Horezu - evaluarea potentialului de dezvoltare economica

In acelasi ani structura populatiei ocupate stabilita prin ancheta indica o dominanta

neta a sectorului primar (agricultura) – 48,2%, urmat de sectorul tertiar cu 32% si abia pe ultimul loc sectorul productiv si constructiile cu 19,8%.

Tabel 8: Structura populatiei ocupate in orasul Horezu*

* Sursa: Date puse la dispozitie de Primaria Horezu

Structura populatiei salariale in 2002 indica o pondere de 21% a sectorului prelucrator, 9,3% a sectorului constructii si cca. 65% a sectorului tertiar, in care se remarca ponderea mai mare a activitatilor comerciale si de transport. Procentele ridicate ale populatiei salariale din administratie si din activitatile de educatie si sanatate sunt o expresie a prezentei unor echipamente publice cu rol extrateritorial.

Tabel 9: Structura populatiei active in orasul Horezu*

*Date DJS Valcea

Conform datelor recente de la Agentia Zonala pentru ocuparea fortei de munca, in

2003 erau inregistrati 562 de someri in orasul Horezu, asadar in crestere fata de situatia din 2002. In aceeasi perioada, in comunele limitrofe, cifra somerilor inregistrati se ridica la 1379 (in comunele Costesti, Maldaresti, Slatioara, Tomsani,

si Vaideni), la o populatie totala de 17.830 de locuitori. Pe ansamblul zonei somajul se situeaza la nivel de 15-16%, valori superioare mediilor judetene si nationale (sub 10%), ilustrand o lipsa cronica a locurilor de munca in intreaga zona

Din punct de vedere al ofertei de locuri de munca la nivelul AZOFM, aceasta este nesemnificativa

Activitatile economice

Principalele sectoare economice (scurt istoric si situatia actuala)

Activitatile economice care s-au dezvoltat in orasul Horezu, s-au bazat in mare masura pe valorificarea resurselor locale, in special a lemnului si produselor agricole vegetale si animale.

Principala investitie din anii '70 a reprezentat-o fabrica de stofe de mobila, o unitate de industrie usoara de mari dimensiuni, amplasata intr-o zona inalta a orasului si ocupand cca. 7 ha de teren. Trebuie mentionat, ca imaginea acestei intreprinderi este o prezenta puternica in peisaj si nu tocmai in acord cu acesta. Intreprinderea a oferit un numar mare de locuri de munca (cca. 2000) generand un navetism intens din zonele vecine. Dupa 1990, activitatea acestei intreprinderi s-a diminuat continuu, astfel ca in 1996 mai lucrau aici 135 de persoane din care 105 navetisti

Tot in 1996 mai functionau la o capacitate redusa cele 2 fabrici din industria alimentara: de paine si de branzeturi. Aici lucrau inca 69 de salariati. In prezent toate aceste intreprinderi din industria usoara si alimentatie sunt 'in conservare', cu exceptia Fabricii de branzeturi care a fost reabilitata cu capital privat extern si urmeaza a fi pusa in functiune.

In ultimii 7-8 ani, s-au dezvoltat o serie de intreprinderi in sectorul privat, in domeniul constructiilor, tamplariei de aluminiu, mobilei si mai ales al transporturilor.

O alta activitate care s-a dezvoltat constant in ultimii ani, o reprezinta comertul alimentar si nealimentar cu amanuntul si intr-o mai mica masura alimentatia publica

Turismul nu a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa, serviciile si spatiile de primire pentru turism fiind in mare masura cele anterioare anului 1990, fiind supuse unui proces de modernizare: hotelul apartinand cooperatiei de consum si complexul

'Trei Stejari', unde exista si un camping cu casute pentru 60 de locuri. Agro- turismul a cunoscut o dezvoltare lenta, in ultimii ani infiintandu-se cca. 15 pensiuni, dar nu toate se inscriu in standardele ANTREC

_{In februarie 2004, erau 7 locuri de munca.}

Conform PUG oras Horezu, 1997.

Asociatia Nationala pentru Turism Rural si Ecologic.

Alaturi de aceste activitati de baza mai trebuie mentionate activitatile

mestesugaresti traditionale si ocupatii independente: cules, dulgherit, prelucrarea lemnului, olarit, tesaturi, etc

Sectorul IMM si alti agenti economici (AF si PF)

In acest capitol sunt prezentate informatii cu privire la sectorul cel mai activ ale economiei horezene, respetiv sectorul IMM.

Tabel 10: Structura sectorului IMM pe domenii principale de activitate*

*pe baza datelor de la ORC Tribunalul Valcea 2004 (pentru 2002)

Din totalul celor 194 de firme inregistrate la ORC Valcea, numai 21 aveau peste

10 salariati in 2002 (intreprinderi mici), celelalte avand sub 10 (micro- intreprinderi). Totusi numai 61 (31,4%) de firme au declarat ca au cel putin un salariat.

Ponderea cea mai mare o detin firmele din domeniul serviciilor: 137, respectiv

din total. Dintre acestea, 56 (28,9% din total) desfasoara activitati de comert cu amanuntul.

Firmele din domeniile productiei industriale sunt in numar de 42 si reprezinta

21,7% din total, in timp ce firmele din constructii sunt in numar de 10 si detin 5,2%

din totalul firmelor inregistrate.

Din punct de vedere al fortei de munca cuprinse in domeniile de activitate ale IMM, 51,5% sunt in servicii, 33.6% in activitati productive si 14,6% in constructii. O pondere importanta o reprezinta serviciile de transport care reprezinta 8,2% ca numar de firme si peste 17% dupa numarul de angajati.

O mentiune aparte trebuie facuta aici in legatura cu populatia de rudari, care nu are ocupatii stabile si se ocupa cu prelucrarea si taierea lemnului, culesul fructelor de padure etc.

Se poate aprecia ca profilul economic al sectorului IMM al orasului Horezu este

dominat de activitati de tip tertiar. Trebuie insa remarcat ca este dezvoltat un sector al serviciilor cu valoare adaugata mica: comert alimentar, nealimentar si transporturi. Sectorul productiv, in curs de redresare dupa declinul spectaculos din ultimii 7-8 ani, cuprinde intreprinderi mici si micro-intreprinderi si este orientat mai ales pe prelucrarea produselor locale (produse agricole vegetale si animale si lemn).

