Drepturile speciale de tragere (D

Drepturile speciale de tragere (D.S.T.) si rolul acestora in cadrul sistemului

D.S.T. este primul activ de rezerva, purtator de dobanda, creat prin decizie internationala; existenta lui este legata de completarea activelor de rezerva existente, si este alocat de catre Fond membrilor participanti la Departamentul D.S.T.

Definirea D.S.T.

In cadrul statutului F.M.I. unitatea valorica a unui D.S.T. este definita ca echivalentul a 0,888671 grame aur fin, ceea ce corespunde valorii paritare a dolarului valabile la 1 iulie 1944. In anul 1974 s-a renuntat la definirea in aur a D.S.T.,  trecandu-se la o definire pe baza cosului valutar.

In urma primului amendament al statului Fondului s-a creat, alaturi de contul general (prin care se efectueaza operatiunile si tranzactiile ordinare ale F.M.I.), un cont special de tragere, prin care se aloca D.S.T. tarilor participante.

D.S.T.-urile sunt "emise" si "anulate" de catre F.M.I. Aceasta are autoritatea, conform statutului, sa creeze lichiditati prin alocarea de D.S.T. membrilor Fondului, proportional cu cotele acestora in cadrul F.M.I. De asemenea, statutul F.M.I. da posibilitatea Drepturilor Speciale de Tragere, desi pana in prezent nu a avut loc nici o astfel de anulare.

In cadrul statutului este prevazut ca orice decizie de alocare de D.S.T. trebuie sa aiba la baza nevoia globala pe termen lung, de suplimentare a rezervelor de mijloace de plata internationale. Procedura de emisiune cuprinde in primul rand propunerea Directorului general al F.M.I. catre Consiliul Guvernatorilor, la care se asociaza directorii executivi. Consiliul Guvernatorilor are puterea sa aprobe sau sa modifice propunerea, cu o majoritate de 85% din totalul voturilor.

Suma de D.S.T. alocata fiecarui membru se determina intr-un raport procentual fata de cota de participare a tarii membre la Fond. Alocarea se face gratuit, fara obligatia efectuarii unei contraprestatii din partea beneficiarului. Anularile de D.S.T. se calculeaza ca procente asupra alocarilor cumulative nete de D.S.T. ale fiecarui membru.

Metoda initiala de evaluare a D.S.T. prin intermediul aurului a ramas in vigoare pana la 30 iunie 1974. In 1970, cand a inceput sa functioneze Contul Special de Tragere, 1 D.S.T. a fost egal cu 1 U.S.D. Dupa cea de-a doua devalorizare a dolarului, in februarie 1973, raportul de valoare a devenit 1 D.S.T. = 1,20635 U.S.D., sau 1 U.S.D. = 0,828948 D.S.T. Cursurile de schimb ale altor valute exprimate in D.S.T. au fost stabilite pe baza cotarii acestor valute pe piata in raport cu dolarul.

Incepand cu iulie 1974, D.S.T.-ul este definit pe baza unui cos de 16 monede nationale ale tarilor care detineau in comertul international o pondere mai mare de 1%. Ponderea aleasa pentru fiecare moneda a fost bazata pe participarea emitentului la exportul mondial. Dolarul facea exceptie de la aceasta regula, considerandu-se ca importanta sa in tranzactiile internationale este mai mare decat partea din exportul mondial care revine S.U.A.

Cosul D.S.T. iulie 1974

Din 1981, cosul include monedele a cinci tari membre ale F.M.I., care au ponderea cea mai semnificativa in exportul mondial de bunuri si servicii. Acestea sunt cele cinci monede liber utilizabile: dolarul american, marca germana, yenul japonez, francul francez, lira sterlina.

Procentul detinut de fiecare valuta in total rezulta din importanta fiecarei valute in comertul si platile internationale.

In ceea ce priveste revizuirile cosului D.S.T., ponderea fiecarei valute in cos este modificata la fiecare cinci ani. De la 1 ianuarie 1996, valoare unui D.S.T. este data de suma valorilor urmatoarelor ponderi din fiecare valuta: USD - 0,582; DEM - 0,446; JPY - 27,2; FRF - 0,813; GBP - 0,105.

De asemenea, de la 1 ianuarie 1999, ca urmare a introducerii monedei EURO, structura DST se prezinta in functie de noua moneda. (D.M. + FF = 32% EURO).

Cos D.S.T.

Functiile si utilizarea D.S.T.

Conform statutului, D.S.T. indeplineste urmatoarele functii:

functia de etalon international, prin D.S.T. putandu-se exprima paritatile si cursurile valutare;

functia de mijloc de rezerva, D.S.T. figurand intre rezervele tarilor, alaturi de aur si valutele de rezerva. Rolul D.S.T. ca mijloc de rezerva internationala ramane limitat, in mare parte, deoarece moneda F.M.I. poate fi detinuta si utilizata la nivel oficial in tarile membre. Desi a fost creat si "D.S.T.-ul privat", piata sa a ramas limitata;

functia de instrument de credit, de procurare de moneda convertibila prin intermediul F.M.I. si in anumite conditii;

functia de mijloc de plata, limitata la plata de dobanzi si comisioane datorate F.M.I.

Aceste functii sunt ilustrate in schema urmatoare.

Figura 2.4 - Functiile D.S.T.

O tara membra a Fondului care primeste D.S.T. de la F.M.I. le poate utiliza astfel:

T    participantul caruia i s-au alocat D.S.T. are dreptul sa obtina in schimbul lor o suma echivalenta in valuta de la un alt membru al F.M.I., indicat de catre Fond.

