INCASOUL DOCUMENTAR

Ca modalitate de plata utilizata in schimburile economice internationale, incasoul este reglementat prin documentul intitulat 'Reguli uniforme pentru incaso', cunoscut si sub denumirea de Publicatia 522 , revizuita in 1995 cu aplicabilitate de la 1 ian. 1996. Pana la aceasta data utilizarea incaso-urilor era supusa 'Regulilor uniforme pentru incasarea hartiilor comerciale', elaborate de Camera de Comert International - Paris in 1967, cand s-au unificat uzantele bancare in domeniu, revizuite apoi in 1979 sub denumirea 'Reguli uniforme privind incaso-urile' Publicatia 322 .

Spre deosebire de plata prin AD, decontarea prin incaso este relativ simpla, ieftina, dar negarantata bancar, ea bazandu-se, in esenta, pe obligatia de plata a cumparatorului asumata prin contractul comercial international, fara sa comporte nici un angajament de plata din partea bancilor implicate in derulare.

Definire. Mecanismul derularii

Prin incaso se intelege tratarea de catre banci, potrivit instructiunilor primite, a documentelor comerciale si (sau) financiare in scopul:

de a obtine acceptarea si / sau plata;

de a remite documente comerciale contra acceptarii si / sau, dupa caz, contra plata;

de a remite documente in alte conditii (art. 2).

Din aceasta definitie se disting anumite elemente esentiale care sunt specifice mecanismului incasoului:

a)     operatiunea este o simpla vehiculare de documente, ca atare obligatia bancilor ce intervin se rezuma la prestarea unui serviciu in anumite conditii impuse de instructiunile primite de la exportator si de regulile Publicatiei 522;

b)     documentele vehiculate de banci pot fi de doua feluri:

comerciale (factura, documente de transport, de proprietate etc.);

financiare (cambii, bilet la ordin, cec, chitante etc. utilizate pentru a obtine sume de bani).

De altfel, in functie de documentele vehiculate, se disting doua tipuri de incaso-uri:

simplu - este un incaso de documente financiare neinsotite de documente comerciale;

documentar - este un incaso de documente comerciale insotite sau nu de documente financiare;

c)     scopul operatiunii este transmiterea documentelor comerciale sau financiare, de la beneficiarul platii la platilor, contra plata, acceptare sau in alte conditii.

Indiferent insa de felul incasoului, simplu sau documentar, se poate vorbi de un caracter documentar al platii, in sensul ca prin vehicularea documentelor de banci mecanismul incasoului permite in final sa se obtina o plata contra documente. Prin transmiterea documentelor in acest mod, se urmareste ca destinatarul acestora sa nu intre in posesia lor decat in momentul executarii obligatiei sale de plata sau alta similara (acceptarea cambiilor). In cazul incasoului documentar caracterul documentar este mai pronuntat in sensul ca importatorul efectueaza plata nu contra marfa, ci contra documentele care atesta livrarea potrivit conditiilor stabilite in contractul comercial international.

Cel putin teoretic, incasoul confera o anumita certitudine partenerilor privind indeplinirea obligatiilor asumate prin contractul comercial international.

Cumparatorul, vazand documentele inainte de a le onora, are siguranta ca efectueaza plata numai dupa ce exportatorul si-a indeplinit obligatiile asumate si a exportat marfa.

In acelasi timp, vanzatorul , la randul sau are siguranta ca importatorul nu va intra in posesia documentelor pentru a-si ridica marfa decat dupa ce le va achita.

Cu toate acestea, incasoul nu reprezinta nici o garantie pentru exportator, ca importatorul va achita sau va achita de indata documentele. Singura obligatie de plata a importatorului fiind cea asumata prin contractul comercial, riscurile de neincasare sunt cele specifice unei astfel de obligatii. Daca la aceste elemente se adauga si faptul ca potrivit uzantei (art.21) spezele si comisioanele bancare sunt suportate de exportator, reiese clar ca in cadrul acestei modalitati de plata avantajele sunt in principal de partea importatorului. De aici, si orientarea pe planul activitatii de comert exterior de a promova aceasta modalitate de plata in raport cu partenerii la care relatiile se bazeaza pe increderea reciproca, atat in ce priveste respectarea conditiilor contractuale de livrare a marfurilor, cat si in ce priveste solvabilitatea. In relatiile de comert exterior ale tarii noastre incasoul documentar este utilizat prioritar in relatiile de plati comerciale cu partenerii de incredere si adesea dublat de un instrument de garantare. Cu toate acestea ponderea sa in ansamblu platilor cu strainatatea ramane modesta (10 - 15 %), intr-o mult mai mare masura fiind utilizat in relatiile de plati necomerciale.

Principalele etape in derularea platii prin incasoul documentar sunt:

Contractul comercial international prin care partenerii au convenit plata. Incasoul documentar este documentul de referinta pentru exportator in indeplinirea obligatiilor sale.

Livrarea marfii. Acest moment declanseaza ansamblul etapelor privind derularea incasoului documentar. Livrarea marfii trebui realizata in stricta concordanta cu termenele de livrare si conditiile privind marfa convenite prin contract.

Setul de documente insotit de ordinul de plata la incaso este prezentat la banca exportatorului - banca emitenta. In ordinul de plata la incaso exportatorul solicita in mod expres plata la incaso si prezinta clar si precis conditiile in care vor fi inmanate documentele importatorului si denumirea documentelor si a numarului de exemplare ce vor fi remise acestuia.

8.Inposesia

2.Livrarea marfii  documentelor

ridica marfa

Importator Tras

Exportator Ordonator

1.Contract comercial

international

10. Notificarea  3. Documente 5. Notificare 6-7. Plata

privind incasarea  si ordin de importator importului

exportului incasari contra

documente

Remiterea documentelor

Banca importatorului Banca prezentatoare

Banca exportatorului Banca remitenta

si ordinului de incasare

9. Remiterea incasarii

documentelor

Fig. 1

Fluxul operatiunilor bancare in

cazul incasoului documentar

Banca remitenta, actionand la ordinul clientului ei, emite propriul ei document - incaso documentar - in cadrul caruia preia (si traduce) intocmai instructiunile primite de la ordonator, pe care i1 remite bancii importatorului insotit de setul de documente depus de exportator atestand livrarea marfii.