Dupa numarul de salariati, intre primele 10 firme din oras sunt 4 de productie, 3 de constructii, 2 de transport si numai una cu profil comercial.

Tabel 11: Primele 10 firme dupa numarul de salariati

Dupa cifra de afaceri, intre primele 10 firme din oras sunt 4 de productie, 2 de

transport, una de constructii, si 3 cu profil comercial. Dintre acestea 6 sunt si intre primele 10 firme dupa numarul de salariati. Trebuie insa mentionat ca numai 95 de firme au inscrisa cifra de afaceri.

Tabel 12: Primele 10 firme dupa cifra de afaceri

_{Calculata la valoarea de 1 Euro = 32.000 de lei (valoare medie 2002)}

Dupa profitul brut declarat, intre primele 10 firme din oras sunt 2 de productie, 1

de transport, una de constructii, si 7 cu activitati comerciale, alimentatie publica si alte servicii. Dintre acestea 2 se afla cuprinse si intre primele 10 firme dupa numarul de salariati si dupa cifra de afaceri. Trebuie mentionat ca numai 65 de firme au mentionat profitul brut obtinut.

Tabel 13: Primele 10 firme dupa profitul brut declarat

In afara activitatii societatilor comerciale sectorul privat se caracterizeaza prin

existenta unui numar important de asociatii familiale (AF) si persoane fizice autorizate(PF) care desfasoara activitati cu precadere in domeniul cometului

Administratia publica locala – potential managerial

Administratia publica a orasului Horezu este organizata in conformitate cu prevederile Legii 215 /2001. Conform art. 29, numarul corespunzator de consilieri locali este de 15. Atributiile Consiliului Local sunt stabilite la art. 38 si sunt in numar de 26. Atributiile stabilite prin lege privesc atat probleme de administrare curenta si reglementare a aparatului propriu de lucru cat si probleme de dezvoltare

pe termen mediu si lung a unitatii administrativ – teritoriale. Dintre acestea amintim urmatoarele:

avizarea sau aprobarea, dupa caz, de studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-

sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in conditiile legii;

administrarea domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;

infiintarea de institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local;

infiintarea si reorganizarea regiilor autonome de interes local;

protectia si refacerea mediului inconjurator,

protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in conditiile legii;

cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor

actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;

cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;

asigurarea libertatii comertului si incurajarea liberei initiative, in conditiile legii.

_{In 2003 erau inregistrate 250 de AF si PF in baza legii 507 /2002, inregistrand venituri de cca. 1,2 mlrd. lei.}

Primarul este conform art. 66, seful administratiei publice locale si al aparatului

propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza'. Atributiile acestuia sunt stabilite la art. 68 si sunt tot in numar de 26. Atributiile Primarului se refera in general la probleme de administrare curenta si control. O serie de atributii pot fi delegate Viceprimarului

(art. 70).

Aparatul propriu al Consiliului Local cuprinde in prezent un numar de 153,5 persoane organizate in 20 de compartimente, la care se adauga 53 de persoane din serviciul de gospodarie comunala locala (SGCL).

SGCL raspunde de furnizarea apei potabile, canalizarea apelor menajere si intretinerea statiei de epurare, colectarea si transportul deseurilor menajere precum si de intretinerea drumurilor comunale si a retelei stradale.

Principalele probleme sunt legate de functionalitatea relatiilor dintre

compartimente, de lipsa unor compartimente cu rol de pregatire a unor documente strategice, prognoze, intretinerea unei banci de date locale, dialog cu agentii economici, promovare locala si de subdimensionarea compartimentului de urbanism. In ultimul an, aceste probleme aui fost rezolvate in mare parte prin dezvoltarea compartimentului de amenajare a teritoriului, urmanism si mediu, infiintarea unui compartiment de integrare europeana, dezvoltarea serviciului de asistenta sociala, precum si preluarea prin protocol a Serviciului de evidenta comunitara locala de informatizare a persoanei si infiintarea Serviciului local de prevenire si interventii in situatii de urgenta (calamitati naturale, accidente, etc.).

Figura 4: Organigrama aparatului propriu al Consiliului Local al orasului Horezu

Resurse comunitare

O perspectiva a resurselor comunitare si nivelului de implicare al populatiei in viata sociala, este oferita de rezultatele anchetei sociologice prezentate in anexa numarul 1.

RESURSE NATURALE

Resurse de mediu /naturale (cu valori ale mediului natural inclusiv in zone adiacente)

Teritoriul orasului din punct de vedere al reliefului, se poate grupa in trei zone:

lunca raului Luncavat la sud, dealurile Ulmului, Romanilor, Ramestilor si Ursanilor

si la nord muntii Marginea, Petriceaua, Bolca, Ludeasa, Piscul Lung, Barcaciu, Pietrile Rosii si Valeanu

Zona de lunca este favorabila culturilor agricole, predominante fiind cele de porumb si cartof. Zona colinara este bogata in plantatii de pomi fructiferi, in special mar si prun.

Zona impadurita este variata ca specii arboricole, dominante fiind insa padurile de foioase (in special fag) pana la altitudinea de 1200 metri si de rasinoase (brad, molid, pin) mai sus de acest nivel. La inaltimi de peste 1500 metri domina pasunile

si golurile alpine.

Padurea, care acopera peste 56% din teritoriu ofera un serie de resurse naturale

cu valoare economica dintre care cele mai importante sunt lemnul, fructele de padure, ciupercile si fondul cinegetic.

Valori de interes turistic deosebit se afla in zonele invecinate: peisaje, pesteri, trasee montane. Trebuie mentionata Pestera Liliecilor, rezervatie naturala de interes natural, aflata in comuna Costesti, satul Bistrita, precum si zonele ceva mai indepartate, dar accesibile pe cai rutiere sau pe trasee de munte: valea Lotrului, zona Ranca – Polovragi si mai ales valea Oltului cu parcul national Cozia.

