Fundamentarea indicatorilor financiari la Spitalul Clinic"Dr. C. I. Parhon"

Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare, pe baza sumelor prevazute in contractele pentru furnizarea serviciilor medicale, precum si din sume obtinute in conditiile legii, de la persoane fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba si executa bugetele proprii de venituri si cheltuieli.

1 Cadrul juridic de actiune

In principiu, propunerile de venituri si cheltuieli se vor face avandu-se in vedere:

- reglementarile si normele in vigoare, precum si structura organizatorica existenta la data intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli;

- sursele de venituri si baza legala a incasarii lor, nivelul taxelor sau tarifelor, in lei si valuta, daca este cazul, stabilit prin legea de organizare a institutiei publice sau legea de aprobare a constituirii fondului special in afara bugetului, frecventa prognozata a indicatorilor fizici in noul an fata de anul de baza, pentru venituri, iar pentru cheltuieli, evolutia in perspectiva a domeniului de activitate respectiv, nivelul intregit la an al cheltuielilor realizate in anul de baza fata de anul de plan, influentat cu indicele mediu prognozat de crestere al preturilor si al inflatiei si indicele de crestere a indicatorilor fizici, obiectivele stabilite prin programul de perspectiva propriu si national, prioritatile de ordin economico-social care se impun in domeniul de activitate respectiv, care trebuie realizate prin dirijarea de fonduri pentru investitiile ce nu se pot lasa pe seama reglajelor economiei de piata. Asemenea domenii sunt: protectia sociala, protectia mediului inconjurator, ocrotirea sanatatii, cresterea gradului de instruire, aparare nationala;

- consumurile specifice de materiale, materii prime, piese de schimb, combustibil luate in calcul sunt cele aprobate prin hotarare sau ordonanta de Guvern, in domeniul respectiv, sau in lipsa acestora, cele stabilite prin decizii sau ordine interne date de ordonatorul principal de credite;

- fundamentarea cheltuielilor in anul de plan fata de anul de baza se va face, la cheltuielile curente, pe fiecare articol de cheltuieli bugetare pornindu-se de la prevederile anului de baza si corectarea acestora cu influentele cunoscute care au actionat pana la data elaborarii proiectului bugetului de venituri si cheltuieli prin reglementari legale.

Bugetul de venituri si cheltuieli

Bugetul de venituri si cheltuieli se aproba si se executa in conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002, OG nr. 68.2001 privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor si ale OG nr. 70/2002 privind administrarea unitatilor sanitare publice de interes judetean si local, precum si cu alte reglementari in domeniu.

Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli se elaboreaza avandu-se in vedere pentru activitatea curenta de acordare a asistentei medicale, atat la venituri cat si la cheltuieli, estimarea sumelor ce se pot realiza potrivit prevederilor legale in vigoare, iar pentru alte activitati ce se desfasoara in cadrul unitatii sanitare baza legala a finantarii acestora(fig. nr. 5).

Elaborarea proiectului de venituri si cheltuieli se face pe baza urmatoarelor elemente de fundamentare:

dimensionarea veniturilor proprii, pe surse, in concordanta cu prestarile de servicii medicale si al celorlalte activitati, si cu contractele de servicii ce se vor incheia, avand ca nivel de referinta realizarile estimate pentru anul in curs, cresterea sau descresterea capacitatii unitatii de a presta servicii medicale, indicele de prognoza a institutiilor abilitate, noi surse de venituri, sumele provenite din valorificarea unor bunuri, donatii si sponsorizari cu caracter general sau destinatie spaciala;

dimensionarea cheltuielilor se face pe baza de calcule analitice, fiecare articol si alineat de cheltuieli avand ca punct de vedere realizarile estimate ale anului curent, limitarea tuturor categoriilor de cheltuieli la strictul necesar functionarii unitatii pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor asumate prin contractul privind serviciile incheiate cu casele de asigurari de sanatate, precum si indeplinirea unei bune gestiuni a fondurilor publice;

ordonatorii de credite au obligatia de a analiza propunerile de venituri si cheltuieli, acordandu-se o atentie deosebita pentru ca veniturile propuse sa asigure acoperirea integrala a cheltuielilor pentru realizarea serviciilor medicale care urmeaza a fi prestate pe diferite contracte:

1. Cheltuielile pe articole si alineate sa fie stabilite la strictul necesar al functionarii institutiei sanitare, fiind reduse cele care s-au dovedit ineficiente si inoportune. Sa se ia masurile necesare in vederea realizarii veniturilor, efectuarii platilor in limitele aprobate si a disponibilului.

In cazurile in care veniturile curente nu acopera cheltuielile curente, suma ramasa poate fi acoperita din soldul de disponibil ramas la sfarsitul anului urmand ca la finele machetei bugetului de venituri si cheltuieli sa se inscrie: total venituri, total cheltuieli si diferenta care se acopera cu soldul din anul precedent.

3. Negocierea bugetului de venituri si cheltuieli: proiectul bugetului de venituri si cheltulieli intocmit de institutiile publice se negociaza de conducerea acestora cu conducerea institutiilor de sanatate publica sau a ministerului, in functie de suubordonare si cu conducerea C.A.S. cu care are incheiat contractul de furnizare de servicii medicale.

4. Proiectul de venituri si cheltuieli se definitiveaza si se aplica dupa semnarea contractului de furnizare de servicii medicale si de asigurari de sanatate.

Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli la institutiile sanitare publice se face dupa cum urmeaza:

pentru cele de interes national de catre conducerea acestora subordonata ordonatorului principal de credite;

pentru cele de interes local, de catre conducerea acestora, presedintii consiliilor judetene si primariile comunelor, oraselor, municipiilor si ai sectoarelor municipiului Bucuresti.

bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei sanitare publice poate fi publicat, in cazuri justificate, de catre persoanele care l-au aprobat, prin aplicarea acelorasi proceduri ca si in bugetul initial.

Executia proiectului de venituri si cheltuieli - bugetul de venituri si cheltuieli aprobat intra in executie odata cu exercitiul financiar, moment in care se incaseaza venituri, se angajeaza cheltuieli si se efectueaza plati.

Executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial Directiei Medicale a Ministerului Apararii Nationale.

Negocierea bugetului de venituri si cheltuieli

Proiectul de buget de venituri si cheltuieli intocmit de Spitalul Clinic"Dr. C.I. Parhon" Iasi se negociaza de conducerea acestuia cu Ministerul Sanatatii si cu conducerea C.A.S.. cu care se incheie contractul de furnizare de servicii medicale.

Proiectul de venituri si cheltuieli se definitiveaza si se aproba dupa semnarea contractului de furnizare de servicii medicale cu C.A.S.

C.A.S.. este obligata sa incheie contractul de furnizare de servicii medicale cu spitalul pentru anul urmator pana la 31 decembrie a anului in curs.

Bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei sanitare publice poate fi rectificat, in cazuri justificate de catre persoanele care l-au aprobat prin aplicarea acelorasi proceduri ca si in cazul bugetului initial.

Bugetul de venituri si cheltuieli se aproba si se supune validarii pana la data de 31 decembrie a anului curent directiei de sanatate sau ministerului ierarhic superior in functie de subordonare.

Fig. nr. 5. Flux informational privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli

OPC

Structura bugetului de venituri si cheltuieli

Veniturile se constituie din:

Venituri proprii, care provin din veniturile realizate in raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractelor incheiate cu casa de asigurari de sanatate, din sumele incasate potrivit actelor din contract pentru cheltuieli cu destinatie speciala si din alte acte in care se includ veniturile obtinute din serviciile medicale la cererea persoanelor fizice sau juridice, venituri din chirii precum si din alte venituri constituite in conditiile legii:

Venituri din valorificarea unor bunuri;

Venituri din donatii si sponsorizari;

Sume primite cu destinatie speciala, potrivit legii, din bugetul local sau bugetul de stat;

Cheltuielile sunt evidentiate pe total pentru activitatea finantata din venituri proprii si alte venituri separate pentru activitatile finantate din sume primite de la bugetul local, din contravaloarea medicamentelor si materialelor furnizate de C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. fara plata, si de la bugetul de stat, conform destinatiilor speciale stabilite de legea care le reglementeaza.

Indicatorii financiari din proiectul de buget au la baza veniturile ce urmeaza a se incasa din contractele incheiate cu C.A.S. si din celelalte surse de finantare, precum si cheltuielile unitatii, fundamentate in conformitate cu normele si normativele aprobate, urmarind realizarea echilibrului financiar.

Importanta intocmirii si aprobarii bugetului de venituri si cheltuieli la institutiile publice

Importanta intocmirii si aprobarii bugetului de venituri si cheltuieli in conducerea activitatii institutiilor publice nu s-a diminuat, din contra, a crescut, bugetul de venituri si cheltuieli ramanand instrumentul principal de conducere, prognozare si analiza a activitatii economico-financiare a institutiei.

