Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Padurile pe Terra si industrializarea lemnului

Padurea se constituie ca un complex, cu un rol esential in viata planetei ea fiind intr-un fel pulmonul aceteia, eliberand oxigen si preluand in procesul de fotosinteza bioxidul de carbon.

Rolul sau este de echilibru ecologic in primul rand dar si de materie prima diverselor domenii economice. Suprafata padurilor era apreciata, in anul 2002 la cca 40 mil. Km². America de Sud fiind acoperita cu cca 9 mil. km², CSI cu cca 7,5 milioane Km² si Europa cu doar 1,6 mil. Km².

Ca state:

CSI, are peste 7,5 milioane Km²;

Brazilia, are peste 5,6 milioane Km²;

Canada, are peste 3,8 milioane Km²;

SUA, are peste 3,1 milioane Km²;

Congo, are peste 1,8 milioane Km²;

China, are peste 1,2 milioane Km²;

Exista state care au peste 75% din suprafata ocupata cu paduri ca: Surinam (92%), Congo, Finlanda (76%). State cu suprafete de paduri cuprinse intre 20-30%: in Romania (26,7% in 1998), Franta cca (22,7%), apoi Polonia, Germania, Franta, India, Turcia, Mexic etc. Sant state cu suprafete reduse de padure (sub 10%): Irak, Iran, Israel, Anglia, Olanda, Irlanda, sau sub 1% ca: Oman, Bahrein, Emiratele Arabe, Libia, Mali, Ciad.

Ca repartitie pe cap de locuitor mentionam:

4,3 ha/locuitor in Oceania;

3,5-4ha/locuitor in America de Sud;

3,7ha/locuitor in CSI;

3,2ha/locuitor in America de Nord;

1,9ha/locuitor in Africa;

0,4ha/locuitor in Asia;

0,3 ha/locuitor in Europa.

Rolul sau ecologic este dat de producerea anuala a 60% din oxigen, gaz evaluat la cca 23 miliarde tone/an, regenerat prin procesul de fotosinteza a intregului covor vegetal.

Ea are si un rol climatic reducand procesele de evaporatie, atenuiaza radiatia directa si difuza, creste umezeala atmosferei, atenuiaza viiturile dar si scurgerea apei, se constituie ca perdea de protectie pentru agricultura, transporturi, asezari rurale si urbane, etc.

Ea este materie prima pentru incalzit, pentru industria complexa a lemnului cu derivatele sale utile omului: busteni, cherestea, placaje, mobila, hartie, etc.

Productia de lemn exploatat anual depaseste 1,2 miliarde mc. Numai Europa fara CSI exploateaza 350 milioane mc.

Industrializarea lemnului o regasim in principale orase de pe Terra in vecinatatea exploatatiilor forestiere dar si in tarile dezvoltate cu suprafete reduse de paduri (Ex. Japonia, Olanda, etc.).

Pricipalele tari exportatoare sant; CSI (peste 36 milioane mc/an), SUA,Canada, Suedia, Finlanda, Indonezia, Brazilia. Tari importatoare: Anglia, Franta, Olanda, China, Coreea de Sud, Japonia, Iran, Irak, Arabia Saudita.

In functie de pozitionarea lor geografica distingerm urmatoarea repartite a padurilor:

Padurea Ecuatoriala - zona umeda cu precipitatii anuale mai mari de 1500l/mp, temperatura aerului mai mare de 20 grade Celsius, localizata in bazinul Amazonului, Muntii Anzi, Asia de Sud Est, zona umeda a Africii tropicale si NE Australiei. Aici domina palmierul de ulei, de cauciuc, abanosul, mahonul, lianele, arborele de paine, bananierul, eucaliptul (Australia);

Padurea mediteraneana: in jurul Marii Mediterana, in California, SE SUA, Chile, prezent este: stejarul de pluta, pinul, castanul, molidul, ficusul, portocalul,rozmarinul, lamaiul.

Padurea zonelor temperate detine 42% din suprafata mondiala si este situata intre 40-60° latitudine nordica si sudica cu subazinele:

paduri de conifere molid (in emisfera nordica), brad, pin, plop, mesteacan, prezente in Canada, Taigaua ruseasca, Zonele alpine din Europa - Carpati, Pirinei, caucaz, in Muntii Himalaei, etc;

Paduri de conifere din emisfera Australa (Australia, Asia de Sud, sudul Africii

Paduri de foioase din Europa de Vest, CSI, America de Nord, NE Chinei, Australia, etc.

