ANALIZA RELEVANTEI SI CONSISTENTEI
STRATEGIEI PROPUSE
5. EVALUAREA SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI
VERIFICAREA PROCEDURILOR DE IMPLEMENTARE
PROPUSE
1.1. Aceasta evaluare ex-ante a Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala pentru implementarea in Romania a sprijinului Comunitatii Europene pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile aplicante din Centrul si Estul Europei in perioada de pre-aderare (cunoscut ca SAPARD) a fost realizata de o echipa din cadrul Ministerului Agriculturii, Pisciculturii si Alimentatiei din Marea Britanie. Evaluarea a fost condusa in concordanta cu cerintele Art. 5 al Reglementarii Consiliului nr. 1268/1999, Art. 12 al Reglementarii Comisiei nr. 2759/1999, Art. 41 al Reglementarii Consiliului nr. 1260/1999 si Art. 43 al Reglementarii Comisiei nr. 1750/1999.
1.2. Evaluarea a fost realizata printr-o:
analiza a procesului de planificare;
analiza recurenta a unui numar de drafturi ale Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;
coordonare a sedintelor de analiza cu personalul DGDRP din cadrul MAA;
identificare a surselor secundare de informatii/ dovezi pentru a confirma sau nu analiza disparitatilor oportunitatilor in dezvoltarea rurala.
1.3. Obiectivele comune ale Programului SAPARD, asa cum sunt prevazute in Art. 1 al Reglementarii Consiliului nr. 1268/1999 sunt urmatoarele:
"a). contributia la implementarea acquis-ului comunitar referitor la politica agricola comunitara si politicile inrudite;
b). rezolvarea prioritatilor si problemelor specifice pentru adaptarea durabila a sectorului agricol si zonelor rurale in tarile aplicante."
PNADR a fost evaluat pe baza acestor obiective.
1.4. Evaluarea apriori a PNADR a fost un proces permanent si iterativ, implicand misiuni ale expertilor Ministerului Agriculturii si Pisciculturii din Franta in Romania, si comentarii si sfaturi acordate prin twinning-ul 'virtual'. Data fiind dimensiunea si resursele pe care Ministerul Agriculturii si Pisciculturii din Franta le-a implicat in evaluarea apriori - la cererea MAA, raportul final al evaluarii apriori a fost pregatit la fata locului de catre un expert UE in cooperare cu serviciile centrale ale MAP din Franta. Aceasta abordare a permis autoritatilor romane sa faca o trecere finala in revista a PNADR si schimbarile aparute sa fie reflectate in acest raport de evaluare.
1.5. Trebuie mentionat faptul ca acest raport se limiteaza in mare masura la notificarea deficientelor din cadrul PNADR. Toate aspectele pozitive ale acestui document comprehensiv si detaliat sunt acceptate.
2. PROCESUL DE PLANIFICARE
2.1. In evaluarea PNADR a fost important sa fie prezent permanent in minte faptul ca, cu exceptia SPP, care la aceasta data este inca intr-o faza incipienta, autoritatile romane nu au pregatit sau implementat niciodata un program de dezvoltare rurala similar cu SAPARD. Aceasta pozitie contrasteaza cu faptul ca anumite state canditate au implementat programe de dezvoltare rurala sau regionala initiate prin programe PHARE.
2.2. Este de asemenea important de mentionat ca in prezent in Romania dezvoltarea organizatiilor societatii civile in general si a partenerilor sociali ai MAA in special este inca in formare. In consecinta, o mare parte din procesul de elaborare a PNADR a fost condus, de nevoie, la nivel national.
2.3. Elaborarea PNADR pentru SAPARD a inceput in luna octombrie 1998, cu coordonarea unui seminar, la care au participat reprezentanti ai organizatiilor nationale si locale relevante si oficiali ai Comisiei.
2.4. In ianuarie 1999, la nivel national, s-a stabilit un Comitet ministerial, format din reprezentanti ai:
MAA;
MF;
MIC;
MAPPM;
MLPAT;
MAE;
MEN;
MMPS;
ANT;
DAPL;
CNS;
ANIMM;
Comisia Nationala de Prognoza;
ANDR.