Resurse de teren

_{Orasul Horezu administreaza in prezent un teritoriu de 117,7 kmp, reprezentand}

din suprafata judetului Valcea Suprafata este mare in comparatie cu marimea medie a unei UAT la nivel de judet, respectiv 66,3 kmp si se explica prin pozitia sa la poalele versantilor muntosi, cea mai mare parte a teritoriului fiind acoperita de paduri si goluri alpine.

Desi detine o suprafata mare de teren, orasul Horezu nu poate beneficia din plin de aceasta resursa din mai multe motive:

Cea mai mare parte a teritoriului este greu accesibila si se afla in posesia si administrarea regiei nationale a padurilor (cca. 25%) si a obstilor de proprietari recent reinfiintate.

Zona in care se pot dezvolta activitati economice prelucratoare (zona construibila) desi nu foarte mica in raport cu necesitatile actuale este limitata teritorial la zona din sudul orasului, adiacenta DN 67, intre vaile Luncavitei si Luncaveciorului, datorita accesibilitatii dificile pe directiile perpendiculare (catre satele componente).

Zonele mai bine echipate din punct de vedere al utilitatilor sunt in general de-a lungul drumurilor principale, dar chiar si in aceste conditii lipsa gazelor naturale poate fi un handicap major.

_{Sursa: Blidaru, V., 'Fisa monografica – orasul Horezu', manuscris.}

Judetul Valcea are 5765 kmp si cuprinde un numar de 11 orase si 76 de comune cu 564 de localitati, revenind in medie 6,5 localitati pe unitate administrativ – teritoriala.

Proprietatea agricola, privata in proportie de 62,3% si obsteasca 17,3%

este foarte fragmentata, fiind apreciata la cca. 20 parcele /proprietate

(in conditiile in care media in zona colinara este apreciata la 5-6

parcele /proprietate); cu toate acestea nu exista inca forme asociative

in domeniul activitatilor agricole (exceptie facand obstile si doua noi asociatii ale crescatorilor de animale: Asociatia Horezeanca si Asociatia crescatorilor de bovine, ovine, caprine si porcine Ursani).

Evidenta cadastrala este realizata intr-o proportie foarte redusa, ceea ce impiedica atat asigurarea unei impozitari corecte a proprietatilor cat

si a unei utilizari eficiente a terenului agricol (prin bonitare) precum si

dezvoltarea unei politici de terenuri la nivelul administratiei locale si a unei promovari active a valorilor funciare disponibile.

Fondul funciar nu a suferit modificari majore in ultimii 10-12 ani, dupa cum se poate observa din tabelul nr. 2, ponderea terenurilor impadurite si a pasunilor mentinandu-se la nivel de 84 – 85% din total. Terenurile arabile si livezile au crescut nesemnificativ. Pe un interval mai mare de timp (intre 1948 si 1989) se pot observa schimbari structurale, remarcabila fiind cresterea suprafetelor pomicole.

Tabel 14: Evolutia fondului funciar al orasului Horezu*

* Sursa: date ale Primariei Horezu

Structura fondului funciar indica o pondere deosebit de mare a suprafetelor impadurite si a pasunilor si fanetelor, acestea acoperind peste 85% din teritoriul administrativ. O pondere importanta o au si terenurile ocupate de livezi, 4,4% din teritoriu, pondere care nu este insa neobisnuita pentru judetul Valcea (6%) si zona subcarpatica, in general.

Tabel 15: Structura fondului funciar dupa proprietari in orasul Horezu*

*sursa: Primaria Horezu

Structura de proprietate indica o pondere dominanta a sectorului privat si obstesc

(peste 73%). Suprafetele agricole in totalitate si 57,6% din suprafetele forestiere apartin detinatorilor privati si obstilor.

In proprietate publica se afla, in principal terenurile impadurite ale ROMSILVA si caile de comunicatie de interes national si judetean (AND respectiv Directia judeteana a drumurilor).

Ca proprietar si administrator al proprietatii publice de interes local, Consiliul Local detine sub 1% din suprafata totala, respectiv, cca. 85 ha, din care 71% drumuri. Consiliul Local este insa si detinatorul unei importante suprafete agricole (pasune) de 859 ha si a unei suprafete de 14 ha de padure.

RESURSE FIZICE SI DE PRODUCTIE

Terenuri in intravilan

Structura terenurilor cuprinse in intravilan poate fi urmarita prin analiza bilanturilor teritoriale intocmite si cuprinse in Planul urbanistic general (PUG) al orasului.

Bilantul teritorial intocmit pentru PUG in 1997 indica o pondere de cca. 78% a suprafetei cuprinse in intravilan pentru Horezu si satele Romani de Jos si Romani

de Sus. In aceste 3 localitati este grupata de altfel cea mai mare parte a populatiei, respectiv 83%. Concentrarea cea mai mare este in localitatea – centru unde este cazata peste 55.5% din populatie. Totusi diferentele nu sunt extrem de mari, indicand faptul ca orasul Horezu, cu exceptia zonei sale centrale, are o dezvoltare spatiala comparabila cu cea a celorlalte sate apartinatoare.

Tabel 16: Bilant teritorial al orasului Horezu, pe localitati conform PUG 1997*

* PUG Horezu 1997, pr. Nr. 5397, Proiect Valcea S.A, arh. Doina Negoita

Ceea ce se poate observa din datele de bilant este ponderea extrem de redusa a zonelor aferente altor functiuni decat locuirea si circulatia in satele apartinatoare, exceptie facand numai Romani de Jos. Zonele de interes public, de productie si recreere se concentreaza aproape in totalitate in oras si in satul Romani de Jos.

In perioada 2001 – 2003 a fost elaborata versiunea digitala a PUG Horezu. Cu aceasta ocazie a fost corectat bilantul situatiei existente si au fost facute propuneri

de modificare a acestuia prin corectarea unor suprafete. Principalele modificari au avut in vedere eliminarea suprafetelor cu destinatie exclusiv agricola, din intravilan

si introducerea de noi terenuri in special in zonele de sud si est ale teritoriului.

Sunt preluate si pastrate propunerile din PUG 1997 de extindere a terenurilor cu

destinatie industriala din sudul teritoriului (zona Treapt, in vecinatatea fostei fabrici

de tesaturi si stofe pentru mobila 'Mobitex', pe DN 67, la iesirea spre Tg. Jiu). Trebuie remarcate cresterile suprafetelor afectate institutiilor publice si serviciilor precum si unitatilor de productie.