In principiu, propunerile de venituri si cheltuieli se vor face avandu-se in vedere:

• reglementarile si normele in vigoare, precum si structura organizatorica existenta la data intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli;
• sursele de venituri si baza legala a incasarii lor, nivelul taxelor sau tarifelor, in lei si valuta, daca este cazul, stabilit prin legea de organizare a institutiei publice sau legea de aprobare a constituirii fondului special in afara bugetului, frecventa prognozata a indicatorilor fizici in noul an fata de anul de baza, pentru venituri, iar pentru cheltuieli, evolutia in perspectiva a domeniului de activitate respectiv, nivelul intregit la an al cheltuielilor realizate in anul de bazi fata de anul de plan, influentat cu indicele mediu prognozat de crestere al preturilor si al inflatiei si indicele de crestere a indicatorilor fizici, obiectivele stabilite prin programul de perspectiva propriu si national, prioritatile de ordin economico-social care se impun in domeniul de activitate respectiv, care trebuie realizate prin dirijarea de fonduri pentru investitiile ce nu se pot lasa pe seama reglajelor economiei de piata. Asemenea domenii sunt: protectia sociala, protectia mediului inconjurator, ocrotirea sanatatii, cresterea gradului de instruire, aparare nationala;
• nivelul preturilor avute in vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli este cel in vigoare la data solicitarii propunerilor de cheltuieli, de regula la 1 mai al anului in curs, intrucat proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli se depun pana la 1 iunie al anului in curs, indicele mediu prognozat de crestere al preturilor si cel de crestere al inflatiei fiind indicat de Ministerul Finantelor in adresa de solicitare a proiectelor de buget, ca si cursul de schimb leu/dolar. In lipsa unor precizari se ia in calcul indicele de crestere prognozat al cursului de schimb al dolarului sau indicele cresterii preturilor si al inflatiei din anul precedent, ponderat cu cresterea cursului de schimb leu/dolar fata de aceeasi perioada;
• consumurile specifice de materiale, materii prime, piese de schimb, combustibil luate in calcul sunt cele aprobate prin hotarare sau ordonanta de Guvern, in domeniul respectiv, sau in lipsa acestora, cele stabilite prin decizii sau ordine interne date de ordonatorul principal de credite;
• fundamentarea cheltuielilor in anul de plan fata de anul de baza se va face, la cheltuielile curente, pe fiecare articol de cheltuieli bugetare pornindu-se de la prevederile anului de baza si corectarea acestora cu influentele cunoscute care au actionat pana la data elaborarii proiectului bugetului de venituri si cheltuieli prin reglementari legale. Trebuie subliniat ca, in baza art. 24 din Legea finantelor publice nr. 72/ 1996, ordonatorii principali de credite sunt obligati ca pana la 1 mai a fiecarui an sa comunice Ministerului Finantelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuare de venituri pentru bugetul anului viitor fata de anul in curs, iar consiliile locale si judetene sa comunice solicitarile de majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat in anul de plan fata de anul in curs.

Elemente pe baza carora se intocmesc bugetele de venituri si cheltuieli

In vederea intocmirii bugetelor de venituri si cheltuieli este necesara culegerea si strangerea unor date care formeaza elementele de baza ale acestor lucrari. Informatiile se refera in principal la:

A. indicatorii de plan sau operativi, care se reflecta in planul national unic de dezvoltare a statului si indica actiunile de baza ale statului privind ocrotirea sanatatii. La nivelul unitatilor sanitare acesti indicatori se numesc operativi si ei determina volumul activitatii fiecarei institutii in parte. Ei se desprind din planul de stat si se comunica in fiecare an cu ocazia intocmirii bugetelor de venituri si cheltuieli.

In activitatea curenta se folosesc doua categorii de indicatori:

indicatorii de plan de stat - aprobati prin planul national unic de dezvoltare, cum ar fi, de exemplu, numarul de paturi;

indicatorii departamentali - stabiliti si aprobati de catre Ministerul Sanatatii, cum ar fi, de exemplu, numarul analizelor, vaccinarilor etc.

La baza bugetelor de venituri si de cheltuieli stau indicatorii pe baza carora se stabileste volumul de realizat la venituri si de consum la cheltuieli.

Indicatorii de plan, pe fiecare unitate sanitara in parte, pe baza carora se intocmesc bugetele de venituri si de cheltuieli, sunt cei realizati si raportati in anul anterior (an de baza), la care se adauga sau se scad eventualele majorari sau reduceri stabilite pentru anul viitor (an de calcul);

B. executia bugetara a anului anterior celui pentru care se face planificarea, care se refera la stabilirea executiei bugetare certe si a executiei bugetare probabile (preliminate din anul de baza);

C. nivelul calitativ al realizarii indicatorilor pe anul anterior celui pentru care se face planificarea, care are in vedere lipsurile si greutatile constatate in desfasurarea activitatii in anul de baza pentru a fi eliminate in anul de calcul;

D. normele de cheltuieli care servesc la calculul propunerilor de cheltuieli ce se aplica in raport cu specificul unitatii si natura cheltuielii respective.

Metoda de baza folosita la evaluarea necesarului de cheltuieli pentru institutiile bugetare o constituie metoda normativa, care consta in inmultirea indicatorilor de plan (numarul paturilor, numarul consultatiilor, numarul vaccinarilor) cu normele de cheltuieli.

Norma de cheltuiala reprezinta valoarea (expresia baneasca) corespunzatoare satisfacerii nevoilor unui indicator de plan, pe timp de un an. Cheltuielile pentru retributii, hrana, deplasari, se planifica pe baza unor norme stabilite prin lege, in timp ce pentru alte cheltuieli, in cea mai mare parte administrativ-gospodaresti, nu sunt stabilite norme obligatorii in totalitate.

Prin norme obligatorii se inteleg cele aprobate prin actele normative ale organelor puterii si administratiei de stat si ele nu pot fi depasite. Se mai utilizeaza si alte norme si anume cele indicative sau orientative, care se stabilesc de ministere si alte organe centrale, cu avizul Ministerului Finantelor (de exemplu, inventarul moale la un pat sau pentru un bolnav, numarul de autosalvari raportat la populatie si la teritoriu etc.).

Intocmirea bugetului se bazeaza, in principal, pe evidenta financiar-contabila si tehnico-operativa. Instrumentele de baza care furnizeaza date sunt darile de seama, care, dupa perioada analizata se impart in:

dari de seama semestriale;

dari de seama anuale.

Intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli este o activitate de amploare prin care se asigura suportul financiar si baza materiala pentru functionarea in bune conditii a unitatii respective. Aceste lucrari sunt atribuite organelor de contabilitate care trebuie sa coopereze cu toate celelalte compartimente ale unitatii, in mod special cu factorii de conducere si sefii celorlalte sectoare.

Pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli se impune respectarea unor principii:

din colaborarea compartimentelor sa se asigure date cat mai exacte si reale, date folosite in fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli; din rezultatele obtinute in urma acestei fundamentari trebuie sa se stabileasca eventualele erori comise in anul anterior si luarea unor decizii pentru indepartarea efectelor negative aparute;

veniturile ce se pot realiza si cheltuielile pentru buna functionare a unitatii trebuie obligatoriu inscrise, deoarece institutia respectiva fiind de un interes local sau national mare trebuie sa aiba si venituri de la bugetele locale sau/si de stat.

finantarii unor actiuni ca: programe de sanatate, activitati de cercetare etc.

2 Indicatori reprezentativi

1. Fundamentarea cheltuielilor

In executarea planului de cheltuieli apar doua notiuni: plati si cheltuieli. Decontarea unor servicii prestate institutiei, achizitionarea de materiale etc. reprezinta plati, in timp ce inregistrarea consumurilor de alimente, medicamente, materiale constituie cheltuieli.

Executia planului de cheltuieli pe ansamblu se determina prin raportarea indicatorilor "plati nete" si "cheltuieli efective" la volumul creditelor bugetare aprobate.

Fundamentarea cheltuielilor se face pentru fiecare actiune in parte pe baza sarcinilor si a indicatorilor de plan, pe baza formularelor corespunzatoare anexa la bugetul de venituri si cheltuieli.

Normele de cheltuieli folosite in planificarea institutiilor bugetare pot fi clasificate dupa anumite criterii.

Din punct de vedere al caracterului lor, normele pot fi:

v    norme obligatorii (stabilite prin acte normative fara a putea fi modificate de ordonatorii de credite. Spre exemplu retributia tarifara, bursa, alocatia de hrana etc.);

v    norme indicative (facultative, orientative) ce reprezinta medii ale consumurilor de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unitatile bugetare de acelasi fel.

Din punct de vedere al surselor de finantare a indicatorilor operativi, normele pot fi:

v    norme bugetare (cuantumul de fonduri pus la dispozitia institutiilor bugetare prin buget pentru intretinerea unor indicatori pe timp de un an);

v    norme pentru autofinatare (suma de bani pe care o incaseaza institutia de la terte persoane, necesara pentru intretinerea indicatorilor);

v    norme financiare (cuantumul total al fondurilor bugetare si din autofinantare necesar pentru intretinerea unui indicator pe o perioada determinata de timp, 1 an bugetar).

In practica si in teorie s-a acordat atentie metodei normative in dimensionarea cheltuielilor pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii. Datorita varietatii institutiilor, deosebirilor intre ele, amplasarii lor in teritoriu, gradului diferit de dotare etc. folosirea acestei metode normative creeaza unele dificultati. Ca urmare, se foloseste metoda stabilirii cheltuielilor in functie de conditiile specifice fiecarei institutii, pe baza executiei din anul precedent si a influentei diferitelor modificari pentru perioada urmatoare.

Incepand cu anul 1997, s-a trecut la folosirea in planificarea financiara din institutii a costului mediu pe un indicator (elev, pat, asistat etc.), acesta inscriindu-se ca element distinct in bugetul de venituri si cheltuieli (cuantumul de cheltuieli totale pe un indicator de plan specific).