Acest Comitet interministerial a fost infiintat pentru a superviza si coordona pregatirea Strategiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si pentru a aproba masurile tehnice propuse. Comitetul interministerial a jucat, de asemenea, un rol important in elaborarea structurii institutionale pentru implementarea SAPARD in Romania.
2.5. Pregatirea PNADR pentru SAPARD este in stransa legatura cu implementarea Phare-SPP, care a fost sprijinita de catre organizatia franceza CNASEA.
2.6. O sfera larga de alte institutii a fost consultata pe durata elaborarii PNADR, incluzand:
ANCA;
Camera de Comert, Industrie si Agricultura a Romaniei;
Oficiul Concurentei;
Consiliul Concurentei;
Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti;
FGCR;
Fondul Roman pentru Dezvoltare Sociala;
ANTREC;
ANSV;
Laboratorul Central pentru Carantina Fito-Sanitara;
Institutul pentru Igiena si Sanatate Veterinara;
Institutul pentru Controlul Drogurilor, al Produselor Biologice si de Uz Veterinar;
Institutul pentru Diagnoza si Sanatate Animala;
Laboratorul Central pentru Controlul Calitatii Semintelor;
Institutul pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor;
Banca de Resurse Genetice Vegetale;
Agentia Nationala pentru Imbunatatirea Reproductiei in Zootehnie;
Institutul pentru Cadastru si Organizarea Terenurilor Agricole;
RAIF;
Regia Autonoma "Apele Romane";
ROMSILVA;
CONEL;
ASAS;
Institutul Agronomic al Academiei Romane.
Implicarea acestor organizatii a avut ca scop atat informarea, cat si participarea lor la elaborarea strategiei si masurilor propuse.
2.7. Pentru a consolida dreptul de proprietate pentru eventualele actiuni si pentru a strange informatii, DGDRP din cadrul MAA a organizat de asemenea intruniri consultative cu o seama de organizatii profesionale, incluzand:
Asociatia Nationala a Fermierilor;
Federatia Fermierilor Privati;
Federatia Fermierilor de Munte - Dorna;
"PROPACT";
ACA;
Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine;
Fundatia pentru Asociatii Rurale;
Asociatia Tinerilor Ecologisti din Romania;
Uniunea Crescatorilor de Gaini;
Asociatia Procesatorilor Privati de Lapte;
Asociatia Nationala a Morarilor si Brutarilor.
Aceste organizatii au fost, se pare, in totalitatea lor de parere ca, in principal, programul SAPARD ar trebui implementat exclusiv in spatiul rural si numai in situatii speciale beneficiarii ar putea fi eligibili pentru sprijin in cadrul programului cei situati in zonele suburbane.
Aceste organizatii au identificat dificultatea asigurarii co-finantarii de 50% pentru proiecte aducatoare de profit. Se sustine ca aceasta nu ar fi posibila decat in conditiile asigurarii unor credite subventionate sau daca s-ar accepta ca o parte sau in totalitate din procentul de 50% de co-finantare sa fie acoperit in natura. Este evident ca daca creditul acordat ar fi subventionat, s-ar incalca pragul maxim de 50% contributie publica. Creditul subventionat este, de asemenea, deosebit de perturbator pentru sectorul financiar si ar putea sa conduca la intarzierea dezvoltarii unui sistem de finantare agricol si rural sanatos si viabil. Acceptarea contributiei in natura ca si contributie proprie ar putea de asemenea sa fie problematica, in special in cazul in care aceasta ar insemna contributie in forta de munca. Adevarata valoare a fortei de munca (adica costul de oportunitate) este deosebit de dificil de evaluat. In mod tipic, intr-o asemenea situatie, costul de oportunitate al folosirii fortei de munca angajate, ar fi folosit ca un indicator al valorii propriei forte de munca folosite. Costul de oportunitate al propriei forte de munca ar putea fi totusi deseori situat sub costul fortei de munca angajate. Daca aceasta ar fi intradevar situatia, rata de maxim 50% contributie publica ar fi in mod implicit incalcata, chiar daca in termeni contabili principiul ar fi mentinut. In plus, deoarece este pe deplin evident ca reprezentantii beneficiarilor potentiali ar trebui si chiar vor face lobby pentru nivelul maxim posibil de subventie, in situatia existenta nu apare evident ca cel putin 50% din valoarea grantului sunt intradevar solicitate (vezi mai jos).