Tabel 17: Bilant teritorial al orasului Horezu conform PUG 2001*

'PUG Horezu 2001 – sistem digital cu aplicatie dinamica de vizualizare, analiza, scenarizare si tiparire ce poate fi preluat in PUG', Proiectare Popescu, arh. Constantin Popescu

Reducerea de teren operata este strict formala si discutabila din punct de vedere

al avantajelor economico-financiare. Pe de o parte sunt introduse in intravilan terenuri aflate de – a lungul cailor de comunicatie si care ar conduce la o dezvoltare de tip panglica criticabila ca strategie de dezvoltare spatiala, iar pe de alta parte se reduc potentiale surse de venit la bugetul local si posibilitatea proprietarilor de a vinde terenuri construibile in interiorul localitatii, sau utilizarea unor terenuri libere, in viitor pentru obiective de utilitate publica (mai ales in satele apartinatoare).

De remarcat este faptul ca in prezent a fost intocmit si aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru amenajarea viitoarei statiuni turistice in zona Vf. Roman, iar in viitor si in zona Valeanu.

Terenuri in proprietate publica

Inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al orasului Horezu a fost insusit de Consiliul Local al orasului in iulie 2001 si aprobat prin H.G. nr.1362 din 27.12.2001, Anexa 8 Horezu. Acesta cuprinde ca bunuri imobile suprafete de teren plantat, terenuri libere, oglinzi de apa, cai de circulatie, poduri, retele tehnico- edilitare si numeroase cladiri de interes public cu terenul lor aferent. In total, patrimoniul public cuprinde 26,8 ha de teren, 34.057 mp SDC, 6,4 km retea termoficare 22,4 km drumuri comunale si strazi si 52 de poduri si podete.

Tabel 18: Structura principalelor elemente componente ale domeniului public al orasului Horezu (mai putin drumuri, strazi si poduri /podete)

Suprafetele de teren sunt cuprinse atat in intravilan cat si in extravilan. Pana in

prezent nu este intocmit cadastrul acestor bunuri imobiliare, fiind dificila o evaluare

a valorii lor patrimoniale.

Ca principale terenuri si constructii de interes public pot fi mentionate:

parcul Zavoi in suprafata de 6 ha

zonele plantate din sud-vestul orasului (zona 'La stejari' si 'Stadion') in suprafata de 37,3 ha

zona afectata 'Targului saptamanal' in suprafata de 1,6 ha

piata agro-alimentara

constructii de invatamant (liceu, 7 scoli, gradinita-cresa)

constructii pentru sanatate (spital, policlinica, corp spital in constructie)

cladiri cu functie culturala (1 casa de cultura si 4 camine culturale)

cladiri cu destinatie comerciala

cladiri pentru functiuni administrative

Infrastructura tehnica

Alimentarea cu apa:

Captari din surse de suprafata la Romani (anul 1979) si la Ramesti din 1997; sursa Horezu este cea mai veche si dispune de un rezervor de 2500 mc si asigura apa potabila in orasul Horezu. Lungimea retelei este de cca. 15 km. In anii '90, reteaua a fost extinsa (cu cca. 1 km) pana in centrul satului Maldaresti. Sursa Ramesti este recent data in functiune, dispune de 2 rezervoare de 500 mc si asigura alimentarea cu apa in toate cele 6 sate apartinatoare precum si in zona Balanesti. Lungimea retelei este de cca. 37 km. Serviciul local de gospodarie comunala asigura servirea a cca. 1350 de gospodarii si 577 de apartamente, 73 de agenti economici si 14 institutii publice in urmatoarele conditii:

A se vedea anexa privind activitatea Serviciului de Gospodarie comunala si Locativa Horezu.

Reteaua de canalizare este realizata numai in orasul Horezu si are o lungime de cca. 12 km, acoperind cca. 60% din strazi. Statia de epurare, amplasata la limita administrativa a orasului Horezu cu comuna Maldaresti (Luncavat), cu o capacitate proiectata de 107 l/s, are trepte mecanice si biologice si epureaza cca.

24000 mc /luna, adica 800 mc /zi, respectiv cca. 9,3 l/s (din declaratiile d-lui Gosa, cca. 10 l/s).

Se apreciaza ca 75% din populatia orasului este racordata la reteaua de apa potabila, alimentati prin 2 aductiuni independente si statii de tratare a apei, iar 43% dintre acestia sunt racordati la reteaua de canalizare, apele uzate fiind tratate prin statia de epurare din localitate. In reteaua veche, pierderile nu sunt cunoscute. In

1994 a fost elaborat un SF pentru reabilitarea retelelor.

Incalzirea in sistem centralizat este asigurata numai pentru apartamentele din blocuri, dar numai pentru cca. 200, care mai sunt bransate. Incalzirea este asigurata prin intermediul a 2 centrale de cvartal, care functioneaza cu CLU

(combustibil lichid usor): CT1 langa piata si CT2 langa spital. Din cele 9 blocuri inca bransate, 2 sunt izolate (locuinte de serviciu: mineri si IAS). In majoritatea apartamentelor debransate pot fi vazute instalatii proprii de incalzire, datorita cosurilor numeroase, care apar pe fatade (desi unele blocuri au avut prevazute din constructie, cosuri pentru sobe. Se asigura si incalzirea spitalului orasenesc, Liceului, gradinitei si cresei din Horezu.

Orasul este strabatut de 26 km strazi asfaltate, cu trotuare, are 21 de poduri si numeroase podete, precum si 7 cismele publice.

Sunt amenajate 10 parcari cu o suprafata de 6606 mp. si 2 terenuri de joaca

pentru copii cu o suprafata totala de 1600 mp. Parcul Zavoi are o suprafata de

58750 mp. si un strand cu o suprafata de 1250 mp. Spatiile verzi din interiorul orasului au o suprafata de peste 10 ha.