Indicatori privind costul asistentei medicale:

Numar personal tehnico-administrativ, deservire generala;

Numar personal auxiliar, informatica, cleric;

Numar muncitori, din care: direct productivi, indirect productivi si de specialitate;

Numar personal sanitar de specialitate cu studii superioare;

Numar personal sanitar de specialitate cu studii medii;

Indicatori privind consumul de medicamente si materiale sanitare:

Numar paturi in spital;

Numar zile om spitalizare;

Cheltuieli medii anuale pe un pat cu: retributiile, medicamentele, hrana pe zi, alte cheltuieli;

Numar litri sange consumat;

Cheltuieli medii anuale pe litru sange;

Numar masini de salvare;

Cheltuieli medii anuale pe o masina de salvare: retributiile, medicamentele, combustibilul, alte cheltuieli.

Indicatori de eficienta sanitara:

Numar paturi fizice existente;

Numar paturi ocupate efectiv;

Media utilizarii paturilor de spital:

M = (Numar paturi fizice existente / Numar bolnavi) * 100

Indicele de utilizare a paturilor:

I = (Numar paturi ocupate / Numar paturi fizice) * 100

Rulaj bolnavi:

R = Numar bolnavi / Numar paturi

Durata medie de spitalizare:

D = Numar zile spitalizare / Numar bolnavi internati

In executia planurilor de cheltuieli, in afara de platile de casa efectuate prin banca, institutiile bugetare inregistreaza in evidenta lor si consumul de munca trecuta si vie, sub forma cheltuielilor efective.

Cheltuielile efective - se incadreaza in aceasta categorie cheltuielile din mijloace bugetare reprezentand consumuri de materiale, combustibil, energie, alimente, medicamente, materiale sanitare, apa, plati pentru serviciile prestate si lucrari executate, retributia personalului. Tot in categoria cheltuielilor, institutiile bugetare mai inregistreaza si pretul de inregistrare a obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata si a unor mijloace fixe procurate, in executarea actiunilor aprobate prin planurile de cheltuieli.

Fundamentarea veniturilor

Spitalul este subordonat Ministerului Sanatatii, dar primeste de la acesta finantare numai pentru rezidentii angajati care sunt in primul si in al doilea an de rezidentiat.

Fondurile principale sunt primite de la C.A.S.., cu care se incheie anual contracte de finantare. Din punct de vedere legislativ Contractul - cadru specifica conditiile finantarii si acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate. Veniturile proprii se realizeaza din mai multe surse, dar nu au o valoare foarte mare.

Spitalele si celelalte unitati sanitare publice care isi acopera cheltuielile curente si de capital din veniturile proprii realizate din servicii medicale din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate precum si din alte activitaati functioneaza pe principiul finantarii din venituri proprii, incadrandu-se in prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, spitalele si unitatile sanitare publice pot primi sume de la stat, bugetele locale sau bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, care utilizeaza in conditiile legii fondurile pentru destinatiile pentru care au fost aprobate.

Veniturile si cheltuielile spitalelor si ale celorlalte unitati sanitare prevazute de lege se aproba anual prin bugetele de venituri si cheltuieli ce stau la baza functionarii institutiilor sanitare in exercitiul financiar respectiv.

Veniturile proprii din activitatile unitatilor sanitare prevazute in lege cuprind:

consultatii, tratamente, investigatii;

prestatii medico-sanitare pentru regii autonome, societati comerciale, institutii publice ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementarilor in vigoare;

examene medicale si psihologice pentru obtinerea de certificate medicale, cu exceptia certificatelor pentru incapacitate temporara de munca si a celor solicitate de categorii de persoane scutite de la plata acestor examene;

taxele pentru examene si concursuri organizate de unitatea sanitara;

taxele pentru examene medico-legale;

eliberarea de autorizatii, avize si alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane fizice si juridice.

Sumele realizate din incasarile proprii, conform legii, raman la dispozitia institutiilor de medicina legala, in raport cu competenta lor teritoriala, urmand sa fie utilizate conform prevederilor legale, pe destinatiile aprobate prin legea bugetului de stat, pentru Fondul special pentru sanatate publica.

Potrivit Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 416/2000, cheltuielile materiale finantate din bugetul Ministerului Sanatatii reprezentand alocatii din bugetul de stat pentru activitatea de invatamant si cercetare din cadrul spitalelor cu sectii clinice, de la titlul "Transferuri" alineatul "Transferuri pentru actiuni de sanatate" sunt urmatoarele:

materiale si servicii cu caracter functional pentru actiunile desfasurate in activitatea de cercetare;

materiale si servicii pentru Institutul de balneologie - activitatea de cercetare.

Spitalul incheie contracte cu C.A.S.. contra serviciilor medicale pe care le ofera primind fonduri.

Spitalul mai primeste fonduri si de la bugetul de stat, precum si fonduri din venituri extrabugetare. Fondurile primite servesc pentru fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli. Acesta se prezinta spre aprobare Ordonatorului de credite ierarhic superior, respectiv Directiei Sanatate Publica.

Veniturile extrabugetare provin din taxe, chirii, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, consultatii si servicii medicale, studii, proiecte, exploatari ale unor bunuri pe care le au in administrare si altele, stabilite de legile de organizare a institutiilor sau de catre Guvern.

Veniturile extrabugetare se incaseaza, administreaza si contabilizeaza de institutiile in cauza potrivit normelor pentru finantele publice, fara a se efectua varsaminte din acestea la bugetul de stat sau bugetul local, daca legea nu prevede altfel.

Rezultatele obtinute la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv soldurile anuale obtinute din executia bugetului actiunilor finantate din veniturile extrabugetare se preiau ca venituri in anul urmator.

Bugetul institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare se prezinta distinct ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite bugetare.

3. Calcule si fundamentari privind principalii indicatori financiari de la spitalul clinic « Dr. c.i. parhon, iaSi ».

3.1.Calcule si fundamentari privind principalii indicatori financiari de la spitalul clinic « Dr. c.i. parhon, iaSi », la venituri.

Se calculeaza urmatorii indicatori:

1. suma pentru servicii medicale = numar cazuri de spitalizare * durata optima de spitalizare * tarif pe zi de spitalizare;

suma pentru servicii medicale = numar cazuri externate * indice case-mix pentru 2004 * tarif pe caz ponderat pentru 2005 ;

3. suma pentru medici si alt personal sanitar = drepturi salariale prevazute de lege + contributii ce revin obligatiilor de plata ale spitalului;

4. suma pentru instalarea aparaturii de inalta performanta;

5. suma pentru medicamente si materiale sanitare;

6. suma pentru dializa = nr. contractat de sedinte * tarif;

7. suma pentru servicii medicale efectuate in cabinete = drepturi salariale prevazute de lege + contributia spitalului;

8. suma reprezentand cheltuieli de intretinere si functionare reprezinta o cota parte din totalul cheltuielilor spitalului actualizat cu inflatia

Fig. nr. 9 Flux informational

Se deconteaza pe:

tarif pe zi de spitalizare;

tarif pe zi de rezolvat;

tarif pe serviciu medical.

3. Calcule si fundamentari privind principalii indicatori financiari de la spitalul clinic « Dr. c.i. parhon, iaSi », la cheltuieli.

A. Clasificarea cheltuielilor pe articole, in functie de sursa de finantare pentru plata lor

Clasificatia reprezinta un instrument de lucru in plan informational cu referire la relatiile bugetare concretizate in balantele financiar-operative in toate etapele procesului bugetar cu deosebire in elaborarea proiectelor de bugete publice si cu referire speciala la executia bugetara.

Clasificatia exprima asezari, structuri de venituri si cheltuieli pe baza anumitor criterii fata de care apar obligatii comportamentale in plan profesional.

Structura clasificatiei bugetare este formata dintr-un numar de diviziuni si subdiviziuni in care sunt incadrate veniturile si cheltuielile bugetare. Fiecare suma incasata pentru buget si platita in contul bugetului trebuie incadrata intr-o anumita subdiviziune a clasificatiei bugetare.

Ministerul Finantelor a aprobat o noua clasificatie bugetara a veniturilor si cheltuielilor statului si institutiilor de stat. In concluzie, fiecare institutie publica cu personalitate juridica este obligata:

sa intocmeasca anual un proiect de buget de venituri si cheltuieli care odata aprobat devine principalul instrument al evaluarii activitatii economico-financiare si al executiei bugetare;

sa incheie un bilant propriu anual si bilanturi trimestriale.

Bilanturile contabile, ca si proiectele de buget sunt expuse verificarii si certificarii de catre auditorii interni si externi conform O.G. 119/1999 si Metodologiei de aplicare a acesteia, elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Dupa aprobare, bilantul se publica si se pastreaza in arhiva timp de 50 de ani.

De realitatea datelor cuprinse in bugetul de venituri si cheltuieli si in bilanturile contabile raspund in primul rand conducatorii de unitate si contabilii sefi ai acestora sau centrele de executie bugetara sau contabili autorizati care tin evidenta contabila a spitalelor.

Redarea cheltuielilor in cadrul clasificatiei se face in :

clasificatia functionala: parti, capitole, subcapitole;

clasificatia economica: titluri, articole, alineate.