5. Notificarea importatorului. Banca prezentatoare, la sosirea documentelor, avizeaza importatorul de sosirea acestora.

Documentele contra plata sau contra acceptare. In functie de instructiunile primite in incaso documentar, banca prezentatoare elibereaza importatorului documentele - fie contra plata, fie contra acceptarea cambiei (sau in alte conditii).

8. In posesia documentelor importatorul ridica marfa.

9. dupa incasarea contravalorii documentelor de la exportator, banca importatorului remite banii (sau in cazul documente contra acceptare - remite cambia) bancii remitente.

10.La primirea banilor, banca remitenta notifica exportatorul de incasarea exportului. In cazul in care prin instructiunile date au fost documente contra acceptare, ii remite cambia acceptata. In aceasta a doua situatie exportatorul asteapta scadenta pentru a incasa cambia (circuitul repetandu-se - sub forma incasoului financiar).

Mecanismul este prezentat simplificat, considerandu-se ca operatiunea se deruleaza direct prin intermediul celor doua banci care deservesc operatiunile exportatorului si respectiv, ale importatorului, in practica, in afara de aceste doua banci, mai pot interveni una sau chiar mai multe banci terte. In acest caz, fazele de derulare, in principiu, raman neschimbate, singura deosebire fiind lungimea circuitului interbancar prin interventia inca a uneia sau mai multor banci.

2. Partile implicate. Obligatii . Costuri bancare

Denumirea partilor implicate in derularea unui incaso, indiferent de caracterul sau, simplu sau documentar, este consacrata prin Publicatia 522:

ordonatorul - clientul care incredinteaza operatiunea de incaso bancii sale;

banca remitenta - banca la care ordonatorul a incredintat operatiunea de incaso;

banca insarcinata cu incasarea - orice banca, alta decat banca remitenta intervenind in operatia de incaso;

banca prezentatoare, respectiv banca insarcinata cu prezentarea documentelor trasului;

trasul - acela la care prezentarea documentelor trebuie sa fie facuta potrivit ordinului de incasare (art. 3).

Banca insarcinata cu incasarea si banca prezentatoare pot fi in practica una si aceeasi banca daca documentele sunt trimise direct bancii care deserveste afacerile trasului. Notiunile se separa atunci cand banca remitenta utilizeaza serviciile altei banci din tara trasului (sau din apropiere) - banca insarcinata cu incasarea, care la randul ei se adreseaza bancii care il deserveste pe tras -banca prezentatoare.

Ordonatorul sau vanzatorul, exportatorul in cazul incasoului documentar este cel care initiaza operatiunea. Dupa expedierea marfii intr-un interval de timp optim, depune la banca ce il deserveste setul de documente prin care atesta expedierea marfii in concordanta cu conditiile contractuale.

Interval de timp optim trebuie inteles in sensul ca documentele sa ajunga in termen cat mai scurt la cumparator prin banca sa pentru a se obtine plata, cu conditia ca acest lucru sa se petreaca; in orice caz, inaintea sosirii marfii la destinatie. Sosirea marfii cu mult inaintea

Documentelor prezinta mai multe dezavantaje pentru vanzator in cadrul acestei modalitati de decontare:

cu cat intervalul pana la sosirea documentelor este mai mare, cu atat se prelungeste creditul pe care indirect vanzatorul il acorda cumparatorului si deci, se intarzie incasarea contravalorii marfii exportate;

daca marfurile sunt sosite si documentele nu, iar cumparatorul din anumite motive nu mai este interesat in preluarea marfii sau doreste sa intarzie plata sau este de rea-credinta (desi, comercial asemenea lucruri nu sunt permise) poate face o verificare a marfurilor si poate constata, real sau nu, anumite nereguli pe care le poate utiliza ca argument in amanarea platii, obtinerea unui rabat sau renuntarea de a mai achizitiona marfa.

Aceste procedee nu concorda cu teoria incasoului (aceasta avand un caracter strict documentar) si totusi importatorii se folosesc de posibilitatea de refuz a platii la incaso, tratand in continuare problema exclusiv pe cale comerciala;

sosirea marfii la destinate inaintea sosirii documentelor (in cazul transportului maritim) poate duce la cheltuieli mari de contrastalii, magazinaj etc., prin faptul ca importatorul, in lipsa conosamentului, nu poate prelua marfa de la caraus;

sosirea marfii expediata pe adresa cumparatorului inaintea documentelor mai comporta riscul (in caz de rea-credinta) ca acesta sa utilizeze marfa (iar plata sa o amane foarte mult) sau sa o vanda, sa-i schimbe domiciliul si astfel marfa sa fie pierduta pentru vanzator (de asemenea, fapte nepermise din punct de vedere comercial).

Exportatorul, fiind initiatorul operatiunii de incaso, este acela care stabileste conditiile concrete de derulare a acesteia, considerandu-se ca intreaga operatiune se desfasoara din ordinul sau, pe riscurile si raspunderea sa. Din acest motiv, documentele la incaso trebuie sa fie insotite de instructiuni de incasare, pe care exportatorul - pentru protejarea propriilor sale interese , trebuie sa le dea cat mai clar, complet si precis.

De retinut faptul ca, in cazul unor instructiuni neclare sau incomplete, bancile au posibilitatea, fie sa-l contacteze pe exportator solicitand eventuale precizari sau completari care ar fi necesare, fie sa execute operatiunea asa cum cred ele de cuviinta cu respectarea intelesului instructiunilor primite si in conformitate cu regulile Publicatiei 522.

Sub acest aspect trebuie subliniata inca o data ideea ca operatiunile privind incasoul se executa pe riscul si pentru contul exportatorului, ceea ce demonstreaza ca primul interesat in precizia, corectitudinea si claritatea instructiunilor este insusi exportatorul. Astfel, exportatorul isi pastreaza in permanent rolul de ordonator si conducator al operatiunii, interesul sau fiind de a da curs oricarei solicitari sau instiintari din partea bancilor, in sensul luarii de decizii de natura comerciala privind documentele sau contravaloarea acestora.