Romania, in 1989 cu o suparafata impadurita de 26,7% era pe locul 10 in Europa. In prezent exista cca 6 milioane ha din care 4 milioane ha sant paduri de foioase si 1,9 milioane ha paduri de conifere.

Volumul de lemn din Romania este apreciat la cca 130 milioane mc, cu un potential anual de exploatare de cca 20 milioane mc.In ultimii 15 ani acesta nefiind controlabil a depasit cu mult cifra mentionata.

Judetele cu suprafete mari de paduri sant: Suceava, Haraghita, Neamt, Maramures.

Valorificarea se face pentru: mobila, furnire, placaje, cherestea, binale, parchete, celuloza, etc in centre ca: Suceava, Bacau, R. Valcea, Arad, Tg. Mures, P.Neamt, Tg. Secuiesc, Salas, etc.

Exploatarea nerationala realizata in prezent a condus la dezgolirea versantilor, cresterea eroziunii solului si chiar la unele modificar microclimatice.

Se impune urgente masuri de rationalizarea a exploatatiilor, de reimpadurire a zonelor recent defrisate.

Transporturile pe Terra

Activitatile de transport ofera legaturi directe sau indirecte intre zonele cu materii prime, centrele prelucratoare si pietele de desfacere.

Aceste activitati au fost grupate in patru categorii:

Transporturi terestre;

Transporturi navale;

Transporturi aeriene;

Transporturi speciale.

Toate cele patru categorii au avut o dezvoltare extrem de rapida datorita dezvoltarii economiei mondiale. Fluxurile comerciale s-au impus in strategiile de dezvoltare si organizarea a celor patru tipuri de transport. Astfel, prin modernizarea soselelor si autostrazilor, a cailor ferate, a industriilor constructiilor de masini (auto, aeriene, navale, etc.) a crescut viteza de circulatie a marfurilor, a resurselor, financiare si implicit a profiturilor.

Toate cele patru categorii de transport au un istoric in evolutia lor, transporturile terestre si navale fiind dominante pana la mijlovul secolului XX. In prezent transporturile aeriene si speciale isi impun din ce in ce mai mult amprenta in circulatia marfurilor si a persoanelor (detalii in bibliografie). Nivelul de dezvoltare pe categoria activitatilor de transport se regaseste in concordanta cu gradul de dezvoltare economica, marile comunitati industrializate beneficiind de o retea a transporturilor foarte bine dezvoltata.

Astfel:

SUA, au peste 5x10⁶ Km retea drumuri si peste 75000 Km de autostrazi, cu peste 38 autovehicule pe Km de drum;

Franta, are 810000 Km drumuri din care, 8000 Km de autostrazi;

Canada, are 665000 Km drumuri din care, 15000 Km autostrazi;

Urmeaza Germania, Rusia, M. Britanie, Italia. Cea mai lunga sosea este Panamerican cu peste 15000 Km lungime.

Transportul de marfuri in Europa se realizeaza in procent de 70% pe caile rutiere.

Romania are o retea de drumuri in dezvoltare cu o lungime de peste 73000 Km, dar este deficitara la capitolul autostrazi. (cca 200Km).

Transporturile navale si aeriene sant preponderent dezvoltate in SUA, Franta, Germania, Canada, Anglia, Olanda, Brazilia, Australia, Rusia, Grecia (navale), China.

Transporturile speciale de tip: aerospatial, conducte de petrol, gaze, retele de telecomunicatii le regasim dezvoltate in arealul marilor puteri si a celor detinatoare de resurse fosile, in special petrol, si gaze naturale (Orientul Apropiat, CSI, Europa de NV si Centrala, America de Sud, Australia. (vezi bibliografia).

Turismul pe Terra

Turismul mondial

Totour - cuvant englez prin care se defineste actiunea de a face "o calatorie de agrement". Organizatia Mondiala a turismului defineste turismul ca fiind "o calatorie de placere cu o durata mai mare de 24 de ore si mai mica de un an".

O definitie mai complexa defineste "turismul" ca o activitate ce cuprinde un grup de masuri necesare in organizarea unor calatori de agrement (simple sau mixate) prin sisteme definite respectiv: organizatii specializate, agentii, cat si pe cont propriu. La acestea se adauga si mijloacele de sustinere: industriale (transport) si financiare.