O problema majora a orasului o reprezinta colectarea deseurilor si groapa de gunoi existenta, neamenajata, fara licenta de functionare, dar care a fost acceptata sa finctioneze pana in anul 2017 si care reprezinta un risc din punct de vedere ecologic. Aceasta se afla pe teritoriul administrativ al comunei Maldaresti si este proprietatea S.C. SACOMET S.A. Horezu.

Infrastructura sociala (echipamente sociale)

Educatia

In prezent, procesul de invatamant se desfasoara in 14 unitati scolare (6 gradinite

Horezu, Romanii de Sus, Ramesti, Tanasesti, Romanii de Sus - Saliste si Ursani; 6 scoli primare si gimnaziale: scoala cu clasele I-VIII Romanii de Jos, scoala cu clasele I-VIII Ramesti, Scoala cu clasele I-IV Romanii de Sus, scoala cu clasele I-IV Romanii de Sus - Saliste, scoala cu clasele I-IV Tanasesti, scoala cu clasele I-IV Ursani, Grupul Scolar Constantin Brancoveanu compus din gimnaziu, liceu si scoala profesionala), avand un numar de peste 2100 elevi, care invata in 133 de Sali de clasa, 6 laboratoare si 7 ateliere de scoala. Acestia sunt indrumati de peste 130 cadre didactice si maistii.

Liceul Horezu are profiluri de informatica, matematica-fizica, filologie, electrotehnica, biologie, mediu, turism, etc, cu peste 1800 de elevi la cursuri de zi. In perpectiva liceul se va extinde cu 16 sali de clasa, investitia fiind in derulare.

In oras functioneaza de asemenea o scoala sanitara postliceala, infiintata in 1994.

Sanatatea

Pe teritoriul orasului isi desfasoara activitatea un numar de 6 farmacii, din care 5

au capital privat si una cu capital de stat.

Exista un spital cu 155 de paturi si este in constructie un altul nou, cu 235 paturi.

Cultura

Casa de cultura Horezu a fost construita in anul 1966, iar in prezent intregul ansamblu are peste 23 incaperi cu o suprafata de 2260 mp. si o sala de spectacole cu 400 locuri.

Cinematograful este reabilitat si inchiriat de S.C. Obada Trans.

In oras exista o biblioteca oraseneasca, infiintata in 1949. Biblioteci mai functioneaza si in cadrul Grupului Scolar C. Brancoveanu.

Locuirea si resursele din gospodarii

Datele ultimelor 2 recensaminte indica o serie de schimbari pozitive la o serie de indicatori ai locuirii:

numarul locuintelor a crescut cu 98, iar al cladirilor cu 118; in proportie covarsitoare noile locuinte sunt probabil de tip individual;

numarul de camere de locuit a crescut aparent mai repede decat cifra locuintelor, indicatorul camere de locuit /persoana crescand de la 0.79

la 0.92; situatia este explicabila prin extinderi realizate la locuintele existente, dar si prin scaderea cifrei populatiei; cu toate acestea, indicatorul ramane subunitar ceea ce sugereaza un confort scazut al locuirii sub aspectul intimitatii;

datorita constructiei de noi locuinte si a extinderilor, suprafata locuibila

/locuitor a crescut de la 11.40 mp in 1992 la 12.56 mp in 2002; cresterea efectiva este de cca. 3000 mp, respectiv cca. 30 mp suprafata locuibila /locuinta, ceea ce reprezinta totusi o valoare modesta (daca se iau in considerare si extinderile, valoare devine si mai mica

suprafata locuibila /locuinta a scazut de la 35,1 mp in 1992, la 34,96 mp in 2002, sugerand o tendinta de a realiza noi spatii pentru locuire, dar cu resurse si investitii minimale;

se remarca o diminuare a numarului de persoane /gospodarie, scadere specifica intervalului de timp respectiv, pentru intreaga tara; aceasta scadere este motivata atat de scaderea numarului de locuitor cat si procesului lent dar continuu de descompunere a familiei traditionale;

semnificativa pentru scaderea gradului de atractivitate al orasului este reducerea substantiala a numarului de persoane care doresc sa se stabileasca in Horezu, in conditiile unei cresteri usoare a cifrei celor plecati pe termen lung.

Tabel 19: Principalii indicatori privind locuintele, la recensaminte (1992 si 2002)*

Date puse la dispozitie de Primaria Horezu. Datele oficiale prezinta abateri fata de acestea. Astfel,

in 1992, numarul de camere de locuit a fost de 5808, iar suprafata locuibila de 75418 mp ceea ce conduce la o suprafata locuibila /locuinta de numai 32,3 mp, respectiv de 10,5 mp suprafata locuibila /locuitor, in 1992.

Din punct de vedere al statutului juridic, in 2002, fondul de locuit este privat in proportie de 99,5%, ceea ce ridica problema asigurarii necesarului pentru locuinte sociale, actiuni de relocare, sau situatii de forta majora din fondul public (numarul locuintelor considerate ca fiind in sectorul de stat este 1

Sub aspectul confortului in locuinta, in 2002 situatia este urmatoarea:(%)

_{Suprafata locuibila este suprafata incaperilor de locuit: dormitoare si camere de zi.}

Date preliminare recensamant 2002, INS.

Se pot observa decalaje semnificative la alimentare cu apa, canalizare, sisteme de

incalzire si prezenta baii in locuinta

Numarul gospodariilor , conform datelor de recensamant este de 2303. Populatia este cuprinsa in proportie de 99% in gospodarii ale populatiei si numai 1% in gospodarii din unitati locuite din necesitate, sau in unitati de locuit institutionalizate. Numarul de apartamente este de cca. 650, in blocuri de locuinte colective cu P+4 etaje. Exista asadar cca. 1800 de locuinte si gospodarii individuale Raportul numar gospodarii /numar locuinte este subunitar in toate localitatile orasului, indicand un disponibil de locuinte.

Tabel 20: Indicatori privind gospodariile din localitatile orasului Horezu*

*Sursa: date recensamant (neoficiale)

Indicatorii privind gospodariile populatiei indica diferente semnificative intre satele apartinatoare si oras. Satele mai izolate indica o disponibilitate mai mare a fondului de locuit, rezultat probabil al scaderii populatiei si abandonarii unor spatii

de locuit. In ceea ce priveste numarul de persoane /gospodarie valorile superioare mediei pe oras indica preferinta pentru un mod de viata rural.