Pentru buna derulare a platii la incaso, pentru protectia lor, exportatorii trebuie ca in instructiunile date bancii remitente sa precizeze clar:

denumirea si adresa bancii prezentatoare sau a bancii insarcinate cu incasarea unde se vor remite documentele. In caz contrar, banca remitenta va trimite documentele unei banci cu care are relatii de corespondent, la libera sa alegere. Precizarea expresa a bancii insarcinate cu incasarea permite reducerea la maximum a numarului de banci prin care vor fi vehiculate documentele. Remiterea directa a documentelor reduce costul operatiunii si riscurile de pierdere sau intarziere a documentelor;

numele si adresa completa a trasului, importatorului, sunt necesare bancii prezentatoare de a notifica rapid si direct importatorul de sosirea documentelor si implicit scurtarea timpilor derularii operatiunii si incasarii banilor;

conditiile eliberarii documentelor de banca importatorului. Documentele trimise la incasare pot fi cu plata la vedere sau la un anumit termen de la vedere - respectiv la scadenta.

Pentru documentele trimise cu plata 'la vedere' se utilizeaza sintagma 'documente contra plata' abreviat D/P, ceea ce semnifica eliberarea documentelor de banca importatorului se realizeaza numai dupa ce acesta le-a platit.

Pentru documentele trimise cu plata la o scadenta se utilizeaza sintagma "documente contra acceptare" abreviat D/A. In acest caz, documentele comerciale sunt insotite de o cambie, iar eliberarea documentelor de banca importatorului se face numai dupa ce acesta accepta cambia.

Referitor la cambie este necesar:

sa se precizeze clar scadenta cambiei (fie data fixa, fie in raport cu data emiterii sau acceptarii), evitandu-se formulari de determinare a scadentelor care nu pot fi verificate (de la 'x' zile de la data sosirii marfurilor la destinatie etc.) care adesea atrag costuri suplimentare pentru corespondent si clarificari;

anticiparea eventualitatii neacceptarii platii cambiei de importator si, drept urmare, formularea unor instructiuni clare de actiune a bancii: daca urmeaza sa se solicite si intocmirea formalitatilor de protest de plata / acceptare si, in caz afirmativ, cine suporta costurile de protest;

in cazul cambiilor acceptate, care va fi circuitul lor: se returneaza exportatorului (intr-un numar de zile precizat de la acceptare) sau urmeaza sa fie pastrate de o banca (insasi banca insarcinata cu incasarea /sau o banca trustee) pana la scadenta (interval care poate fi pana la 90 de zile);

daca cambiile sunt insotite de documente comerciale, este necesar intotdeauna sa se precizeze clar conditiile in care sunt eliberate documentele, in lipsa unor astfel de instructiuni banesti le elibereaza numai contra plata;

cine si cum suporta taxele si comisioanele bancare pentru toate bancile implicate in relatia de incaso. De retinut este faptul ca, in cazul in care trasul refuza plata taxelor si comisioanelor bancare acestea automat sunt suportate de exportator si pot fi: deduse din suma de plata, sau in lipsa platii, debitate din contul exportatorului.

Astfel, banca insarcinata cu incasarea poate elibera documentele referitoare la marfa contra plata / acceptare, fara sa recupereze taxele si comisioanele de la importator, cu exceptia situatiei in care este instructata expres 'sa nu renunte'

aceeasi regula actioneaza si in cazul solicitarii platii unor dobanzi, in situatia in care, referitor la acestea nu se regasesc precizari in documentele anexate incasoului documentar.

daca exportatorul nu accepta plati partiale, este necesara precizarea ca documentele nu se elibereaza decat contra platii integrale.

In principiu, bancile pot accepta plati partiale dar (1) numai pentru incaso simplu (sau insotit de documente financiare) si (2) numai daca o astfel de plata partiala este permisa prin reglementarile legale in vigoare la locul platii (3) si prin ordinul de incasare nu sunt interzise plati partiale;

adesea, importatorii refuza plata integrala a documentelor, ei acceptand plata unei sume mai mici reprezentand: erori de facturare ale exportatorului, penalizari, lipsuri constatate la marfurile sosite (inaintea documentelor). Daca bancile au fost instructate in sensul 'neacceptarii platii partiale' acestea nu vor elibera documentele importatorului pana la plata integrala.

Din punct de vedere practic, problema este necesar a fi rezolvata direct intre exportator si importator.

Exportatorii trebuie sa ia in consideratie faptul ca bancile vor pastra la ele documentele (in esenta, la dispozitia bancii remitente, practic a ordonatorului) pentru noi instructiuni.

De retinut faptul ca pastrarea documentelor la dispozitia exportatorilor atrage costuri suplimentare.

Daca exportatorii, pe parcursul derularii incasoului sunt nevoiti sa accepte plati / incasari partiale, acceptul dat de ei trebuie sa fie insotit de instructiuni clare privind documentele. In principiu, in urma negocierii directe dintre exportator si importator, in cazul refuzului acestuia de a plati integral documentele, exportatorul poate da bancii:

instructiuni de eliberare a documentelor fara sa urmeze incasarea diferentei (in cazul in care a acceptat rabatul de pret, cerut de importator);

instructiuni de mentinere a documentelor la dispozitia bancii remitente, pentru sold (in cazul in care a negociat cu importatorul ca va urma o incasare pentru diferenta).

Cumparatorul (importatorul) sau trasul in cazul unui incaso documentar, in general, este destinatarul documentelor vehiculate la incaso, caruia, conform instructiunilor exportatorului, banca ii solicita sa indeplineasca o anumita conditie (plata, acceptare, alte conditii) in schimbul eliberarii documentelor.

Conditia de indeplinit se situeaza, de regula, in afara relatiilor directe nascute prin initierea operatiilor de incaso, reprezentand de obicei o obligatie a importatorului fata de exportator, asumata printr-un contract sau alt act juridic de natura comerciala sau civila.