2.8. Beneficiarii potentiali ai programului SPP au identificat caile prin care ei au considerat ca programul SAPARD ar putea fi imbunatatit dupa aplicarea SPP.
2.9. Desi trebuie recunoscut ca toate aceste interventii consultative pro si contra sunt benefice, ele nu ajung la o incerare coordonata si structurata de a realiza o abordare participativa de jos in sus in identificarea nevoilor de dezvoltare a celor mai benefice interventii. In unele cazuri, aceasta nu este ceva surprinzator. Chiar actualele State Membre, care au traditie in implementarea operatiunilor structurale si initiativelor comunitare sub forma programelor Leader si Leader II, mai au dificultati in implementarea (sau rezervelor de a implementa) unor abordari participative de identificare a programelor.
2.10. O dificultate speciala pentru Romania sunt resursele limitate disponibile pentru pregatirea PNADR. Un volum deosebit de munca a cazut in seama unei echipe inimoase dar limitate de specialisti din cadrul MAA si din cadrul DGDRP. Activitatile participative, prin insasi natura lor, sunt deosebit de solicitante ca volum de munca si timp alocat si de aici concluzia: cu cat este mai mare nivelul activitatii participative, cu atat sunt mai mari resursele necesare. Cu un buget administrativ deosebit de restrans pentru MAA, o asemenea finantare este dificila. Asadar, data fiind valoarea financiara a sprijinului acordat prin programul Phare pentru pregatirea PNADR, pare surprinzator faptul ca nu s-a adoptat o abordare mai formala si structurata privind activitatile participative. Avand in vedere beneficiile care rezulta din asemena activitati, acel suport ar fi putut fi directionat pentru sprijinirea unor asemenea activitati.
2.11. Nevoia de dezvoltare a unei abordari mai structurate pentru activitatile participative este evidenta, intrucat aceasta va sprijini deosebit de mult capacitatea de constructie institutionala locala si regionala, necesara implementarii PNADR, care sa se oglindeasca in activitati durabile, intradevar conforme cu nevoile comunitatilor rurale. Dupa cum s-a mentionat anterior, se recunoaste totusi ca si pentru actualele State Membre, aceasta nu este o sarcina usoara si simpla.
2.12. Este important sa se recunoasca faptul ca, in mare masura, elaborarea PNADR a fost ingreunata de o lipsa a datelor statistice, care in prezent nu exista in Romania. S-ar parea ca exista, de asemenea, lipsa unei evidente, bazata pe date secundare si analize pe probleme de dezvoltare rurala, cum ar fi cele elaborate de institutii academice, ONG-uri, etc.
2.13. Aceasta lipsa a datelor statistice va trebui sa fie solutionata ca o prima prioritate pentru a furniza indicatori primari, pentru a se realiza o monitorizare si evaluare realista.
2.14. Data fiind lipsa datelor statistice oficiale si a altor date secundare, este surprinzator ca nu s-a intreprins colectarea datelor primare inainte de elaborarea PNADR. Tehnicile de evaluare rurala rapida si evaluare rurala participativa ar fi putut furniza multe date folositoare si o buna intelegere a nevoilor de dezvoltare si a proceselor din spatiul rural romanesc. De asemenea, data fiind valoarea sprijinului financiar asigurat Romaniei prin programul Phare pentru elaborarea PNADR, pare surprinzatoare nefolosirea unor asemenea tehnici, care sunt standard pentru dezvoltarea zonelor rurale ce nu dispun de surse de date secundare sigure.
3. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE
3.1. Diagnoza conditiilor si nevoilor pentru dezvoltarea rurala este realizata pe baza definitiei romanesti a zonelor rurale (Legea 2/1968).