Prin gospodarie a populatiei s-a inteles grupul de doua sau mai multe persoane care locuiesc impreuna in mod obisnuit, avand, in general, legaturi de rudenie si care se gospodaresc in comun (contribuie impreuna la aprovizionarea si consumul de alimente si de alte bunuri esentiale traiului), participand integral sau partial la

bugetul de venituri si cheltuieli. Intr-o locuinta pot exista una sau mai multe gospodarii. (Recensamantul

populatiei si locuintelor 2002, INS).

²⁹ Datele Primariei Horezu indica 2254 de locuinte din care 573 apartamente si 1681 de locuinte individuale in

Pentru evaluarea numarului mediu de animale pe gospodarie au fost luate in

considerare numai 800 de gospodarii in localitatea Horezu si integral numarul de gospodarii din satele apartinatoare. Se pot observa diferente semnificative in anumite cazuri, ceea ce poate indica o anumita specializare in cresterea animalelor (de ex: Ursani si Ifrimesti la ovine si caprine, Ramesti la pasari, Tanasesti la bovine.

Tabel 21: Animalele din gospodarii pe localitati*

Sursa: date recensamant (neoficiale)

Un numar de cca. 150 de familii beneficiaza de ajutor social (majoritatea in Ursani si Romani de Sus – Saliste), exista 54 de insotitori pentru persoane cu handicap si

18 copii institutionalizati la centrul de plasament din Costesti. Exista de asemenea

78 de cereri pentru locuinte sociale. Aceste cifre arata ca exista grupuri sociale de mici dimensiuni, cu probleme de saracie. Indicele de motorizare de 214 /1000 locuitori, este superior mediei pentru judetul Valcea (sub 100 /1000 in anul 2000).

Terenuri si constructii (civile si industriale) abandonate

Procesul de privatizare din ultimii ani, incetarea unor activitati economice care nu

s-au dovedit profitabile, transferul a tot mai multe responsabilitati administratiei locale, in procesul descentralizarii si in general transformarile care au avut loc in societatea romaneasca, in ultimii ani au avut efecte vizibile la nivelul tuturor tipurilor si categoriilor de proprietati.

Efectul cel mai notabil il reprezinta declinul industrial si abandonarea multor terenuri si constructii, atat de fostii cat si de noii proprietari. Dupa 1996, cand procesul de privatizare a fost accelerat, practic toate unitatile industriale au fost privatizate, dar numai cateva au fost convertite in unitati de productie functionale

(ex: Prelcon sau Contex). Cele mai importante zone industriale ale orasului, cea din sud (Treapt) si cea din nord se afla de mai mult timp in stare de conservare.

Tabel 22: Spatii de productie si de locuit aflate in conservare*

* Sursa: date puse la dispozitie de Primaria Horezu

Terenurile si constructiile industriale sunt echipate cu utilitati, sunt accesibile din

cai de comunicatie principale si reprezinta oportunitati pentru derularea unor proiecte de reabilitare, conversie, finantate din fonduri nerambursabile Phare sau din programe guvernamentale destinate IMM-urilor.

Importante spatii care au apartinut cooperativei de consum sunt in prezent vandute, ca urmare a reducerii importantei si activitatilor acesteia in proportie de

O serie de spatii disponibile au fost convertite sau sunt in curs de reabilitare in ultimii ani ca urmare a dezvoltarii sectorului privat. Cele mai semnificative exemple

in acest sens sunt unitatile de transport (Cotofana, Normandia, Transmontana) si firmele de constructii. Fosta fabrica de stofe pentru mobila este in curs de repunere in functiune datorita noului proprietar SC INSTIRIG Bals. Totusi suprafata terenurilor si constructiilor neutilizate sau partial utilizate, este in prezent importanta

O alta problema o reprezinta investitiile incepute dupa 1993 si nefinalizate din lipsa de fonduri, cum este cazul noilor sedii ale spitalului si ale liceului. Aceste constructii masive se afla in zona centrala a orasului, sunt vizibile din drumul national si contribuie in mod negativ la 'imaginea' orasului.

Pot fi semnalate si alte 'cazuri' mai putin vizibile: constructii scolare sau sociale vechi din satele apartinatoare, constructii cu caracter tehnic precum cele 2 centrale termice, aflate intr-o stare de degradare avansata si a caror utilizare se reduce constant prin debransarea abonatilor casnici de la reteaua de termoficare etc. O evidenta a acestor imobile si a caracteristicilor lor poate fi utila in vederea unei promovari active a potentialului existent.

Valori ale mediului construit (inclusiv in zone adiacente)

Fondul construit al orasului Horezu are o vechime medie. Conform statisticilor

Primariei orasului Horezu (2003), numai 14,8% dintre locuinte sunt mai vechi de

50 de ani, iar 40,1% au mai putin de 20 de ani. Un procent de 5,1% il reprezinta locuintele realizate in ultimii 5 ani. Daca se considera ca 20-30 de ani este un interval de timp care implica lucrari de reparatii majore sau consolidari atunci se poate observa ca cca. 60% din locuinte au peste 20 de ani vechime, iar 42% au peste 30 de ani vechime.

O problema specifica o reprezinta locuintele colective. Cele 9-10 cladiri care adapostesc cca. 600 apartamente au o vechime de 25-30 de ani si pot ridica probleme de reabilitare a instalatilor, de eficientizare a confortului termic si de renovare. Imaginea acestor clairi este afectata de transformari recente care urmaresc imbunatatirea confortului (termic in special), dar care determina modificari ale fatadelor: inchiderea balcoanelor si logiilor si montarea de centrale termice de apartament.

Zona centrala a orasului este considerata a avea o valoare urbanistica, fiind reprezentativa pentru un oras-targ. In acest sens au fost elaborate o serie de studii, la mijlocul anilor '90, pentru protejarea si reabilitarea ansamblului central. Din pacate nu au fost realizate investitii in acest sens si in prezent imaginea pitoreasca a acestei zone este umbrita de calitatea proasta a drumurilor si spatiilor publice.

