de timp intermediare.
4. De cele mai multe ori, problemele de decizie sunt atat de complexe incat nu are sens cautarea alternativei optime. De aceea, oamenii isi vor fixa obiectivele in conformitate cu niste rezultate considerate acceptabile.
5. Date fiind dificultatile cu care se confrunta, oamenii vor incerca sa ia o decizie rationala atunci cand va trebui sa ia o hotarire.
6. 1.6.3 Obiective strategice
7. Pentru a progresa trebuie stabilite obiective pe termen lung obiective strategice
8. (1) scurtarea timpului dintre proiectarea unui produs sau serviciu si momentul lansarii pe piata
9. (2) imbunatatirea calitatii produselor sau serviciilor
10. (3) reducerea cantitatii de materiale din inventar.
11. Fiecare obiectiv principal poate avea mai multe obiective secundare asociate.
12. automatizarea unei sectii dintr-o intreprindere poate avea ca efect scurtarea timpului dintre inceperea proiectarii si livrarea spre client, cu imbunatatirea simultana a calitatii produsului si micsorarea complexitatii inventarului asociat.

1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.1 Alegerea materialului piesei pe baza costului total

In multe cazuri, selectarea unui material nu se poate face strict pe baza costului materialului. Frecvent, selectarea unui anumit material poate afecta costurile de proiectare, prelucrare si livrare.

1.7.2 Prelucrare cu viteze de aschiere diferite

Operarea utilajelor tehnologice poate fi efectuata la viteze de aschiere diferite, rezultand rate diferite ale productivitatii. Aceasta conduce, in mod normal, la frecvente diferite ale defectarilor utilajelor

1.7.3 A cumpara sau a fabrica

O companie poate alege sa fabrice un produs, in loc sa-l cumpere de la un furnizor, la un pret mai mic decat costul de productie, in cazul in care:

1. Costurile directe, indirecte sau de regie apar indiferent daca produsul este fabricat de firma sau cumparat si
2. Costul marginal incremental al fabricarii produsului pe termen scurt este mai mic decat pretul furnizorului

Costurile relevante in analiza pe termen scurt a acestor decizii sunt costurile marginale (incrementale) si costurile de oportunitate ale resurselor

1.7.3 A cumpara sau a fabrica

Costurile de oportunitate pot deveni importante atunci cand fabricarea unui produs determina renuntarea la alte oportunitati de a fabrica de exemplu, din cauza insuficientei capacitati de productie

Pe termen lung, investitiile de capital in sectii productive suplimentare sunt adesea alternative eficiente la solutia cumpararii

1.7.1 Alegerea materialului piesei pe baza costului total

Pentru un reper exista o cerere anuala de 100.000 buc. Reperul este prelucrat pe un strung revolver, utilizand ca semifabricat bare de otel rotund care costa 0,30 u.m./Kg. In urma unui studiu a rezultat ca se pot face economii daca se utilizeaza ca semifabricat bare de alama, la pretul de 1,40 u.m./kg. Masa unei piese de otel este de 0,0353 kg, iar a uneia din alama de 0,0384 kg. Ca rezultat, costul materialului pe piesa este de 0,0106 u.m./buc pentru otel si de 0,0538 u.m./buc pentru alama. Intr-o ora, se produc 57,1 piese din otel sau 10 piese din alama. Operatorul este platit cu 15,00 u.m./ora, iar costurile de regie asociate producerii reperului sunt estimate la 10,00 u.m./ora.

Piesele se vand cu acelasi pret.

Ce material trebuie folosit (ambele corespund cerintelor functionale) ?

1.7.1 Alegerea materialului piesei pe baza costului total

Costurile totale asociate celor doua alternative sunt dupa cum urmeaza:

Otel Alama

Materiale [u.m./buc.] 0,30 x 0,0353 = 0,0106 1,40 x 0,0384 = 0,0538

Manopera [u.m./buc] 15,00 / 57,1 = 0,2627 15,00 / 102,9 = 0,1458

Regie* [u.m./buc] 10,00 / 57,1 = 0,1751 10,00 / 102,9 = 0,0972

Cost total [u.m./buc] 0,4484 0,2968

Economii rezultate prin utilizarea alamei = 0,4484 - 0,2968 = 0,1516 u.m./buc.

* Costurile de regie s-au considerat asociate unei ore de lucru (asimilate costurilor variabile)

Intr-un an se produc 100.000 buc., deci veniturile din vanzari sunt constante pentru cele doua alternative si va rezulta ca optima vezi R2 a doua alternativa (repere din alama).

In consecinta, intr-un an se vor obtine economii de 15.160 u.m. comparativ cu situatia in care s-ar fi folosit otelul.

1.7.2 Prelucrare cu viteze de aschiere diferite

Pentru a vinde mai bine cheresteaua, un producator din Sibiu s-a gandit sa o prelucreze suplimentar finisare suplimentara a suprafetelor) folosind un utilaj tehnologic din dotare. Cheresteaua astfel prelucrata se poate vinde cu 10 u.m./m³ in plus, fata de situatia initiala neprelucrata . La o viteza de aschiere de 100 m/min., rata productivitatii este de 10 m³/ora, iar cutitele (lamele aschietoare) trebuie ascutite la fiecare 2 ore. La o viteza de aschiere de 150 m/min, rata productivitatii este de 15 m³/ora, iar cutitele trebuie ascutite dupa intervale a cate 1,5 ore. La fiecare schimbare a cutitelor utilajul trebuie oprit timp de 15 min. Cutitele, noi si neascutite, costa 50 u.m./set si pot fi ascutite de 10 ori inainte de a fi casate. Costul unei ascutiri este de 10 u.m./set. Prelucrarea este efectuata de catre un acelasi operator, indiferent de viteza selectata.

Cu ce viteza de aschiere trebuie prelucrata cheresteaua?