3.2. Romania este o tara preponderent rurala, cu o zona rurala ce acopera aproximativ 90% din teritoriu si unde traieste 45% din populatie. Densitatea populatiei este de 48 locuitori/kmp si este relativ scazuta. Exista importante diferente regionale intre zonele rurale, care sunt, in mare parte, rezultatul diferentelor de terenuri. In zonele montane si in Delta Dunarii densitatea populatiei este scazuta.
Aspecte demografice
3.3. In contrast cu tendinta obisnuita de migratie, datorita privatiunilor economice severe cu care se confrunta Romania, majoritatea zonelor rurale s-a confruntat cu un aflux pozitiv incepand cu 1996. Tendinta de migrare este totusi diferentiata. Ca de obicei, migratia neta din zonele rurale este mai intensa printre adultii tineri si in zonele cele mai dezavantajate, in special la femeile tinere adulte. In asemenea zone distributia populatiei este in aparenta rezultata din probleme sociale legate atat de varsta populatiei rurale cat si de dezechilibrul dintre sexe.
3.4. Migratia de la zonele rurale la cele urbane este o tendinta normala in special in randul tinerilor adulti si are loc ca urmare a urmatoarelor motive: accesul la o educatie inalta si oportunitatea obtinerii slujbei dorite sunt ambele importante, dar lipsa serviciilor necesare sau dorite de catre tinerii din zonele rurale este de asemenea foarte important. Cresterea recenta in randul populatiei urbane ar putea deveni destul de repede reversibila daca conditiile economice generale din zonele urbane se vor imbunatati sau cand va deveni oportuna cresterea mobilitatii fortei de munca ( ar putea fi cazul odata cu aderarea la UE- desi tendinta normala de migrare este din zonele rurale catre cele urbane si din zonele urbane in afara tarii).
3.5. Adaugata la noul potential de migrare rezultat din cresterea in anumite zone a populatiei tinere adulte, posibilitatea unei schimbari rapide in migratia interna, ar putea avea consecinte semnificative pentru zonele rurale, rezultand o populatie imbatranita, intretinuta, slab educata si cu o posibila predominare a populatiei masculine, care sa ramana in aceste zone rurale.
3.6. Nevoia de a furniza servicii pentru femeile tinere din zonele rurale identificata in diagnoza este limpede din doua motive: In primul rand asigurand servicii s-ar imbunatati calitatii vietii s-ar reduce migrarea si problemele sociale. In al doilea rand pentru ca trendul migrarii observat in Romania indica o mai mare mobilitate a fortei de munca /sociala care pare sa oglindeasca rezultatul studiilor din alta partea Europei ce sugereaza ca tinerele femei sunt in special potrivite sa munceasca in afara fermei si/sau in sectorul nonagricol si pot avea un impact dinamic important asupra economiei rurale. Desi nevoile pentru dezvoltarea serviciilor cerute de catre tinerele femei sunt notificate in diagnoza natura acestor servicii nu este prezentata. Exista anumite situatii in care o abordare participativa la pregatirea PNADR ar fi produs o mai bogata intelegere a nevoilor de dezvoltare.
3.7. Crearea conditiilor de angajare in zonele rurale va fi o necesitate dar nu si o conditie suficienta pentru evitarea unei depopulari severe a zonelor rurale. Va fi de asemenea nevoie sa se asiste la dezvoltarea serviciilor rurale. Desi diagnoza spatiului rural romanesc specifica problemele de infrastructura transportului, utilitati publice (apa curenta si servicii de canalizare) si infrastructura sociala nu se mentioneaza nimic in cea ce priveste dezvoltarea sectorului serviciilor in zonele rurale. Dezvoltarea sectorului de servicii ar putea furniza atat noi locuri de munca cat si imbunatatirea calitatii vietii populatiei rurale, precum si limitarea migratiei.