Cheltuielile nu se pot face in afara sumelor aprobate si articolelor prevazute de buget, si au la baza legislatia in vigoare si documentele justificative.

In buget cheltuielile reprezinta limitele maxime care nu pot fi depasite si sunt impartite pe urmatoarele subdiviziuni:

1. din bugetul de stat

- articolul 10. - cheltuieli de personal:

- articolul 11 - contributia la asigurari sociale de stat;

- articolul 12 - contributia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj;

- articolul 13 - contributia pentru Fondul la Casa de Asigurari de Sanatate;

- articolul 14.01. - deplasari,detasari, transferari in tara;

- articolul 14.0 - deplasari in strainatate;

- articolul 15 « Tichete de masa » 

- articolul 16 « fond de risc si accidente »

- articolul 23. - medicamente si materiale sanitare:

2. din bugetul fondului de asigurari de sanatate

- articolul 10. - cheltuieli de personal:

- articolul 11 - contributia la asigurari sociale de stat;

- articolul 12 - contributia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj;

- articolul 13 - contributia pentru Fondul la Casa de Asigurari de Sanatate;

- articolul 14.01. - deplasari,detasari, transferari in tara;

- articolul 14.0 - deplasari in strainatate;

- articolul 15 « Tichete de masa « 

- articolul 16 « fond de risc si accidente »

- articolul 2 - hrana:

- articolul 23. - medicamente si materiale sanitare:

- articolul 24. - cheltuieli pentru intretinere si gospodarie:

- articolul 25. - materiale si prestari de serviciu cu caracter functional;

- articolul 26. - obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata:

- articolul 27. - reparatii curente;

- articolul 28. - reparatii capitale;

- articolul 29. - carti si publicatii;

- articolul 30. - alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale;

3. din venituri proprii ale unitatii

- articolul 70. - cheltuieli de capital.

B. Fundamentarea cheltuielilor finantate din bugetul de stat

Cheltuielile finantate din bugetul de stat se impart in doua mari grupe:

I. cheltuieli de personal

II. cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare.

I. Cheltuielile de personal

Se fundamenteaza pe baza statului de functii si a statului de personal.

Statul de functii stabileste totalitatea posturilor din structura organizatorica, iar cel de personal stabileste persoana fizica ce ocupa acel post, persoana care are o pregatire medie sau superioara, o anume vechime sau alte atestate care-i ofera drepturi salariale. Centralizarea statului de personal determina fondul total pentru retributiile tarifare, pentru indemnizatii de conducere, sporuri de vechime.

Cheltuielile de personal le putem determina pe fiecare articol bugetar astfel:

v    Salarii de baza

La institutiile bugetare sistemul de salarizare este mai complex din punct de vedere al interpretarii elementelor componente ale acestuia. Hotarirea guvernului nr.281/1993, la articolul 3, aliniatele 1 - 3 fac referiri clare, intr-o prima parte, asupra salariului de baza in sistemul bugetar, in sensul ca salariile de baza pentru personalul de executie sunt diferentiate pe functii si grade profesionale sau trepte profesionale. Salariile de baza sunt stabilite pe 3-6 gradatii.

Salarizarea personalului de conducere (sef de birou, sef de serviciu, director si director general) este formata din salariile de baza corespunzatoare functiei de executie, gradului sau treptei profesionale si gradatiei detinute, la care se adauga o indemnizatie de conducere, care face parte din salariul de baza, diferentiata in raport cu raspunderea functiei de conducere indeplinite si un spor de 15% aplicat la salariul de baza, reprezentand salariul de merit.

Sporul si indemnizatia, mentionata mai sus, facand parte din salariul de baza, se iau in calcul pentru efectuarea urmatoarelor retineri:

v    plata contributiei de 3% pentru pensie suplimentara de catre salariati (Precizarile Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr.3182/17 august 1992);

v    plata contributiei de 1% pentru fondul de somaj (Nota Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr.3182/17 august 1992).

Acestea se mai iau in calcul la stabilirea urmatoarelor drepturi acordate salariatilor:

v    plata ajutoarelor medicale (Legea nr. 49/1992, art.4 si Precizarile Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr. 947/1992, pct. 3);

v    plata concediilor de odihna (Legea nr. 6/1992, Hotarirea Guvernului nr. 250/1992);

v    plata pensiilor din fondurile asigurarilor sociale (Legea nr. 49/ 1992).

Gradul profesional este atribuit in ierarhizarea salarizarii personalului cu studii superioare (economist, inginer, referent etc) si variaza de la I la III, precum si debutant. Treapta profesionala este acea categorie de ierarhizare a remunerarii in cadrul institutiilor publice care se aplica personalului de pregatire medie, precum si muncitorilor si personalului TESA, de la treapta I - VI la muncitorii necalificati.

Fondul total de salarii planificat pentru anul 2006 se determina pe baza articolelor bugetare astfel:

v    Articolul bugetar 10.01.01 - Fondul de salarii de baza

Se determina in functie de fondul total de salarii de baza lunar (aferent lunii decembrie 2006) astfel:

FdSb1 = salar mediu brut/ post * nr. posturi * nr. luni * (1+i)

in care:

• FdSb1 - reprezinta fondul de salarii de baza planificat pentru anul 2007;

v    Articolul bugetar 10.01.0 - Salariul de merit[1]

Se acorda angajatilor din unitatile bugetare, care se remarca pe linie profesionala, dupa criteriile prevazute in OUG nr. 115/2004 prezentate detaliat la articolul 7, aliniatele 1- 4, astfel:

v    pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea desfasurata , ordonatorul de credite poate acorda, in limita a 15% din numarul total al posturilor prevazute in statul de functii, un salariu de merit lunar de pana la 15% din salariu de baza, care face parte din acesta si care constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi care se acorda in raport cu salariul de baza ;

v    salariile de merit se vor acorda personalului incadrat in functii de executie in proportie de cel putin doua treimi din numarul total stabilit potrivit anterior ;

v    personalul care beneficiaza de salariul de merit se stabileste o data pe an, dupa aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata in anul precedent. In cazul in care pe parcursul anului se intrerup raporturile de munca ale unor beneficiar de salarii de merit, acestea se pot redistribui, de la data de intai a lunii umatoare, altor persoane pe perioada ramasa ;

v    pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate acorda dupa o perioada de cel putin 6 luni de la angajare.

Fondul de salarii de merit planificat pentru 2008 se determina cu ajutorul relatiei:

FdSm1 = Nm * Sm1 * 12 * (1+i)

in care: - FdSm reprezinta fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2007;

- Nm reprezinta numarul de persoane care beneficiaza de salarii de merit;

- Sm1 reprezinta salariul de merit lunar (aferent lunii decembrie 2007);

- FdSml reprezinta fondul de salarii de merit lunar (aferent lunii decembrie 2007), suma luata in calcul si la stabilirea indemnizatiei pentru concediul de odihna.

Numarul de persoane care beneficiaza de salariul de merit (Nm) se determina pe baza relatiei:

Nm = N1 * 15%

in care:

- N1 reprezinta numarul de personal propus a se finanta in 2008.

Salariul de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008) se determina pe baza relatiei:

Sml = Sb1 * 15%

in care: Sb1 reprezinta salariul mediu de baza aferent lunii decembrie 2006, pe functii de executii de specialitate.

v    Articolul bugetar 10.01.03.- Indemnizatii de conducere[2]

Beneficiaza de indemnizatia de conducere personalul de executie care primeste sarcina de a coordona realizarea unor programe, incadrat temporar, pe perioada respectiva, pe o functie de conducere. Ea se stabileste in raport cu complexitatea sarcinii primite[3].

Fondul de indemnizatii de conducere planificat pentru anul 2007, se determina cu ajutorul relatiei:

(5) FdIc = FdIc1 * 12(1+i)

in care:

FdIc reprezinta fondul de indemnizatii de conducere planificat pentru anul 2007;

FdIc1 reprezinta fondul de indemnizatii de conducere lunar (aferent lunii decembrie 2006).

Fondul de indemnizatie de conducere lunar (aferent lunii decembrie 2006), se determina pe baza relatiei:

FdIcl = Nci * Icli

in care:

• Nci reprezinta numarul de persoane care beneficiaza de indemnizatie de conducere pe functia "l";
• Icli reprezinta indemnizatia de conducere lunara pe functia "i".

v    Articolul bugetar 10.01.04. - Spor de vechime[4]

Pe masura ce se desfasoara activitatea in campul muncii, personalul incadrat pe baza de contract, corespunzator timpului de munca lucrat in program normal, cresc sansele de sporire a drepturilor salariale si anume, prin majorarea sporului de vechime in munca. Potrivit articolului 8 din OUG nr. 115/2004 persoanele salarizate din unitatile bugetare beneficiaza, la functia de baza, de un spor de vechime in munca de pana la 25%, calculat la salariul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat, in program normal de lucru. Sporul de vechime in munca se acorda in cota procentuala calculata la salariul de baza, diferentiat pe transe de vechime in munca, dupa cum urmeaza:

Tabel nr. 1 Sporurile de vechime

Sursa : OUG nr. 115/2004, privind salarizarea si alte drepturi ale personalului contractual din unitatile sanitare publice din sectorul sanitar, art. 8

Potrivit articolului 137 din Codul Muncii, timpul cat o persoana a desfasurat activitate pe baza unui contract de munca, constituie vechime in munca.