O alta problema majora, de imagine a orasului o constituie lipsa unui centru

reprezentativ. In ultimii ani au fost realizate putine constructii de interes public, cele mai reprezentative in acest sens fiind sediile unor banci. Orasul are in proprietate o sala de sport, finantata de la bugetul central in cadrul unui program national destinat acestei functiuni.

Ritmul de construire in ultimii 6 ani a fost scazut, numarul de autorizatii eliberate

de Primarie in aceasta perioada fiind de 456 (76 /an), din care locuinte noi numai

26%. Ritmul de reinnoire a fondului construit a fost de 1-2% anual.

Orasul Horezu dispune insa de elemente valoroase de fond construit cu valoare de patrimoniu. Dintre acestea cele mai importante sunt:

ansamblul monahal de maici, manastirea Horezu aflat pe lista patrimoniului UNESCO si

biserica Intrarea in Biserica si Sf. Ioan Botezatorul din satul Ursani aflata pe lista monumentelor de importanta nationala

Alte lacasuri de cult cu valoare de patrimoniu, de interes local sunt: biserica Toti Sfintii Balanesti cunoscuta si sub denumirea de Schitul Balanesti, cel mai vechi monument istoric din oras, biserica parohiala sf. Voievozi Mihail si Gavril, biserica parohiala din centrul orasului Horezu, biserica Ceausu, biserica Covresti.

O zona de interes etnografic o reprezinta si fostul sat Olari (azi cuprins in teritoriul intravilan al orasului Horezu), unde se afla locuintele si atelierele de productie ale mesterilor ceramisti. Unele dintre aceste locuinte reprezinta marturii ale modului traditional de locuire din punct de vedere al formei, dimensiunilor, compartimentarii

si materialelor folosite (materiale traditionale: lemnul, sita pentru invelitoare etc.)

Trebuie semnalata de asemenea prezenta unor importante elemente de patrimoniu in zona invecinata orasului Horezu. Pot fi amintite urmatoarele ansambluri si monumente istorice din comunele:

Maldaresti: culele Greceanu si Duca

Costesti, satul Bistrita: manastirile Arnota si Bistrita

Mihaesti, satul Govora: ansamblul manastirii Govora

Pe o raza de cca. 1 ora de mers cu masina se afla alte ansambluri de interes precum manastirea Cozia (unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura religioasa din Romania) sau monumentele de arhitectura din vecinatatile municipiului Targu Jiu (inclusiv cunoscutul ansamblu de arta al sculptorului Constantin Brancusi)

9 RESURSE FINANCIARE

Una dintre problemele cu care se confrunta orasul Horezu o reprezinta valoarea scazuta a resurselor financiare publice de care dispune administratia locala. Procesul de descentralizare din ultimii 10 ani a fost insotit si de transferarea treptata a unor surse de venit la nivel local si de un nou sistem de redistributie a fondurilor colectate la bugetul central.

_{Lista acestora se afla publicata in MO nr. 152 /12.04.2000, Legea 5 /2000 privind aprobarea Sectiunii III a}

PATN- zone protejate.

Legea 7 din 1994 a reglementat pentru prima oara sistemul de impozite si taxe locale, fiind urmata de completari si modificari precum si de o noua lege sub forma OG 36 din 2002.

Principalele taxe si impozite care se colecteaza local sunt:

Impozitul pe cladiri

Impozitul si taxa pe teren

Taxa pentru mijloace de transport

Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

Taxe extrajudiciare de timbru

Impozitul pe spectacole si taxa hoteliera (in general, aplicata in statiuni)

Sistemul de colectare si cuantumul acestor taxe si impozite locale a fost relativ recent modificat, odata cu adoptarea noului Cod fiscal in decembrie 2003 (legea 571/2003) si a normelor metodologice de aplicare a acestuia (HG 44 /2004) precum si a Codului de procedura fiscala din decembrie 2003 (OG 92 /2003).

Tabel 23: Bugetul de venituri si cheltuieli al orasului Horezu in 2005

* 1 Euro = 3,51 RON

Analiza bugetului de venituri si cheltuieli din 2005 pune in evidenta dependenta semnificativa de sumele primite de la bugetul de stat si care reprezinta peste 80% din totalul veniturilor. Pe de alta parte aceste sume sunt cu destinatie precizata si

nu pot fi cheltuite pe programe si proiecte de dezvoltare locala

Valoarea totala in EURO a bugetului local este de 2,1 milioane, revenind in medie

_{cca. 300 Euro /locuitor. Apreciind bugetul la cca. 20% din PIB local, rezulta cca.}

_{900 Euro /locuitor, o valoare mult sub media nationala}

Colectarea veniturilor locale se realizeaza in proportie de 80 - 90%, iar sumele defalcate de la buget ajung de obicei cu intarziere, ceea ce ridica dificultati in administrarea curenta a resurselor financiare.

Trebuie semnalat faptul ca un handicap important pentru cresterea veniturilor din taxe si impozite locale, il reprezinta impozitul foarte mic pe terenul agricol din extravilan, respectiv 1 lei /ha (0.20 Euro /ha).

10 MEDIUL EXTERN

Conjunctura macro-economica, caracterizata in ultimii 7-8 ani printr-un amplu proces de restructurare, la toate nivelurile nu reprezinta un mediu favorabil unui proces de dezvoltare economica locala, decat in conditiile in care ar exista o strategie specifica a administratiei locale de a face fata provocarilor acestei perioade.

Principalele caracteristici sunt: privatizarea intreprinderilor de stat, modificarea pietelor locale si regionale, innasprirea si schimbarile rapide ale mediului concurential, slaba dezvoltare a capacitatilor antreprenoriale la nivel local, mediul inflationist, decapitalizarea intreprinderilor si accesul dificil la credite bancare.

Emergenta noului sector privat, are loc intr-un mediu, nu tocmai prielnic, mai ales

in orasele mici, cu o piata locala putin dezvoltata si in care activitatile economice anterioare se dovedesc a fi nerentabile. In aceste conditii, scaderea numarului de locuri de munca conduce la somaj si scaderea veniturilor din gospodarii. Este ceea ce in general s-a intamplat cu majoritatea oraselor mici si mijlocii din Romania, cu economii mai putin diversificate si care se inscriu mai greu in sistemul competitional dintre asezarile urbane.