T    Pentru ca un participant sa fie desemnat de Fond, ca furnizor de valuta, este necesar ca el sa aiba o balanta de plati si rezerve monetare suficient de puternice. Participantul care furnizeaza valuta unui alt participant, va primi in schimb o suma echivalenta in D.S.T.

F.M.I. presupune ca toate operatiunile cu D.S.T. sunt efectuate doar pentru a face fata unor nevoi ale balantei de plati, sau pentru cazul unei evolutii nefavorabile a structurii rezervelor monetare internationale.

participantul poate plati cu D.S.T. dobanzi si comisioane catre F.M.I. sau poate rascumpara cu D.S.T. moneda sa aflata la F.M.I., cu anumite exceptii;

D.S.T.-urile pot fi utilizate pentru cresterea rezervei monetare oficiale, corespunzator cotei alocate;

incheierea de acorduri swap, prin care un membru poate transfera altuia D.S.T. in schimbul altui activ de rezerva, cu exceptia aurului, cu obligatia de a restitui valuta la o data viitoare si la un curs stabilit de comun acord;

efectuarea de operatiuni forward, prin care o tara membra a F.M.I. poate vinde sau cumpara D.S.T. cu obligatia platii la o data viitoare, in schimbul oricaror active monetare, cu exceptia aurului, la un curs la termen previzionat in momentul incheierii tranzactiei;

D.S.T. pot fi folosite pe piata financiara internationala, prin emiterea de obligatiuni exprimate in aceasta moneda.

Prin alocarea de D.S.T. s-a realizat in 1970. Din 1981 au aderat la Fond 38 de tari, iar faptul ca ele nu au beneficiat de alocatii de D.S.T. ridica anumite intrebari. In septembrie 1996, Comitetul interimar a cerut Consiliului Executiv sa-si finalizeze munca printr-un Amendament la statut privind furnizarea de alocatii de D.S.T. astfel incat toti membrii sa primeasca o parte echitabila din alocarile cumulative de D.S.T.

Rata de dobanda a D.S.T.

Ca activ de rezerva, D.S.T. este purtator de dobanda, cu scopul ca moneda F.M.I. sa devina atractiva pentru detinatori. Astfel, toti detinatorii de D.S.T. primesc dobanda pentru detinerile lor, iar fiecare participant plateste un comision Fondului pentru suma alocarilor de D.S.T. Rata de dobanda a D.S.T. este o medie ponderata a ratelor dobanzilor pentru instrumentele pe termen scurt de pe pietele monetare ale celor cinci state ale caror monede alcatuiesc D.S.T. Ponderile ratelor dobanzilor pentru focare moneda in rata dobanzii exprimata in D.S.T. sunt similare ponderilor fiecarei monede respective in cosul D.S.T.

De exemplu, daca pe pietele celor 5 tari, ratele dobanzii pe termen scurt prezinta urmatoarele valori, iar ponderile valutare sunt stabilite in mod legal, dupa cum rezulta din tabelul urmator:

atunci, rata anuala a dobanzii aferenta instrumentelor exprimate in DST est data de relatia:

F_d = 39% ×12% + 21% ×8% + 18% × 9,5% + 11% × 10% + 11% × 9%

= 4,68 + 1,68 + 1,71 + 1,11 + 0,99 = 10,17%

Emisiuni de titluri exprimate in D.S.T.

Cumpararea unei obligatiuni exprimate in D.S.T. se realizeaza platindu-se contravaloarea acesteia exprimata in dolari la cursul pietei. Daca peste un anumit timp obligatiunea in D.S.T. este vanduta de catre detinator, vanzarea se face la cursul dolar - D.S.T. din momentul respectiv.

Astfel, desi autoritatile desemnate pot detine D.S.T., inscrisurile exprimate in D.S.T. pot fi detinute si de alte persoane fizice sau juridice. D.S.T.-urile utilizate in tranzactii in afara Fondului, in sectorul privat, se numesc D.S.T.-uri private. Dezvoltarea operatiunilor cu D.S.T. a avut la baza ideea de a oferi acestei monede internationale un loc cat mai important in ansamblul relatiilor valutar-financiare internationale, inlocuind astfel aurul sau alte valute nationale cu functii internationale.

Evaluari favorabile cu privire la utilizarea D.S.T.

Cu privire la utilizarea D.S.T. ca instrument de rezerva, au fost evidentiate urmatoarele aspecte pozitive:

z D.S.T. este mai stabil decat orice alta moneda nationala a altui stat;

z D.S.T. este emis de un organism international, fiind astfel independent de situatia economica si financiara a unei tari. De asemenea, nu propaga situatii negative in economia mondiala (asa cum s-ar fi intamplat cu dolarul american);

z D.S.T. poate servi mai bine la mentinerea unor rezerve monetare internationale echilibrate, avand in vedere ca emisiunea de D.S.T. este dozata de F.M.I., in functie de nevoile efective de rezerve ale economiei mondiale;

z sunt alocate in mod gratuit de Fond, deci nu imobilizeaza nici un activ financiar al unei tari.

Aspecte negative privind utilizarea D.S.T. vizeaza:

D.S.T. nu indeplineste decat partial functiile unei monede internationale; el nu este un mijloc direct de plata, ci indirect, prin mecanismul sau de convertire in valute;

D.S.T. nu circula decat intre autoritatile monetare (F.M.I., B.R.I., banci centrale);

inflatia si deflatia de D.S.T. nu sunt excluse, F.M.I. putandu-se orienta gresit in determinarea necesarului de emisiune;

ca urmare a repartizarii emisiunilor de D.S.T. proportional cu cota subscrisa de catre fiecare tara la F.M.I., majoritatea alocarilor revin tarilor industrializate, astfel ca tarile in curs de dezvoltare - ale caror nevoi sunt cele mai mari - primesc alocarile cele mai mici.