Fondul sporului de vechime planificat pentru anul 2008, se determina cu relatia:

FdSv1 = (FdSb1 + FdSm1 + FdIc1) * C% (1+i)

in care:

FdSv1 reprezinta fondul sporului de vechime planificat pentru anul 2007;

FdSb1 reprezinta fondul de salarii de baza planificat pentru anul 2007;

FdSm1 reprezinta fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2007;

FdIc1 reprezinta fondul de indemnizatii de conducere planificat pentru 2007;

C% reprezinta cota medie procentuala a sporului de vechime (15%).

v    Articolul bugetar 10.01.05. - Spor pentru conditii de munca[5]

In raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea pot fi acordate, cu respectare prevederilor legale, umatoarele categorii de sporuri :

pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective ;

pentru activitati ce solicta o incordare psihica foarte ridicata sau care se desfasoara in conditii deosebite, un spor de pana la 15% din salariul de baza ;

pentru activitati care se desfasoara in serviciile de ambulanta, structurile de primire a urgentelor, sectiile si compartimentele de ATI, Anestezie si terapie intensiva si care solicita o incordare psihica foarte ridicatasau se desfasoara in conditii deosebite, un spor de pana la 25% din salariul de baza ;

pentru conditii grele de munca, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective ;

pentru personalul care lucreza in unitatile sanitare aflate in localitati cu conditii deosebite de munca, un spor de pana la 60% din salariul de baza ;

pentru personalul care isi desfasoara activitatea cu surse de radiatii, un spor pentru conditii periculoase de pana la 30% din salariul de baza ;

Fondul pentru orice fel de spor se determina astfel:

FdSp1 = Np * Snl * 12 (1+i)

in care:

FdSp1 reprezinta fondul sporului de noapte planificat pentru anul 2006;

Np reprezinta numarul de persoane care beneficiaza de sporul respectiv;

Snl reprezinta sporul respectiv aferent lunii decembrie 2005.

v    Articolul bugetar 10.01.07. - Ore suplimentare[6]

Se considera ca se efectueaza in medie pe an 10.500 ore suplimentare, cu un spor de 100% si 11.500 ore suplimentare, cu un spor de 50%.

Numarul total de ore suplimentare pe an se determina cu ajutorul relatiei:

Os = Osx + Osy

in care:

• Os reprezinta numarul total de ore suplimentare pe an;
• Osx reprezinta numarul de ore suplimentare inclus in sporul de 100%;
• Osy reprezinta numarul de ore suplimentare inclus in sporul de 50%.

Media salariului de baza corespunzator lunii decembrie 2006 se determina cu ajutorul relatiei:

Sb

in care:

• Sbl reprezinta media salariului de baza corespunzator lunii decembrie2006;
• FdSbl reprezinta fondul total de salarii de baza plus lunar aferent lunii decembrie 2006;
• N1 reprezinta numarul de personal propus a se finanta in 2007.

Media salariului de baza corespunzator lunii decembrie 2007 pe ora, se determina cu ajutorul relatiei:

in care:

• Sbl/ora reprezinta media salariului de baza corespunzator lunii decembrie 2007 pe ora;
• Sbb reprezinta media salariului de baza corespunzator lunii aprilie 2006;
• Ol reprezinta numarul de ore lucrate pe luna.

Fondul de ore suplimentare planificat pentru anul 2006, se determina cu ajutorul relatiei:

FdOs1 = (FdOsx + FdOsy) (1+i)

in care:

• FdOs1 reprezinta fondul de ore suplimentare planificat pentru anul 2007;
• FdOsx reprezinta fondul de ore suplimentare inclus in sporul de 100%;
• FdOsy reprezinta fondul de ore suplimentare inclus in sporul de 50%.

Fondul de ore suplimentare inclus in sporul de 100% se determina pe baza relatiei:

FdOsx = Sbl/ora * Osx * 2

Fondul de ore suplimentare inclus in sporul de 50%, se determina pe baza relatiei:

FdOsy = Sbl/ora * Osy * 1,5

v    Articolul bugetar 10.01.08. - Fond premii[7]

Persoanalul salarizat, pentru activitatea desfasurata beneficiaza la sfarsitul anului calendaristic, de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de baza realizat in anul pentru care se face premierea.

Premiile anuale pot fi reduse sau nu vor fi acordate in cazul persoanelor care in cursul anului au desfasurat activitati profesionale nesatisfacatoare sau au savarsit abateri pentru care au fost sanctionate disciplinar.

Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare in limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual. In cazul in care se realizeaza economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile, ordonatorii principali de credite pot aprobate acordarea de premii in cursul anului din economiile realizate, in limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual, fara a se depasi valoare economiilor realizate.

Fondul de premiere anuala planificat pentru anul 2005, se determina cu ajutorul relatiei:

FdPa = (FdSb1 + FdSm1 + FdIc1) (1+i)

in care:

• FdPa reprezinta fondul de premiere anuala planificat pentru anul 2007;
• FdSb1 reprezinta fondul de salarii de baza planificat pentru anul 2007;
• FdSm1 reprezinta fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2007;
• FdIc1 reprezinta fondul de indemnizatii de conducere planificat pentru anul 2007.

v    Articolul bugetar 10.01.30 - Alte drepturi salariale[8]

Fondul altor drepturi salariale planificat pentru anul 2007, se determina cu ajutorul relatiei:

FdDs1 = N1 * Cl * 12 (1+i)

in care:

• FdDs1 reprezinta fondul altor drepturi salariale planificat pentru anul 2007;
• N1 reprezinta numarul de personal propus a se finanta in anul 2007;
• Cl reprezinta compensatia lunara (aferenta lunii decembrie 2006) care este de 3,95 RON conform HG 860/1996, precum si 3,53 RON compensatie suplimentara.

In concluzie, fundamentarea fondului de salarii pentru anul 2006 se determina insumand fondurile aferente:

v    salariului de baza (art. 10.01);

v    salariului de merit (art. 10.02);

v    indemnizatiei de conducere (art. 10.03);

v    sporului de vechime (art. 10.04);

v    sporului pentru conditii de munca (art. 10.05);

v    salariilor platite cu ora (art. 10.06);

v    fondului de premii (art. 10.07);

v    alte drepturi salariale (art.10.08).

(17)FdS1 = FdSb1 + FdSm1 + FdIc1 + FdSpv1 + FdSpc1 + FdOs1 + FdPa1 + FdDs1

in care:

• FdS1 reprezinta fondul de salarii planificat pentru anul 2007;
• FdSb1 reprezinta fondul de salarii de baza planificat pentru 2007;
• FdSm1 reprezinta fondul salariilor de merit planificat pentru 2007;
• FdIc1 reprezinta fondul indemnizatiei de conducere planificat pentru 2007;
• FdSpv1 reprezinta fondul pentru sporul de vechime planificat pentru 2007;
• FdSpc1 reprezinta fondul pentru sporul conditiilor de munca planificat pentru 2007;
• FdOs1 reprezinta fondul pentru orele suplimentare planificat pentru 2007;
• FdPa1 reprezinta fondul pentru premiile anuale planificat pentru 2007;
• FdDs1 reprezinta fondul altor drepturi salariale planificat pentru 2007.

Salariul mediu anual planificat pentru anul 2007, se determina cu ajutorul relatiei:

S

in care:

• S1 reprezinta salariul mediu anual planificat pentru anul 2007;
• FdS1 reprezinta fondul de salarii planificat pentru 2007;
• N1 reprezinta numarul de personal propus a se finanta in 2007.

EXEMPLU DE CALCUL : medic chirurg - sef de sectie

• salar de tarifar = 1.050 RON
• indemnizatia de conducere = 25% * salar de tarifar = 25% 1.050 = 262,5
• salar de merit = 15% * salar de tarifar = 15% * 1.050 = 157,5
• salar de baza = salar tarifar + indemnizatia de conducere + salar de merit =
• = 1.050 + 262,5 + 157,5 = 1.470 RON
• spor vechime( 16 ani de activitate) = 20% * salar de baza =
• =20% * 1.470 = 294 RON
• spor pentru conditii grele de munca (incordare psihica) = 15% * salar de baza = 15% * 1.470 = 220,5 RON
• plati pentru ore suplimentare :

a) ore suplimentare in zilele lucratoare - 38%

nr. ore suplimentare = 20

salar/ ora = salar de baza / 168 ore lucratore/ luna =1.470 / 168 = 8,75

8,75 * 38% = 3,325 RON/ ora suplimentara

spor = 3,325 * 20 = 66,5 RON

b) ore suplimentare in zilele nelucratoare - 89%

nr. ore suplimentare = 15

salar/ora = 8,75 Ron/ ora

8,75 * 89% = 7,7875 Ron/ ora suplimentara

spor = 7,7875 * 15 = 116,8125 Ron

SALAR BRUT = salar tarifar + spor vechime + spor pentru conditii grele de munca + plati pentru ore suplimentare  = 1.470 + 294 +220,5 + 183,3125 = 2166,8125 RON

C. Contributii

v    Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate

Cota contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat (24,5%).

Fondul constituit pentru accidentele de munca (0,5%).

Concedii medicale - drepturile salariale acordate personaluli care se afla in concediu de boali, maternitate, paternitate si care se constituie din contributia pentru asigurarile de sanatate.