In general, importatorul are obligatia ca dupa primirea notificarii sa se prezinte la banca, sa controleze documentele ce atesta expeditia marfii si in cazul in care este satisfacut de concordanta acestora cu contractul comercial international sa dispuna efectuarea platii.

In cazul in care, anumite conditii continute in ordinul de incaso (sau documentele ce-1 insotesc) nu corespund intereselor importatorului, acesta trebuie sa contracteze direct exportatorul pentru modificarea ordinului de incaso.

Daca ordinul de incaso este refuzat, refuzul de plata / acceptare trebuie insotit de instructiuni privind restituirea documentelor.

Pentru a usura derularea platii la incaso, bancile solicita importatorului ca fiecare dispozitie de plata pentru achitarea documentelor primite la incaso sa mentioneze referinta sub care banca respectiva a avizat primirea documentelor.

In practica activitatii de comert exterior, exista tendinta din partea importatorilor de a amana cat mai mult plata. Amanarea platii in limitele uzuale nu poate fi pusa in discutie. In cazul in care aceste termene depasesc limitele normale apar dezavantaje atat pentru vanzator, cat si pentru cumparator.

Dezavantajele pentru vanzator (au caracter material) decurg din aceea ca suma incorporata in marfa expediata este imobilizata si deci, inutilizabila de acesta, la care se poate adauga si dobanda pe care potential ar fi incasat-o prin depunerea sumei spre fructificare la banca.

Dezavantajele pentru importator (au caracter psihologic) sunt determinate de faptul ca creeaza suspiciuni si neincredere din partea furnizorului. Astfel, furnizorul intr-o etapa viitoare il va evita ca partener comercial sau ii va solicita ca modalitate de plata acreditivul pentru plata marfurilor ce le va contracta ulterior.

Din punct de vedere obligational, trasul (importatorul) nu este legat cu nimic fata de operatiunea de incaso si celelalte parti care intervin. Conditia ce se cere indeplinita de importator pentru realizarea incasoului este plata, acceptare etc; provenind dintr-o obligatie exterioara incasoului. Importatorul este singurul care controleaza incheierea operatiunii, in cadrul relatiilor nascute prin incaso, nici una din parti neavand mijloacele de determinare a acestuia la plata, acceptare etc. Singurele remedii impotriva trasului in cadrul unui incaso sunt remediile juridice proprii pentru executarea obligatiei trasului fata de ordonator (comerciala, cambiala, civila etc.).

Bancile. In mod normal, in operatiunea de incaso intervin doua banci, si anume:

banca remitenta, care primeste de la ordonator documentele insotite de instructiunile privind incasarea si care are rolul de a remite documentele unei

alte banci, dandu-i totodata dispozitiile de lucru conform instructiunilor si ordonatorului si practicii bancare;

banca insarcinata cu incasarea, care primeste documentele cu dispozitiile de incasare de la banca remitenta, avand sarcina de a asigura prezentarea documentelor trasului si de a obtine incasarea (acceptarea, indeplinirea altor conditii), transmitand in sens invers, conform instructiunilor primite, rezultatele incasoului (sume de bani, efecte de comert acceptate etc.).

In cazul in care operatiunea nu poate fi realizata direct de banca insarcinata cu incasarea, aceasta apeleaza la o a treia banca - banca prezentatoare - care preia sarcina de a prezenta documentele si a obtine incasarea.

Bancile indeplinesc rolul unor prestatori de servicii la ordinul exportatorului, percepand pentru aceasta comisioane bancare. Principala obligatie a bancilor este de a transmite documentele si a incasa contravaloarea lor, cu stricta respectare a instructiunilor ordonatorului. In cadrul acestei obligatii generale, bancile totusi sunt datoare in mod expres la:

controlul documentelor limitat la verificarea concordantei (aparente) dintre documentele prezentate efectiv si cele enumerate in ordinul de incasare, avizand exportatorul asupra neregulilor sau documentelor lipsa (art. 4);

executarea instructiunilor ordonatorului (art. 4b) de transmitere a documentelor;

prezentarea documentelor si obtinerea platii. Singura obligatie ferma este ca in caz de neacceptare sau neplata in cel mai scurt timp sa anunte ordonatorul (indicand si motivele) daca nu s-au dat alte instructiuni si sa-i tina documentele la dispozitie.

La primirea unei astfel de notificari, banca remitenta trebuie sa transmita noi instructiuni privind documentele: sa fie din nou prezentate importatorului; sa fie mentinute la dispozitie, sa fie restituite.

Daca banca remitenta nu procedeaza la transmiterea de noi instructiuni, in termen de 90 de zile, documentele sunt returnate bancii remitente.

Ceea ce trebuie retinut este ca bancilor nu le revine nici o raspundere in ce priveste orice fel de documente neprevazute care le afecteaza activitatea sau in legatura cu riscurile care apar in derularea incaso-urilor independent de actele si vointa bancilor. De asemenea, nu le revin responsabilitati in caz de neacceptare sau neplata in cadrul incaso-urilor si nu au obligatia de a urmari incasarea decat in limitele executarii instructiunilor exprese ale ordonatorului si ale necesitatii gestionarii in bune conditii a documentelor incredintate. De aici, obligatia oricarui exportator de a da instructiuni clare, complete si precise bancilor in dispozitia de incasare.

Costurile percepute de banci cu referire la operatiunile cu incaso-uri

Comisioanele sunt datorate bancilor comerciale, chiar daca ulterior documentele raman neplatite, abandonate sau returnate. Acestea sunt fie prin sume fixe (la unele operatiuni), fie procentual asupra sumelor (la alte operatiuni).

Comisioanele sune percepute si supuse "Regulilor si uzantelor uniforme cu privire la incaso" - Publicatia nr. 522/1995 a Camerei de Comert Internationale si se suporta de tragator (cumparatorul - importator) roi se incaseaza pe alta cale (ordin de plata etc.).