Din categoria tipurilor de turism mentionam:

- Turismul balnear;

- Turismu balnerar maritim;

- Turismu montan:

- Turismu pentru vanatoare si pescuit:

- Turismu cultural;

- Turismul comercial, expozitional;
- Turismul festivalier;

- Turismul sportiv;

O alta clasificarea este data de potentialul turistic zonal respectiv:

- Turismul natural;

- Turismul antropic;

- Turismul cultural istoric.

Potentialul turistic mondial este concentrat in: Europa, America de Nord si de Sud, Asia, Africa, Australia.

In Europa distingem urmatoarele zone turistice:

zona mediteraniana, dominata de turismul balnear, in tari ca: Franta, Italia, Spania, Grecia, Tunisia, Maroc, Egipt, etc.

zona Europei de Vest , unde domina turismul cultural, festivalier, montan, balnear termal, etc, in zone turistice istorice ca: Franta, Africa de Sud, Scandinavia, Austria, Anglia, Germania, Cehia, Polonia, etc;

zona Americilor, unde este prezent turismul montan, balnear, cultural, comercial, expozitional, etc. SUA, Canada, Antile, America de Sud, etc;

zona Asiei Centrale si a Orientului Apropiat si departat, dominat de turismul cultural, istoric (China, India, Bangladesh, Iran, Irak, Japonia);

zona Africii, cu turism balnear, safari, cultural, etc.

zona Oceaniei si Australiei, prezent fiind turismul cultural, agrement sportiv;

zona CSI, turism cultural si de tip montan in centrele istorice din Sankt Petersburg, Moscova, cele din Ucraina (Kiev), Zona Caucaz, Zona Marii Negre si Marii Caspice, Asia Centrala cu centrele istorice Buhara si Taskent;

zona polara: turism sportiv, pescuit, vanat, etc.

Anual, incasarile din turism depasesc 450 miliarde de $ (10% din exportul mondial).

Pe state incasarile din turism in anul 2002 erau:

- 70 miliarde $ - SUA;

- 30 miliarde $ - Italia;

- 28 miliarde $ - Franta;

- 26 miliarde $ - Spania;

- 19 miliarde $ - Anglia;

- 18 miliarde $ - Germania;

- 13 miliarde $ - Austria si Canada.

2 Turismul in Romania

O detaliere a formelor de turism in Romania poate contribui la cunoastere potentialului acestor activitati.

Tara noastra are conditii deosebite pentru practicarea tuturor formelor de turism cu exceptia celor de tip safari.

Astfel, cele trei categorii de turism respectiv, natural, antropic si cultural istoric se imbina armonios in spatiu tarii, Romania avand prezente toate formele de relief, campii, dealuri, podisuri, munti, fluvii, o superba delta, acces maritim, cat si mari centre istorice.

In acest spatiu se practica majoritatea formelor de turism mentionate in capitolul anterior.

Repartitia spatiala a zonelor de turism este aproximativ proportionala, turisti romani si straini, avand posibilitatea realizarii a mai multor forme de turism: balnear - maritim, montan-balnerar, cultural istoric, festivalier- montan, comercial, istoric, etc.

Zonarea arealelor turistice se poate face pe mai multe criterii din care mentionam;

zonarea turismului natural (montan- munte, balnear - maritim- Marea Neagra, pescuit si vanat in delta)

zonarea turismului cultural istoric, marile centre culturale, Bucuresti, Iasi,Timisoara, Cluj, Sibiu, Sighisoara, Brasov, Suceava, etc.

O alta zonare regionala unde se pratica un turism mixat o mentionam;

- zona Marii Negre, litoralul romanesc, cu practicarea turismul balnearo-maritim,

comercial, festivalier, sportiv,etc;

zona Deltei Dunarii, turism sportiv, respectiv agrement;

zona Bucovinei, turism istoric cultural;

zona Brasov- Sighisoara- Cluj, turism istoric cultural;

zona Maramures, turism de afrement si etnografic

zona Vaii Prahovei, cu turism cultural si sportiv;

zona Banat - Mehedinti, turism cultural si balnear;

zona Olteniei, turism balnear si cultural.

In Romania sant peste 160 Statiuni balneare si peste 40 de zone agroturistice, unde se practica in general turismul de agrement in arealele naturale ale tarii.

Din 1985 si pana in prezent cifra turismului intern si strain este in continua crestere dar in domeniu mai sant inca multe activitati ce suporta iminente imbunatatiri.