Baza normativa. Actele normative care stau la baza fundamentarii cheltuielilor cu contributia la asigurarile sociale de stat:

Ordinul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2002 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Hotararea Guvernului nr.403/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 19/2000.

Relatia de calcul pentru contributia unitatii la asigurarile sociale este:

(19) AS = FdS * C%

in care:

• CAS reprezinta contributia pentru asigurarile de stat planificata pentru anul 2006;
• FdS reprezinta fondul de salarii planificat pentru anul 2006;
• C reprezinta media cotelor aferente grupelor de munca respectiv 28,33%.

In fondul brut de salarii se cuprind toate sumele acordate salariatilor:

Salarii de baza brute;

Sporuri si indemnizatii;

Premii anuale;

Sume platite pentru timpul nelucrat (concedii de odihna, sarbatori legale);

Sume acordate cu ocazia iesirii la pensie;

Al 13-lea salariu etc.

v    Fundamentarea contributiei pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj

Baza normativa: Ordinul C.N.A.S nr. 74/2000 pentru aprobarea normelor privind modul de incasare a contributiilor la asigurarile sociale de sanatate si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 155/1999, O.U.G. nr.180/2000 si O.U.G. nr. 7/2001 de modificare a legii nr.145/1997.

Contributia unitatii la fondul de somaj este de 3% asupra fondului de salarii. Relatia de calcul este urmatoarea:

(20) CFdAjso1 = FdS1 * 3%

in care:

• CFdAjso1 reprezinta contributia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj;
• FdS1 reprezinta fondul de salarii planificat pentru anul 2006.

v    Fundamentarea cheltuielilor de deplasare, detasare, transferare in interesul serviciului in tara

13.01 - Deplasari,detasari,transferari in tara:

• Drepturi ce se acorda personalului pentru deplasari, detasari sau transferuri in interesul serviciuui (transport, cazare, diurnal etc.);
• Cheltuieli de transport in localitatea de resedinta a unitatii cu mijloacele de transport in comun, pentru salariatii care beneficiaza de acest drept (casier, curier).

Se au in vedere aici cheltuielile generate de deplasarea personalului unitatii spitalicesti in alte localitati din tara in vederea indeplinirii unor sarcini de serviciu.

Se include aici:

Diurna;

Decontarea transportului intre localitati;

Decontarea cazarii.

In fundamentarea acestor cheltuieli se pleaca de la nivelul acestora din anul de baza in functie de evenimentele anticipate a avea loc in anul de plan, de indicele inflatiei si de perspectivele unor majorari de preturi.

Numarul de deplasari in tara se estimeaza la 120 pe an, iar cheltuiala medie de deplasare in tara este de 30 RON. Relatia de calcul pentru determinarea cheltuielilor totale de deplasare in tara este urmatoarea:

ChDt = cheltuieli transport/persoana*nr. persoane + cheltuieli cazare/ persaoana/ zi * nr. persoane + cheltuieli diurna/persoana/zi * nr. persoane * nr. de zile

in care:

• ChDt reprezinta cheltuielile totale de deplasare in tara;

v    Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului de asigurari de sanatate)

Relatia de calcul pentru determinarea cheltuielilor pentru fondul de sanatate este:

FdSan1 = (FdS1 - FdS/ora) * 7%

in care:

• FdSan1 reprezinta fondul pentru constituirea fondului de asigurari de sanatate;
• FdS1 reprezinta fondul de salarii planificat pentru anul 2006;
• FdS/ora reprezinta fondul de salarii pentru plata cu ora.

Fondul de salarii pentru personalul platit in functie de numarul de ore lucrate (maxim 3 ore/zi) se determina cu relatia:

Fds/ora1 = Sb/ora * Nr.ore/an

in care:

• Fds/ora1 reprezinta fondul de salarii pentru plata cu ora pentru anul 2006;
• Sb/ora reprezinta salariul de baza pe ora;
• Nr.ore/an reprezinta numarul de ore lucrate intr-un an.

II. Cheltuielile cu medicamente si materiale sanitare

20.04.01 - Medicamente.

Costul medicamentelor procurate de institutia sanitara, inclusiv cheltuielile cu ambalajele:

Cheltuieli pentru procurarea serurilor si vaccinurilor;

Solutii perfuzabile si alte produse preparate medicamentoase utilizate in tratamentul afectiunilor.

20.04.02 - Materiale sanitare:

Materiale sanitare consumabile, truse sanitare si materiale de pansare, inclusiv costul ambalajelor:

Vata, tifon, alcool, seringi, leucoplast, pansamente, sonde etc.

Sange pentru transfuzii, plasma, concentrat eritrocitar, oxigen medicinal.

20.04.03 - Reactivi - folositi in laborator.

Nivelul acestor cheltuieli se stabileste in functie de nivelul inregistrat in anul anterior, corectat cu rata inflatiei.

Consumul total de medicamente in anul de baza se obtine prin centralizarea unor documente primare, cum ar fi:

condici de prescriptii medicale;

condici de barem.

Acestea sunt intocmite zilnic de medicii sefi de sectie. Ele se intocmesc pe fiecare sectie in parte si cuprind: nume si prenume bolnav; foaia de observatie a bolnavului; cantitatea de medicamente; valoarea.

Necesarul de medicamente si materiale sanitare se face in functie de structura organizatorica a spitalului pe clinici, sectii, compartimente. Dimensiunea acestei structuri este data de numarul de paturi.

Paturile ocupate de bolnavi, respectiv insotitoare, se afla dupa relatia:

Paturi ocupate

In calculul necesarului de medicamente si materiale sanitare se ia ca baza de calcul:

v    inregistrarea pe ultimii ani de activitate,

v    incidenta pe anumite diagnostice,

v    bolile cronice,

v    copiii asistati in teritoriu,

v    asigurarea unui stoc de urgenta medicala sau stoc specific in anumite perioade ale anului (exemplu: vara-diaree, intoxicari cu ciuperci).

Ch.med. = nr. pacienti * cheltuiala medie an baza * (1+i) * 12 luni

Fluxul generat de aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare, obiecte de inventar

Aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare si obiecte de inventar se face de la societatile cu care Spitalul Clinic a incheiat conventii la inceputul anului. Primirea materialelor de catre gestionari se face pe baza documentelor insotitoare, care difera in functie de modalitatea prin care au intrat respectivele materiale. Astfel, materialele procurate de la furnizori sunt primite pe baza facturilor, avizelor de expeditie, iar confirmarea primirii la locul de depozitare se face pe documentele respective de catre o comisie formata dintr-un reprezentat al serviciului contabilitate, gestionarul si asistentul sef pentru materiale sanitare, farmacistul pentru medicamente, pentru obiecte de inventar si alte materiale seful serviciului tehnic, iar pentru alimente asistentul dietetician.

Factura si avizul, inainte de a fi vizate de aceasta comisie, trebuie sa fie vizata de catre contabilul sef. Dupa ce au fost inregistrate in evidenta operativa a magaziei, documentele de intrare a materialelor se predau zilnic compartimentului financiar contabil.

Materialele primite de la alte unitati, rezultate din activitatea institutiei, precum si cele ridicate in plus sau nefolosite, restituite magaziei, se primesc pe baza documentului bon de predare, transfer, restituire. Pentru materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe, din casarea ori declasarea obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata si a materialelor, primirea se face pe baza procesului verbal respectiv de casare si declasare. In acelasi timp materialele constatate in plus la inventariere sunt inregistrate pe baza procesului verbal intocmit cu aceasta ocazie.

Eliberarea materialelor din magazie pentru consumul curent, destinate lucrarilor de investitii si de reparatii, ori prelucrarii in cadrul unitatii se face pe baza bonului de consum dupa cum se elibereaza separat pentru materiale sanitare, de curatenie, obiecte de inventar, mijloace fixe. Seful compartimentului, sectiei sau clinicii respective, completeaza necesarul de materiale pe bonul de consum (in functie de materialele existente in magazie) dupa care merge spre aprobare la contabilul sef si apoi pentru a ridica materialele din magazie.

Magazonierul elibereaza materialele mentionate in bonul de consum, intocmit in trei exemplare si opreste primele doua exemplare. Primul exemplar, originalul, il preda serviciului contabilitate, iar al doilea se pastreaza la magazie pentru justificarea eliberarii materialelor.

Medicamentele au depozit separat, ele se elibereaza pe baza condicii de prescriptii medicale care se intocmeste de catre medicul sectiei in trei exemplare, primul exemplar ajunge la serviciul contabilitate pentru a se scadea cu medicamentele respective, al doilea ramane la farmacie, iar al treilea la cotor. Condica inainte de a fi utilizata se snuruieste si avizeaza la serviciul contabilitate de unde i se da si numar de inregistrare. Medicamentele din farmacie se ridica de catre asistenta sefa a sectiei respective dupa ce a fost vizata de catre medicul sef al sectiei.

Alimentele necesare prepararii hranei la bucatarie sunt eliberate pe baza listei zilnice de alimente. Inainte de a fi intocmita lista cu alimente, asistenta dieteticiana stabileste meniurile calorice in limita alocatiei valorice de hrana pentru fiecare regim si boala in parte cu suplimentele respective la anumite boli cum ar fi sida si oncologia. In functie de meniurile stabilite se intocmeste lista de alimente cu necesarul de alimente pentru prepararea meniurilor. Alimentele din magazie sunt eliberate pe baza listei de alimente, intocmita in doua exemplare (originalul ramane la compartimentul financiat contabil iar al doilea exemplar la magazie) si care este semnata de: magazionierul care preda alimentele, asistenta dieteticiana, sefa bucatariei care le primeste, de cel care o intocmeste si care face parte din contabilitate si de contabilul sef.