La incaso-uri, in general, bancile isi delimiteaza comisioanele: pe incaso financiar sau incaso simplu sau remitere documentara; alte banci le detaliaza si pe natura operatiunilor, respectiv pentru import si pentru export.

a)     La incaso-urile simple, pentru:

T    avizarea instructiunilor initiale;

T    remitere la acceptare;

T    remitere la incasare;

T    documente restituite neplatite.

b)    La incaso-urile documentare de import, pentru:

T    avizarea instructiunilor initiale;

T    remitere la acceptare;

T    plata documentelor la incaso;

T    eliberare documente "Free of Payment"

T    modificari ale instructiunilor initiale.

c)     La incaso-urile documentare de export, pentru:

T    remitere documente plata;

T    remitere documente "Free of Payment";

T    modificari ale instructiunilor initiale;

T    returnarea documentelor neplatite.

La cele mai sus, dupa caz, se mai percep comisioane si pentru urmatoarele:

prezentare suplimentara de documente pentru acceptare / plata;

prezentare ulterioara de reclamatii sau interventii pentru urgentarea platii / acceptarii, eliberarea documentelor;

corespondenta privind plata incaso-urilor si clarificarea instructiunilor.

3 Documente

Exportatorul, fiind initiatorul operatiunii de incaso, este cel care pornind de la clauzele convenite in contractul comercial international si in stricta conformitate cu acestea stabileste conditiile comerciale, de plata si de documente. Aceste conditii sunt. trecute in ordinul (sau dispozitia) de incasare care este insusi documentul denumit si incaso documentar. Dat fiind necesitatea precizarii obligatorii a unor elemente si pentru usurarea muncii bancare aceste formulare sunt tiparite de banci s utilizate de exportatori ca atare.

Ordinul de incasare cuprinde intotdeauna anumite elemente care trebuie stipulate complet si clar de exportator. Aceste elemente trebuie sa concorde cu cele din contractul comercial international si cu datele cuprinse in documentele transmise de exportator importatorului o data cu ordinul de incasare. In principal acestea sunt:

a)     precizari privind partile implicate:

numele si adresa completa a importatorului (trasului), respectiv a domiciliului la care trebuie facuta prezentarea documentelor;

numele si adresa bancilor implicate: a bancii remitente, prin intermediul careia vor fi transmise documentele si careia in final ii vor fi remisi banii sau cambiile; a bancii insarcinata cu incasarea, deci cea care contra documente va solicita plata sau acceptarea din partea trasului; eventual, poate fi indicata si alta banca in cazul in care s-a convenit astfel respectiv banca prezentatoare;

numele si adresa beneficiarului incasoului, respectiv a exportatorului;

b)     precizari privind elementele comerciale si de documente

denumirea exacta a marfii, cantitatea, pretul unitar etc.;

documentele care sunt prezentate: factura, documentul de transport, certificat de origine, certificat de asigurare etc., precizandu-se pentru fiecare numarul de exemplare si eventual si alte detalii;

detalii privind transportul si livrarea: transbordarile permise sau nepermise; interzicerea navlosirii unor nave cu o vechime mai mare de un anumit numar de ani; livrari partiale admise sau neadmise etc.;

c)     precizari privind conditiile de plata:

valoarea incasoului, deci suma ce va fi solicitata contra documente importatorului, cu indicarea monedei in care se va face plata;

insemnul D/P sau DAP (documents against payment), daca documentele vor fi eliberate importatorului contra plata sau insemnul D/A (documents contre acceptation), daca vor fi eliberate contra acceptarea cambiilor;

daca platile partiale sunt permise. In cazul in care ordinul de incasare nu face nici o referire, se considera plati partiale nepermise. In cazul platilor partiale admise banca insa nu va elibera documentele decat dupa primirea integrala a platii (art. 19);

d)     ordinul de incasare trebuie sa cuprinda instructiuni precise referitoare la procedura de urmat de banca in caz de neacceptare sau neplata; respectiv protestul de neplata sau de neacceptare; returnarea sau redirijarea documentelor; actiuni de protejare a marfii etc. Ordonatorul poate desemna si un reprezentant (mandatar) pentru a actiona in caz de neacceptare sau de neplata. Fara existenta acestor precizari banca insarcinata cu incasarea nu are nici o obligatie sa protesteze documentele, ea fiind doar datoare ca in cel mai scurt timp sa anunte ordonatorul (art. 16).

Desigur, ordinul de incasare mai cuprinde si anumite elemente generale valabile oricarui document: numarul incasoului (pentru identificare); modul in care se va face rambursarea sumei (telegrafic, letric, avion etc,); cine suporta spezele si comisioanele bancare (exportatorul, importatorul sau fiecare pentru comisioanele aferente bancilor din tara sa) etc.

Referitor la modul de intocmire si prezentare a documentelor regulile sunt cele uzuale prezentate la AD. Cu toate acestea, datorita riscului de plata pe care il prezinta incasoul documentar se impun anumite precizari de luat in considerare

Factura comerciala trebuie intocmita in numarul de exemplare cerut in contractul de baza. Toate elementele componente ale facturii pretul, calculele, specificarea marfurilor trebuie sa concorde, atat cu contractul de baza, cat si cu datele corespunzatoare preluate in celelalte documente cum ar fi documentul de transport (denumirea marfii, valoarea, greutatea, adresa importatorului etc.), documentul de asigurare (prin valoarea asigurata) etc.

Documentele de transport. In afara de regulile generale privind intocmirea corecta, documentele de transport trebuie astfel emise incat sa asigure cat mai mult timp (respectiv pana la preluarea marfii de importator) controlul exportatorului asupra marfurilor expediate. De aceea, la transporturile maritime si fluviale conosamentele trebuie emise intr-o forma negociabila, andosate in alb la ordinul bancii exportatorului sau a unei banci corespondente a acesteia, in nici un caz direct pe numele sau la ordinul importatorului.

Pentru transportul pe calea ferata, auto etc., documentele de expeditie (duplicatul fraht, scrisoarea de trasura feroviara, rutiera) se recomanda sa fie adresate pe numele unei case de expeditie internationala.

Certificatul sau polita de asigurare, ca si conosamentul, este de dorit sa fie emis in forma negociabila, andosat in alb.