Acestor conditii li se adauga un context legislativ si institutional in continua transformare, cu modificari frecvente si in general perturbatoare si care sporesc birocratia interna a organizatiilor publice si private.

Principalele relatii institutionale ale administratiei locale se stabilesc cu Consiliul Judetean si Prefectura Judetului, cu structurile descentralizate ale Guvernului la nivel local precum si cu regii nationale sau judetene care asigura anumite servicii

de administrare si distributie a unor resurse (energie electrica, gaze naturale, supravegherea resurselor de apa si a mediului, a padurilor, intretinerea drumurilor nationale si judetene etc.).

In ultimii 4-5 ani procesul de integrare in structurile europene, pe langa dificilele si costisitoarele adaptari ale cadrului normativ si legislativ, a adus si beneficiile directe ale politicii de dezvoltare regionala si ale instrumentelor financiare aferente, care in cazul Romaniei sunt Phare (pentru coeziune economica si sociala ), ISPA (pentru infrastructuri macro-teritoriale de mediu si transport) si SAPARD (pentru dezvoltare rurala). Accesarea fondurilor nerambursabile oferite prin intermediul acestor programe este o oportunitate pentru asezarile care se confrunta cu probleme de dezvoltare, cum este si cazul orasului Horezu si de care localitatea noastra a beneficiat in ultimul an (aprox. 220.000 euro).

³² In Romania nu se calculeaza valoarea Produsului Intern Brut (PIB) la nivel local. La nivel national, valoarea medie a PIB /locuitor, se situeaza in ultimii ani la 1600 – 1800 Euro (valoare absoluta).

Horezu este cuprins in zone de alocare prioritara a unor astfel de fonduri cum este

cazul sub-programului 'Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatilor intreprinderilor mici si mijlocii'. Ca oras cu zone rurale, Horezu poate accesa si fonduri pentru dezvoltare rurala, destinate masurilor de reabilitare a infrastructurilor de drumuri locale sau de modernizare a unitatilor de prelucrare a produselor agricole (SAPARD) sau programe de reabilitare si extindere a retelelor de distributie a apei, canalizare, epurarea apelor uzate, colectarea si gestionarea deseurilor, etc.

Oportunitatile mediului extern trebuie insa vazute si in cresterea mobilitatii persoanelor si implicit a turismului in toate formele lui. Din acest punct de vedere orasul Horezu constituie in ultimii ani un pol de atractie, in special datorita prezentei monumentului de patrimoniu mondial pe care il reprezinta manastirea Hurez. Evolutia crescanda a numarului de vizitatori ai acestui loc este relevanta in acest sens.

Tabel 24: Evolutia numarului turistilor vizitatori ai manastirii Hurez in ultimii 8 ani*

* sursa : conform datelor de la Manastirea Horezu

11 CONCLUZII

Dupa cum o demonstreaza datele statistice, dar si opinia locuitorilor si a oamenilor

de afaceri, orasul Horezu traverseaza o perioada de criza, care a inceput sa se manifeste cu acuitate dupa 1996, odata cu incetarea principalelor activitati productive in oras, dar si in imprejurimi (reducerea activitatii miniere in zona Alunu, Berbesti). Confruntati cu lisa locurilor de munca in ramuri industriale, locuitorii orasului s-au reintors la ocupatii traditionale, legate de exploatarea resurselor primare agricole, mestesuguri sau activitati comerciale de mica amploare. Pe fondul unei stari de recesiune economica, s-au dezvoltat totusi cateva noi unitati de productie in domeniul confectiilor metalice, firme de constructii si mai ales firme de transport de persoane si marfuri, care au absorbit o parte a fortei de munca disponibile, demonstrand o anumita vitalitate a sectorului privat local. Au aparut de asemenea, in ultimii ani sucursale ale unor importante banci (BCR, BRD, Raiffeisen) si firme de asigurare. Horezu continua sa fie un 'loc central', servind comunele din imediata apropiere, dar si pe cele aflate la 15-20 km distanta, prin institutiile care au o raza de servire teritoriala: spital, liceu, posta judecatorie, administratia finantelor publice, etc. si organizand targuri de marfuri saptamanale.

Oportunitati deosebite se deschid pentru oras in sfera turismului, cu conditia dezvoltarii adecvate a structurilor de primire. Este limpede ca locuitorii orasului privesc cu optimism viitorul si sunt dispusi sa actioneze pentru dezvoltarea economica a orasului. Intr-un astfel de proces se pune insa intotdeauna problema protejarii si pastrarii cu grija a valorilor existente in spiritul principiilor dezvoltarii durabile.

BIBLIOGRAFIE

1. Blidaru. V., 2003, 'Fisa monografica' – orasul Horezu, manuscris

Popa. C., 1999, Turismul rural in zona de nord a Olteniei. Perspective de dezvoltare., lucrare de doctorat

3. Tamas. C., 1995, Istoria Horezului, ed. Conphys, Rm. Valcea

Vamesu. I., 1972, 'Satul si scoala din Romanii de Jos' – micromonografie, manuscris

5. Anuarul statistic al Romaniei 2002, INS

6. Anuarul statistic al judetului Valcea, DJS Valcea

7. Recensamantul populatiei si locuintelor din 2002, date finale, INS

8. Recensamantul populatiei si locuintelor din 2002, date preliminare, INS

9. Recensamantul populatiei si locuintelor, 1966, INS.

Recensamantul populatiei si locuintelor, 1930, INS.

PUG Horezu 1997, pr. Nr. 5397, Proiect Valcea S.A, arh. Doina Negoita

PUG Horezu 2001 – sistem digital cu aplicatie dinamica de vizualizare, analiza, scenarizare si tiparire ce poate fi preluat in PUG', Proiectare Popescu, arh. Constantin Popescu

Legea 5 /2000 privind aprobarea PATN – Sectiunea a III a zone protejate.

Legea 351 /2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a IV-a, Reteaua de localitati

ANEXE

ANEXA 1: Raport de cercetare ANEXA 2: Grafice rezultate ancheta ANEXA 3: Chestionare

14 CARTOGRAME