Consumul de combustibil pentru instalatiile de incalzit, gatit, se stabileste astfel: norma de consum pe ora a masinii respective inmultit cu numarul de ore de functionare pe luna este egal cu consumul lunar al masinii respective.

Consumul de carburant pentru autovehicule si salvarile ce deservesc spitalul se stabileste lunar pentru fiecare masina in parte astfel: consumul de combustibil la o 100 km parcursi dupa cartea tehnica a masinii respective in oras sau in afara orasului inmultit cu numarul de km care rezulta din foile de parcurs in oras sau in afara orasului. Foile de parcurs se intocmesc zilnic intr-un exemplar pentru fiecare masina in parte. Ele au un regim special, iar pe foaie este notat numele si prenumele soferului, numarul masinii pe care o conduce, data, unitatea careia ii apartine masina.

Evidenta operativa a intrarilor si iesirilor de materiale se organizeaza la locurile de depozitare de catre gestionari, cantitativ, pe feluri de materiale, alimente, sortimente, calitati, preturi cu ajutorul fisei de magazie. In fisele de magazie sunt inregistrate zilnic, pe baza documentelor respective, intrarile si iesirile de materiale, stabilindu-se soldul scriptic dupa fiecare inregistrare. Aceste fise se grupeaza pe conturi de materiale iar in cadrul acestora pe subgrupe in ordine alfabetica. Materialele primite in custodie sau in prelucrare se inregistreaza in fise de magazie deschise separat.

Documentele referitoare la eliberarea materialelor se predau zilnic la compartimentul financiar contabil.

Organizarea evidentei obiectelor de inventar, de mica valoare sau de scurta durata, are in vedere caracteristicile acestora. Ele se aseamana cu materialele in ceea ce priveste procurarea, finantarea, intocmirea documentelor de intrare si de iesire care sunt aceleasi ca si pentru celelalte valori materiale. Se deosebesc de restul materialelor prin aceea ca nu se consuma complet in momentul folosirii lor, ci intr-un timp mai indelungat, ceea ce le apropie de mijloacele fixe. Obiectele de inventar : lenjerie si accesorii de pat - procurarea si confectionarea de lenjerie si accesorii de pat; echipament - echipament ce se acorda celor internati in unitatile sanitare (pijamale, halate, papuci) precum si copiilor din crese si leagane; alte obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata -obiecte de inventar cu caracter functional, sau de uz administrativ gospodaresc, in limita valorica individuala stabilita de lege sau cu o durata de serviciu de pana la un an, indiferent de costul lor.

Evidenta obiectelor de inventar are sarcina sa asigure reflectarea cantitativa si valorica a obiectelor aflate in magazie si a celor predate in serviciu precum si oglindirea acestora pe fiecare loc de folosinta in parte, pana la scoaterea definitiva din serviciu sau casarea lor.

Circuitul materialelor:

Determinarea cheltuielilor finantate din bugetul CAS si din bugetul asigurarilor de sanatate

Determinarea cheltuielilor finantate din bugetul fondurilor de asigurari de sanatate se face pe baza articolelor bugetare specifice bugetului local.

v    Bunuri si servicii

Furnituri de birou

• Costul rechizitelor de birou: creioane, cerneala, hartie de scris, hartie de xerox, dosare, bibliorafturi, fise, imprimante, imprimante regim special, cartuse si tonere pentru imprimante, fax si xerox, benzi pentru imprimante si masini de scris, banda corectoare etc.
• Costul hartiei pentru ribloane, imprimante si dischete utilizate la calculatoarele din compartimentele administrative si financiar-contabile, cu exceptia celor utilizate la calculatoarele din serviciile sau compartimentele medicale, de statistica, farmacie etc;
• Fise si alte imprimante tipizate utilizate in activitatea financiar contabila si administrativa, inclusiv adeverintele de salariat, note de angajare, transfer sau lichidare etc;

Materiale pentru curatenie

• Materiale comune de curatenie specifice intretinerii usilor, ferestrelor, mobilierului, grupurilor sanitare, pardoselilor etc;
• Materiale pentru spalatul lenjeriei de pat si a echipamentului sanitar, igiena bolnavilor;
• Materiale igienico-sanitare pentru personal.

Indicatorii pentru fundamentarea cheltuielilor cu materialele sunt:

Suprafata spitalului;

Numarul de sali, saloane etc.;

Materiale de curatenie necesare;

Cantitatea din fiecare material de curatenie;

Pretul fiecarui material de curatenie necesar.

Formula de calcul: (34)

Materiale pentru curatenie= Cantitatea din tipul de material necesar/luna *

* pret/material * (1+i)

Incalzit, Iluminat si forta motrica

Incalzirea

• Costul combustibilului solid si lichid folosit pentru prepararea hranei, arderea deseurilor;
• Plata incalzitului si a apei calde catre unitatile de termoficare;
• Cheltuieli pentru gaze, costul incarcarii buteliilor de aragaz;

Baza normativa: HG nr. 239/1997 privind stabilire nivelului maxim al pretului la care energia termica poate fi livrata populatiei .

Deoarece spitalul are centrala proprie ce functioneaza pe baza de gaz metan, fundamentaarea cheltuielilor de incalzire se face pe baza urmatorilor indicatori:

numarul de metri cubi de gaz metan consumati;

tariful pe metrul cub de gaz consumat;

Formula de calcul:

Cheltuiele cu incalzirea= Nr m3gaz/luna * tarif m3 gaz (1+i)

Cheltuielile cu incalzirea se fundamenteaza tinadu-se cont de contractele cu furnizorii si executia bugetara a anului precedent, corectandu-se cu rata inflatiei.

Inregistrarea consumului se tine contorizat, factura emisa lunar de unitatile furnizoare cuprinde cantitati consumate la preturi actualizate. Aceste facturi sunt verificate de persoane calificate din sectorul tehnic, inregistrate pe conturi de cheltuieli efective ale lunii in curs urmand a fi platite pe masura asigurarii fondurilor necesare. Pana la data platii facturile raman stocate in conturi de furnizori neachitati.

24.02 Iluminat si forta motrica

Costul curentului electric pentru iluminat si pentru forta motrica;

Costul becurilor electrice, al tuburilor fluorescente si al starterelor;

Baza normativa: HG nr. 368/1999 privind stabilirea nivelului maxim al pretului la care energia electrica poate fi livrata populatiei.

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor pentru iluminat sunt:

iluminatul din saloane;

iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;

iluminatul din salile de operatie;

consumuri specifice din laboratoare;

iluminat si consum energetic in spatiile administrative;

In cadrul acestor cheltuieli sunt cuprinse:

1.Cheltuieli privind costul curentului electric, care depinde de:

Numarul corpurilor iluminate, precum si functionarea aparaturii de specialitate;

Numarul orelor pentru iluminat, precum si functionarea aparaturii;

Consumul de energie electrica;

Tariful pentru 1 kw.

Formula de calcul: (27)

Cheltuieli pentru iluminat si fotta motrica= Nr. ore iluminat/luna * Nr. corpuri

iluminare * Consum energie electrica pe corp/luna * Pret kw.

Cheltuieli cu becurile electrice. Indicatorii luati in calcul sunt:

Numarul de sali iluminate cu becuri;

Numarul de becuri dintr-o sala;

Media becurilor schimbate pe an;

Pretul unitar al unui bec.

Formula de calcul: (28)

Cheltuieli cu becuri electrice= Nr. mediu de becuri schimbate * Pret unitar /bec

Apa, canal si salubritate

Indicatorii ce stau la baza fundamentarii acestor cheltuieli sunt:

Consumul de apa potabila pe an (mc/an);

Consumul de apa calda pe an (mc/an);

Gunoi (mc/an);

Tariful pe 1mc de apa calda/ rece ;

Tariful pentru servicii de salubritate si canalizare .

La fundamentarea acestor cheltuieli se tine seana de contractul incheiat cu furnizorul acestor unitati in anul precedent si de executia bugetara, obtinandu-se numarul de metri cubi consumati care se inmulteste cu tariful in vigoare, corectat cu indicele inflatiei.

Formula de calcul: (29)

Cheltuieli cu apa, canal, salubritate= Consum apa/ luna * Tarif/ c

+ Tarif canalizare + Tarif servicii de salubritate.

Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet

Se au in vedere plata serviciilor de posta, abonamentul la telefon, telex, radio incluzandu-se aici si plata convorbirilor internationale, a taxelor de telex si telefax cu strainatatea.

Indicatorii utilizati in fundamentarea acestor indicatori sunt:

Numarul de posturi telefonice;

Numarul de televizoare;

Cheltuielile medii cu convorbirile telefonice;

Tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice;

Tariful pentru abonament radio, TV;

Cheltuieli cu corespondenta postala interna.

Cheltuielile cu timbrele postale practicate pentru anul 2007 se determina cu ajutorul relatiei:

Chtp = Ntp * P

in care:

• Chtp reprezinta cheltuielile cu timbrele postale planificate pentru anul 2007;
• Ntp reprezinta numarul de timbre postale planificate;
• P reprezinta pretul unui timbru.