Cambia. Setul de documente trimis importatorului poate sa cuprinda si cambii cu plata 'la vedere' sau 'la termen' in cazul marfurilor vandute pe credit. Cambiile sunt trase de exportator asupra importatorului (trasului) indicandu-se ca beneficiar al cambiei insusi exportatorul sau o banca din tara sa (comerciala romana). In cazul cambiilor cu plata 'la vedere', importatorul le achita in momentul preluarii documentelor, iar in cazul celor cu plata la scadenta le accepta, ele fiind remise exportatorului sau pastrate la o banca pentru a fi incasate la scadenta. Documentele sunt predate importatorului in momentul acceptarii cambiilor.

In afara de aceste documente, prin contract pot fi prevazute si alte documente pe care exportatorul este obligat sa le prezinte. Ele vor fi emise si intocmite corespunzator uzantelor si celor stipulate in contractul de baza.

4 Riscurile derularii platilor prin incaso documentar

Intrucat plata prin incaso nu presupune nici o obligatie sau garantie a platii in afara obligatiei asumate de cumparator prin contractul comercial, rezulta ca incasoul este o sursa de riscuri deloc neglijabile pentru vanzator. Intreaga gama de riscuri provine in principal din faptul ca, in tranzactia comerciala, conditia initierii demersurilor pentru obtinerea platii este existenta documentelor de expeditie, care presupun expedierea marfii. Cu alte cuvinte, exportatorul iti executa obligatia contractuala (livrarea marfii) urmarind ca numai dupa acest moment sa intreprinda cele necesare pentru obtinerea platii. Singura protectie a exportatorului este, in acest moment, faptul ca importatorul nu poate ridica marfa - in principiu -, nu poate sa obtina titlul de proprietate asupra marfurilor decat in momentul platii, cand intra in posesia documentelor. Principial deci, riscul exportatorului de a pierde marfa fara a obtine plata este eliminat.

Raman insa o serie de riscuri care pot surveni intre momentul expedierii marfii si cel al incasarii contravalorii ei. In ordinea frecventei lor in practica curenta, acestea sunt urmatoarele:

a)     Riscul intarzierii la plata, care decurge din faptul ca circuitul documentelor este imprecis ca durata, dand astfel posibilitatea importatorului de a intarzia el insusi sa se prezinte pentru preluarea documentelor contra plata.

Acest risc este considerabil amplificat in cazurile in care modul de executare a contractului (in special calitatea marfii), conjunctura pietei (evolutia preturilor, cursurilor valutare etc.) sau situatia financiara a importatorului prezinta variatii semnificative care pot determina importatorul la o tergiversare deliberata a momentului platii, in asteptarea fie a unor rabaturi de pret, a momentelor de conjunctura mai favorabile sau a propriei redresari financiare.

b)     Riscul de neplata din partea importatorului in cazul in care aceleasi elemente de insecuritate apar cu o amploare sporita, importatorul gasind caile de intrerupere a raporturilor contractuale sau asumandu-si riscurile neexecutarii contractului (platii) in schimbul altor avantaje. Neplata poate deci surveni ca urmare a unor fenomene sau evenimente care pot pune pe importator in dezavantaj absolut sau relativ, si anume; calitatea discutabila a marfii; conjunctura slaba a marfii pe piata; evolutia situatiei valutare in sensul in care afecteaza negativ competitivitatea importului; aparitia unor oferte mai avantajoase de marfa similara; situatia financiara precara a cumparatorului.

Neplata aduce dupa sine arbitrarea litigiului in instanta comerciala sau civila, recuperarea integrala a contravalorii marfii fiind teoretic asigurata, dar practic extrem de dificila datorita complexitatii motivelor posibile de neplata invocate si procedurilor juridice corespunzatoare foarte anevoioase. Chiar in cazul asemenea solutii, intarzierea recuperarii contravalorii marfii este extrem pagubitoare pentru exportator.

c)     Riscul diminuarii incasarii apare ca o consecinta directa a primelor doua categorii de riscuri semnalate (intarziere sau neplata), putandu-se concretiza in trei forme, si anume:

scaderea valorii si implicit a pretului marfii, fie ca urmare a deprecierii acesteia in perioada de intarziere, fie ca urmare a acceptarii de catre exportator a diminuarii pretului in vederea lichidarii tranzactiilor cat mai repede si cu pierderi minime;

efectuarea unor cheltuieli suplimentare in sarcina exportatorului pentru manipularea, depozitarea si protectia marfii, stationarea marfii pe mijlocul de transport catre o alta destinatie etc.;

plata de catre exportator a unor dobanzi neluate in calculul de eficienta a exportului in cazul in care operatiunea comerciala este finantata de un tert ( de regula banca) pana in momentul incasarii. In cele doua situatii din urma are loc indirect o diminuare a incasarilor exportatorului.

d)     Riscurile pierderii marfii, care poate surveni in doua situatii si anume:

in cazul in care marfa este expediata direct pe adresa unui cumparator de rea-credinta care si-o insuseste, o instraineaza si refuza plata; desigur un asemenea caz este destul de rar, teoretic existand suficiente remedii de natura civila si penala impotriva acestei situatii; practica totusi consemneaza asemenea disparitii de marfa care de obicei sunt urmate de dizolvarea firmei comerciale partenere sau de falimentul acesteia;

in cazul in care perioada de stationare a marfii in antrepozitele sau pe mijloacele de transport se prelungeste peste limita legala impusa de reglementarile vamale sau daca costurile de stocare si protectie depasesc valoarea marfurilor consecinta fiind confiscarea de autoritati sau de creditorii respectivi.

Tot aici se pot include si cazurile de degradare a marfii datorita stocarii indelungate

Modalitati de diminuare a riscurilor in operatiunile comerciale cu plata prin incaso documentar

In general, literatura de specialitate recomanda ca masuri necesare de evitare a riscurilor operatiunilor pe baza de incaso:

practicarea incasoului numai in relatiile cu parteneri siguri, cunoscuti si de o seriozitate si bonitate de necontestat;

masuri de pastrare a controlului asupra marfii prin expedierea ei pe numele unui tert (tranzitar), la dispozitia cumparatorului (operatiunea de vinculare);

obtinerea prin contract a unor clauze de garantare - de scrisoare de garantie bancara - prin diferite modalitati a platii la incaso. 