3.8. Structura pe varste a populatiei rurale variaza intre diferite regiuni. In nord-est catre granita cu Republica Moldova exista o inalta proportie a tinerilor adulti, pe cand in sudul si vestul zonelor rurale procentul tinerilor adulti din mediul rural este mult mai scazut. Proportia mare a tinerilor in totalul populatiei rurale reprezinta atat o amenintare in potentialul pentru o crestere a somajului, pentru migratie rurala si probleme sociale, cat si o sansa in ceea ce priveste potentialul de a dezvolta noi afaceri.
3.9. Mai putin de o treime din populatia rurala este educata la un nivel superior ciclului gimnazial si in concordanta cu diagnoza numai o persoana din 1000 beneficiaza de un nivel superior de educatie institutionala. Nivelul scazut al educatiei populatiei rurale va fi o bariera majora in implementarea acquis communautaire in Romania si pentru cresterea competitivitatii economiei agrare si industriei alimentare.
3.10. Prezentarea particularitatilor acestor date demografice in format de harta in cadrul diagnozei ar putea ajuta la interpretarea lor.
3.11. Raspunsul corespunzator dezvoltarii rurale este posibil sa varieze intre regiuni, bazandu-se pe profilul demografic regional. Spre exemplu, in acele zone unde populatia rurala este relativ imbatranita ar putea fi cazul ca dezvoltarea activitatilor rurale sa aiba intaietate. In zonele unde exista o proportie ridicata de tineri si in special femei ar putea fi mai multe premize (de asemena nevoi pentru furnizarea de servicii) pentru dezvoltarea activitatilor non agricole/din afara fermei.
3.12. Diferentierea regionala a nevoilor de dezvoltare nu apare foarte clar specificata in diagnoza si ar trebui oferita mai multa atentie la implementarea programului.
Economie agrara
3.13. In concordanta cu datele oficiale din 1997, agricultura a fost cel mai mare angajator de forta de munca, furnizand aproximativ 37%din totalul angajatilor - procent ce a fost intr-o continua crestere de la inceputurile tranzitiei. In particular, presupusa importanta a agriculturii ca si angajator se datoreaza naturii procesului de restituire a terenurilor, proces care a avut ca rezultat un mare numar de detinatori de teren, care avand putine sau deloc alte alternative au practicat activitati agricole de subsistenta. Acest model a fost exacerbat de declinul situatiei economice generale, rolul agriculturii fiind de refugiu de angajare. In ciuda nivelului scazut de mecanizare, fermelor de mici dimensiuni si unui volum de munca angajata presupus a fi realizat de aceasta se sugereaza ca foarte mult din forta de munca este angajata part-time si de asemenea, exista o forma ascunsa de somaj.[1] Cresterea continua in cadrul populatiei active din agricultura trebuie sa fie urgent solutionata prin masuri ce stimuleaza angajarile din afara fermei sau non agricole. Consolidarea fermelor va fi cruciala pentru realizarea unui sector agricol competitiv, desi trebuie sa recunoastem ca din aceasta pot rezulta probleme sociale si constrangeri sociale care ar putea prejudicia evolutia.
3.14. Sub rezerva veridicitatii datelor, agricultura este de departe cel mai mare angajator din zonele rurale romanesti, cuprinzand aproximativ 70% din totalul angajatilor. Gradul de angajare in agricultura variaza de la 30% in regiunea Bucurestiului la 60% in regiunile centrale si la peste 70% in zonele relativ mai rurale din SV,SE si NE. Chiar luand in considerare structura pe varsta in ferme (2/3 din propietarii de ferme fiind peste 50 de ani si 1/3 peste 65 ani) si posibilele slabe costuri de oportunitate a acestor munci importante agriculturii ca angajator indica in mod evident nevoia de a stimula crearea de locuri de munca in sectorul non-agricol, in special in cel al serviciilor ( aceasta insusi tinzand catre solutionarea problemelor legate de tendinte demografice si de rata de migrare in randul femeilor, la care s-a facut referinta mai sus.)