Cheltuielile telefonice planificate pe anul 2007 se determina cu ajutorul relatiei:

Cht = Vabt * Vi

in care:

• Cht reprezinta cheltuielile telefonice planificate pentru 2006;
• Vabt reprezinta valoarea abonamentelor telefonice planificate pentru anul 2006;
• Vi reprezinta valoarea impulsurilor planificate pentru anul 2006.

Precizam ca in unitate sunt 20 aparate telefonice. Costul unui abonament pe luna este de 28 RON. Valoarea abonamentelor telefonice planificata pentru anul 2007 se determina cu ajutorul relatiei:

Vabt = Nat x Cab/b * 12 luni

in care:

• Nat reprezinta numarul de aparate telefonice;
• Cat/b reprezinta costul abonamentului lunar/aparat.

Valoarea impulsurilor planificate pentru 2006 se determina cu ajutorul relatiei:

Vi = Ni * P/i

in care:

• Ni reprezinta numarul de impulsuri planificat pentru anul 2006;
• P/i reprezinta pretul unui impuls.

Materiale si prestari de servicii cu caracter functional

Aceste cheltuieli cu caracter functional sunt specifice fiecarui domeniu de activitate, care asigura desfasurarea in bune conditii a activitatii de baza.

Fundamentarea acestor cheltuieli se realizeaza in functie de executia bugetara a anului precedent, inmultiti cu tarifele in vigoare.

Cheltuielile la acest articol au in vedere costul carburantilor pentru functionarea autoturismelor, salvarilor. Pe baza Ordonantei Guvernului nr. 63/1995 s-a stabilit consumul de carburanti pe luna de 250 L/luna/masina. Cheltuielile privind carburantii, planificate pentru anul 2006, se determina astfel:

Chc = Cc/l/m * Nm * P/l * 12 luni

in care:

• Chc reprezinta cheltuielile privind carburantii planificate pentru anul 2007;
• Cc/l/m reprezinta consumul de carburanti pe luna/masina;
• Nm reprezinta numarul de masini;
• P/l reprezinta pretul lei/litru.

Tot la acest articol se mai includ cheltuielile cu sticlaria pentru laborator, reactivi, filme, piese de schimb pentru masini, cheltuieli cu materiale pentru dezinsectie, deratizare si deparazitare.

Alte bunuri si servicii pentru intretinere si functionare

Indicatorii avuti in vedere sunt:

Materialele folosite;

Cantitatea;

Pretul unitar;

Cheltuielile cu caracter functional incluse in aceasta categorie sunt materialele necesare prelucrarii in laborator.

• Carburanti si lubrefianti, piese de schimb, anvelope si diverse alte materiale pentru mijloacele de transport cu caracter administrativ-gospodaresc;
• Plata diferitelor prestari de servicii efectuate de terti ca: imprimerie, legatorie, multiplicare, paza contractata, service si inchirierea de produse informatice, abonamentul de internet etc;
• Materiale pentru prevenirea incendiilor.

In acest articol intra cheltuielile ce privesc functionarea mijloacelor din dotare, exclusiv mijloacele sanitare. La baza calculelor stau cartile tehnice ale autoturismelor si starea tehnica a masinilor din parcarea auto. Tot in acest articol se includ si cheltuielile de deratizare si dezinsectie, in functie de suprafata avuta in vedere; cheltuielile de transport privind materialele, alimentele, combustibilul, medicamentele, cheltuielile de intretinere a utilajelor, aparaturii, masinilor de calcul. Pentru anul 2006, la acest articol este necesar un fond de 25.000 RON.

Articolul bugetar 26 - Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata

26.01 - Lenjerie si accesorii de pat - procurarea sau confectionarea de lenjerie si accesorii de pat (paturi, saltele, cearsafuri, fete de perna etc.) potrivit baremelor stabilite prin Ministerul Sanatatii.

26.02 - Echipament:

Uniforme pentru persoanele incadrate in munca, care au acest drept, puse la dispozitie de catre institutie;

Procurarea sau confectionarea ehipamentului ce se acorda celor internati in unitatile sanitare;

Echipament sanitar pentru personalul medico-sanitar, pentru vizitatorii unitatii sanitare, cu exceptia echipamentelor de protectie a muncii.

26.03 - Alte obiecte de inventar de mica valoare sau de scurta durata - obiecte de inventar procurate in limata valorica de 800 RON sau care au o durataa de serviciu de pana la un an indiferent de valoarea lor (instrumentar, mobilier, galeti).

Baza normativa: legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale; OUG nr. 54/1997 .

In fundamentarea acestor cheltuieli se tine seama de :

• cantitatea necesara, conform executiei bugetare din anul anterior;
• pretul lor, corectat cu rata inflatiei.

Cuantumul acestor cheltuieli se stabileste in functie de gradul de uzura al obiectelor de inventar aflate in dotare. Pentru stabilirea acestor cheltuieli trebuie sa se tina seama de:

cantitatile maxime de obiecte de inventar cuvenite pe un indicator fizic stabilit in functie de profilul sectiilor cu paturi si compartimentelor de lucru din structura lor (laborator, spalatorie, bucatarie);

numarul de indicatori fizici anuali (ex.: paturi din sali de operatii, din saloane bolnavi) prin ponderea acestora cu baremul maximal de dotare.

Prin presa locala se solicita oferte de pret pentru lenjerie, accesorii de pat, echipament. In conformitate cu legislatia in vigoare se analizeaza ofertele, se decide furnizarea si se incheie conventie anuala de achizitie.

- Reparatii curente

• Costul materialelor procurate pentru lucrari de intretinere si reparatii curente executate la cladiri (zugraveli interioare si exterioare, revopsire tamplarie, reparatii la zidarie, acoperis, pardoseli etc.);
• Costul devizelor si proiectelor tehnice;
• Inlocuirea obiectelor uzate;
• Remedierea unor defectiuni, refaceri lucrari.

Aceste lucrari de intretinere si reparatii curente sunt facute in regie proprie la instalatii, cladiri, zugraveli, vopsiri, reparatii la mobilier, acoperis etc.

Aceste cheltuieli cuprind costul materialelor procurate pentru lucrari de interventie si reparatii executate in regie proprie sau executate de terti.

Conform prevederilor art. 55 din lege, ordinatorii de credite au obligatia ca, in cadrul prevederilor bugetare aprobate, sa asigure cu prioritate plata facturilor reprezentand consumurile de energie electrica, termica si de gaze naturale de la titlul "Cheltuieli materiale si servicii".

Intretinerea si reparatiile curente sunt necesare la cladiri, instalatii, acoperisuri, lifturi, spatii interioare si exterioare. In fiecare an, in consiliile de administratie se stabilesc sectoarele unde sunt necesare lucrari de reparatii curente, reparatii capitale si lucrari de intretinere. Serviciul tehnic intocmeste devize estimative pentru lucrarile ce urmeaza a fi efectuate, care sunt discutate si avizate in consiliul de administratie si pe baza acestora se solicita fondurile necesare.

- Hrana - alimentele in limita alocatiilor legale pentru hrana bolnavilor internati si a insotitorilor (alocatia zilnica pentru bolnavi, insotitori, copii ce au varste intre 0-3 ani, pentru copii care au varste intre 3-16 ani).

Alocatia zilnica de hrana se determina in functie de cuantumul valoric cu caracter de plafon maxim stabilit prin H.G., indexat trimestrial in functie de cota de inflatie in care trebuie sa se incadreze cheltuielile cu alimentele. Alocatia zilnica de hrana este momentan de 2,4 RON pe zi.

Documentele ce cuprind cheltuielile pentru hrana sunt:

lista zilnica de alimente intocmita de asistenta dieteticiana;

bon de consum colectiv;

situatia bolnavilor la masa ce cuprinde situatia pe sectii (Ortopedie, Chirurgie, ATI, CCPRA) si pe regimuri de alimentatie.

Cuantumul cheltuielilor pentru hrana este calculat ca numarul mediu de zile spitalizare inmultit cu alocatia zilnica de hrana in anul de baza, modificat cu cota de inflatie si cu indicele de utilizare al paturilor.

Relatia de calcul este urmatoarea:

(25) FdChHrana = Nr.bol. * Alzh * Nr. zile spitalizare

in care:

• FdChHrana reprezinta cheltuielile cu hrana pentru oameni in anul 2006;
• Nr.bol. reprezinta numarul de bolnavi asistati in anul 2005;
• Alzh reprezinta alocatia zilnica de hrana medie in anul 2005.

- Carti si publicatii.

• Plati si cheltuieli facute in scopul procurarii de carti pentru biblioteca institutiei sanitare;
• Costul colectiilor constituite anual din abonamente la publicatii (ziare, reviste de specialitate) periodice, din tara sau din strainatate;
• Costul abonamentelor la Monitorul  Oficial, colectii de acte normative, standarde etc., utilizate in activitatea institutiei;

- Alte cheltuieli

30.01 - Clasificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor; costul pregatirii profesionale a salariatilor institutiei, care se desfasoara pe baza de contracte sau conventii cu unitatile specializate;

30.02 - Alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale:

• Cheltuieli pentru contracte de cercetare stiintifica executate prin terti;
• Asigurarea auto;
• Prejudiciile cauzate unitatii si incasate ulterior, sumele ce se incaseaza conform hotararilor judecatoresti.

Fig. nr. 8. Flux informational cu privire la fundamentarea veniturilor