Fara a neglija efectele masurilor enumerate, trebuie retinut ca acestea nu elimina riscurile legate de derularea platilor la incaso, ci le diminueaza numai, in mai mica sau in mai mare masura, in functie de conditiile concrete ale fiecarei tranzactii.

Masurile de combatere a eventualelor efecte negative ale utilizarii incasoului ca modalitate de plata la export privesc mai putin tehnica financiar-bancara, fiind strans legate de domeniul tehnicii comerciale, de incheiere si derulare a contractelor.

a)       Contractarea exportului cu plata la incaso depinde de o serie de factori obiectivi privitori la:

natura marfii si pozitia ei pe piata - cu cat marfa va fi mai 'tare" cu atat riscul ca importatorul sa intarzie sau sa refuze plata este mai mic; dimpotriva, in cazul unei abundente de oferte de marfuri similare, acest risc creste;

pretul marfii - cu cat este mai competitiv, cu atat este mai mare interesul cumparatorului pentru tranzactie;

calitatea marfii - cu aceleasi efecte;

stabilitatea pietei pentru un anumit produs, manifestata prin tendinta de stabilitate sau crestere a pretului, asigura competitivitatea marfii in momentul platii;

conjunctura valutara, care poate influenta pretul relativ al marfii.

Din aceasta enumerare rezulta ca importanta este alegerea cu grija a domeniului de aplicare a incasoului. Tinand seama ca mare majoritate a riscurilor decurg din interesul importatorului pentru respectiva tranzactie comerciala, rezulta ca importanta este in primul rand stabilirea corecta, cu obiectivitate a nivelului de competitivitate la care se situeaza marfa pentru a se accepta plata la incaso.

b) Constructia pretului si conditiile financiare ocupa locul urmator ca importanta. Riscul preponderent al platii la incaso fiind acela al intarzierii la plata, sunt recomandabile masuri de acoperire a acestei intarzieri, ca de exemplu:

includerea in pret a unei marje acoperitoare, echivalenta cu dobanda pe perioada estimata a intarzierii la plata;

tratarea de conditii de plata pe credit pe termen scurt (care va fi egala cu durata estimata a intarzierii la plata), cu dobanda corespunzatoare creditului (inclusa in pret sau separate). Desi uneori se recomanda includerea in contract a unor penalitati de intarziere la plata, acest procedeu nu este intotdeauna potrivit, intrucat, prin acumularea penalitatilor de intarziere acestea pot constitui un motiv pentru cumparator sa doreasca intreruperea contractului, deci neplata.

c) Derularea in paralel de contracte comerciale cu marfuri similare pe aceeasi piata sau cel putin prospectarea pietei si stabilirea de contracte cu alti potentiali cumparatori se poate dovedi o metoda de strategie comerciala eficienta pentru diminuarea riscurilor incasoului. Desigur, aceasta este strans legata de gradul in care marfa este ceruta si apreciata pe piata, existenta mai multor clienti permitand dirijarea rapida a marfii catre un alt cumparator (si incasarea imediata) in cazul in care cumparatorul initial intarzie plata peste limitele normale sau o refuza din anumite motive.

d) Ceea ce exportatorul poate face in toate cazurile in care modalitatea de plata convenita este incasoul documentar este atitudinea sa activa in toate etapele - din momentul incheierii contractului si stipularii clauzelor de plata pana la momentul incasarii efective a contravalorii marfii. Posibilitatile de actiune pentru evitarea sau diminuarea riscurilor amintite sunt multiple.

d.l. In faza intocmirii contractului riscul de neplata poate fi evitat, in principal, prin includerea in contract a unor clauze acceptate de importator, care pot avea in vedere:

- solicitarea unui avans de la importator in contul livrarilor de marfuri contractate. Valoarea avansului se poate stabili luand in considerare potentialele cheltuieli pe care vanzatorul ar fi obligat sa le faca cu returnarea marfii in tara sa sau redirijarea pe alta piata in cazul refuzului de plata al importatorului;

- stipularea in contract a platii prin utilizarea cambiilor, precizandu-se expres dreptul, vanzatorului de a prezenta cumparatorului, o data cu documentele, o cambie trasa asupra acestuia spre a fi platita sau acceptata si avalizata. Aceasta clauza din contract trebuie sa se gaseasca materializata si in ordinul de incasare, prin instructiunile precise si complete pe care le da exportatorul bancii insarcinate cu incasarea. Avalizarea va fi solicitata sa fie data de o banca corespondenta bancii exportatorului;

solicitarea unei scrisori de garantie bancara prezentata de importator privind efectuarea platii.

d.2. In faza expedierii marfii si intocmirii documentelor spre a fi remise importatorului:

- executarea cat mai corecta a contractelor din punct de vedere al cantitatii si calitatii marfii, precum si a indeplinirii intocmai a tuturor obligatiilor contractuale, pentru a nu da importatorului prilejuri de a obstructiona plata;

- stoparea livrarii marfii, oricand exista indicii de elemente care ar putea determina neplata sau intarzierea la plata (marfa necorespunzatoare, ezitari ale cumparatorului in preluarea marfi, situatie financiara precara a partenerului etc.);

- intocmirea de documente de export in stricta conformitate cu conditiile contractului comercial si instructarea cat mai clara si precisa a bancilor cu privire la elementele de derulare a incasoului si la actiunile de intreprins in caz de neplata (protest, nedirijarea sau returnarea documentelor, actiuni de stocare si protejare a marfii etc.);

- emiterea si intocmirea unor documente, astfel incat sa permita exportatorului controlul asupra marfi pana la destinatie.

Astfel, conosamentul sa fie intocmit intr-o forma negociabila, andosat in alb sau la ordinul bancii comerciale romanesti, si nu direct pe numele sau la ordinul importatorului.

Certificatul de asigurare, in cazul in care marfa calatoreste asigurata de cumparator, trebuie intocmit intr-o forma negociabila, respectiv emis la ordinul exportatorului si andosat la ordinul unei banci corespondente a bancii romanesti din tara de destinatie a marfii.

d.3. Vinculatia este o alta modalitate de atenuare a riscului de neplata.

Expedierea marfurilor se face pe adresa unei banci corespondente a bancii

comerciale romanesti (cu acordul prealabil al acesteia, art. 6) sau (cel mai frecvent) pe adresa unei case de expeditie sau depozit general. Marfurile nu sunt eliberate importatorului de catre acestea decat pe baza dovezii bancare ca a achitat marfa. Vinculatia prezinta totusi anumite dezavantaje: fiind initiata de exportator cheltuielile sunt suportate de el; costurile vinculatiei sunt relativ ridicate; se mentine riscul de nepreluare in cazul in care importatorul nu mai este interesat de marfa.

d. In cazul incasoului documentar in care plata a fost prevazuta in transe potrivit livrarilor efectuate, daca importatorul nu achita documentele aferente unei transe, exportatorul poate sista livrarile urmatoare si sa solicite importatorului pentru celelalte livrari plata prin AD, concomitent cu initierea actiunii pentru plata incasoului neachitat.

d.5. Pe tot parcursul derularii incasoului, exportatorul ca initiator al operatiunii, trebuie sa urmareasca si marfa pana in momentul platii ei. Practica arata ca sunt porturi mici comparativ cu volumul mare al operatiunilor derulate in acestea, astfel ca deseori organele nationale impun taxe de magazinaj foarte mari, perioade de magazinaj scurte, apoi marfurile sunt scoase la licitatie. Ca atare, daca momentul platii este amanat de importator dintr-un motiv sau altul, marfa trebuie urmarita de exportator (importatorul neavand nici o obligatie in acest sens) caci astfel risca sa o piarda.

5 Incasoul simplu

Mecanismul incasoului simplu este identic cu mecanismul derularii incasoului documentar, teoria comportand anumite modificari conceptuale si de terminologie. Astfel, in locul documentelor comerciale sunt utilizate documente financiare, respectiv cambii, bilet la ordin, cecuri, chitante de plata sau alte instrumente analoage utilizate pentru a obtine sume de bani (A. Dispozitii generale si definitii). In derularea operatiunii acestea nu sunt insotite de documente comerciale (facturi, conosamente etc.). Totodata, prestatia trasului (importatorului) nu rezulta, ca in cazul incasoului documentar, numai dintr-o operatie comerciala, ci sumele de incasat prin incaso simplu pot fi rezultatul unei obligatii comerciale, necomerciale, financiare, obligatii cambiale etc. Documentele financiare se trimit la incasare insotite de ordinul de incasare prin care ordonatorul instructeaza banca insarcinata cu incasarea asupra modului in care va proceda in caz de plata (in ce cont va remite suma, la ce banca etc.) sau, in caz de refuz de plata din partea trasului (desemneaza un mandatar pentru a actiona in caz de neplata, se va apela la procedura de protest pentru neplata etc.).

Pentru incaso-urile simple bancile insarcinate cu incasarea pot accepta si plati partiale in cazul in care legislatia din tara in care se face plata permite (art. 18). Din acest considerent, ordonatorul trebuie sa mentioneze expres in ordinul de incasare ca incasarile partiale sunt interzise. Teoretic, una si aceeasi cambie poate forma obiectul a doua incaso-uri. Prima data, cambia insotind documentele comerciale in cadrul unui incaso documentar, care prevede plata pe credit, este trimisa spre acceptare si, a doua oara, singura (insotita doar de ordinul de incasare) este trimisa in cadrul incasoului simplu spre incasare. In practica, o cambie primita de banca insarcinata cu incasarea pentru acceptare, dupa acceptare poate sa nu mai fie trimisa ordonatorului sau bancii sale, ci scontata de aceasta sau pastrata pana la scadenta si apoi suma va fi trimisa ordonatorului.

6 Asemanari si deosebiri intre acreditivele documentare si incaso-urilor documentare

Asemanari si deosebiri intre acreditivele documentare si incaso-urile documentare

Intre acreditivele si incaso-urile documentare sunt o serie de asemanari si deosebiri, printre care mentionam:

Asemanari

ambele sunt modalitati de plata;

ambele sunt "documentare", deoarece plata se efectueaza pe baza de documente insotitoare care trebuie prezentate la plata odata cu acreditivul sau incasoul, la care se refera;

atat la acreditiv, cat si la incasoul documentar sunt aceleasi documente care pot fi cerute: factura comerciala externa cu sau fara viza consulara, factura proforma, scrisoarea de trasura sau  conosamentul, certificatul de origine;

ambele au durate de circuit bancar in functie de zonele geografice ale lumii;

ambele sunt definite si au stabilite "Reguli si uzante uniforme" pentru modul lor de utilizare si responsabilitatile partilor implicate in derularea acestora, "Reguli" elaborate de Camera de Comert Internationala, revazute si completate - adaptate periodic;

decontarea ambelor modalitati de plata este oarecum simpla si destul de rapida;

in cazul lipsei unor documente prevazute in conditiile acreditivului si incasoului ori neconcordantei unor date din documentele prezentate la plata, bancile refuza plata livrarii marfurilor;

la ambele modalitati de plata se poate solicita "confirmarea" de catre o terta banca.

Deosebiri

Este vorba de:

in cazul inchiderii unui acreditiv documentar, suma de plata este blocata (fie in contul bancar, fie creditul acordat in acest scop); aceasta suma sta la dispozitia vanzatorului -exportator care a indeplinit conditiile (clauzele) stipulate in acreditiv, pe cand la incaso nu este imobilizata suma aferenta platii;

ca o consecinta a celor mentionate mai inainte, la incaso nu exista certitudinea platii documentelor la prezentare, putand interveni o serie de situatii in ziua platii: lipsa de disponibilitati in general sau in valuta de plata, in special, ori din faptul ca nu a gasit, la randul sau, cumparatori pentru marfurile care i-au fost livrate sau nu doreste sa apeleze la un credit bancar pentru plata (care "costa" si greveaza asupra eficientei operatiunii de import etc.), in timp ce la acreditiv exista asigurarea platii sale, datorita blocarii sumei in banca, in momentul deschiderii (emiterii) sale.