Gradul de angajare in agricultura variaza de la 30% in regiunea Bucurestiului la 60% in regiunile centrale si al peste 70% in zonele predominant rurale din SV, SE si NE. Chiar luand in considerare structura de varsta in ferme (2/3 din proprietarii de ferme fiind peste 50 ani si 1/3 peste 65 ani) si posibilele slabe costuri de oportunitate a acestor munci, importanta agriculturii ca angajator indica in mod evident nevoia de a stimula crearea de locuri de munca in sectorul ne-agricol, in special in cel al serviciilor (acesta insusi tinzand catre solutionarea problemelor legate de tendintele demografice si de rata de migrare in randul femeilor, la care s-a facut referinta mai sus).
3.15. Prin legea initiala a fondului funciar din Romania a fost impusa o limita de 10 ha pentru restituire si improprietarire. Desi aceasta ar putea fi considerata echitabila, ea a avut ca rezultat o puternica fragmentare a proprietatilor. Acest grad de fragmentare, impreuna cu faptul ca proprietarii de teren nu avusesera pana atunci nici o experienta ca fermieri privati, vor fi o piedica considerabila in dezvoltarea agriculturii. Desi arendarea, formala sau reala, poate sa rezulte in actualul mod de folosinta a terenului, aceasta este oarecum mai putin eficienta decat cea sugerata de proprietatea asupra terenurilor (vezi OECD - "Analiza politicilor agricole: Romania", martie 2000), apare o nevoie evidenta pentru dezvoltarea unei piete a pamantului. Aceasta va depinde in cele din urma, atat de reformele viitoare, cat si de intarirea administrativa, prin dezvoltarea cadastrului funciar, care este sprijinit printr-un proiect al Bancii Mondiale.
3.16. Desi fara un recensamant complet tabloul situatiei agricole nu poate fi decat partial, din evidenta neoficiala rezulta clar ca agricultura Romaniei este in mare masura una de subzistenta, in care gospodariile consuma majoritatea productiei lor, angajandu-se pe piata doar la o scara foarte limitata. Aceasta situatie va prezenta probleme importante in adoptarea Acquis-ului comunitar, probleme la care nu se face referire in diagnoza. De exemplu, o proportie considerabila a septelului chipurile este sacrificata in cadrul fermei. Aceste aspecte necesita investigatii suplimentare pentru asigurarea unei implementari efective a masurilor de dezvoltare rurala.
3.17. Dupa cum s-a mentionat anterior, capitolul de diagnoza al PNADR are la baza putine analize secundare (sau cel putin acestea nu sunt mentionate). Astfel, din diagnoza nu rezulta intregul continut si motivele naturii de subzistenta a agriculturii romanesti. Este posibil totusi ca aceasta sa rezulte atat din dificultatile legate de productie, cat si din dificultati legate de marketing. Dificultatile de productie ar rezulta din lipsa de inputuri si de cunostinte agricole, iar dificultatile de marketing din absenta cunostintelor legate de modul de functionare al economiei de piata, si in special de relatiile din cadrul unui lant alimentar dezvoltat. Ambele aspecte vor necesita solutionare prin activitati de instruire daca sectorul agricol (si respectiv sectorul alimentar) nu va fi marginalizat, ca rezultat al aderarii la UE.
3.18. Dupa cum s-a identificat in diagnoza, imbunatatirea nivelului aptitudinilor in cadrul fermei va fi dificila, data fiind varsta inaintata a majoritatii proprietarilor de ferme. Lipsa de experienta individuala in domeniul agriculturii impreuna cu mostenirea unui sistem de comanda, vor fi in special resimtite in cazul managementului afacerilor in ferma si abilitatilor de marketing agricol. Chiar si in economiile de piata, nevoia crescanda ca fermierii sa produca in conformitate cu dorintele si cerintele consumatorilor (si vanzatorilor en detail), nu numai in termenii produsului propriu-zis dar si in termenii legati de metodele de productie si de asigurarea informarii asupra acestor metode, a constituit o dificultate pentru multi fermieri. Nu se poate astepta o tranzitie rapida. Desi eforturile de instruire si extensie vor avea un anumit impact asupra actualilor fermieri, pentru un impact semnificativ va fi necesara imbunatatirea educatiei in domeniul afacerilor agricole.
3.19. Ca si in alte state candidate din Centrul si Estul Europei, cresterea economica generala in Romania este posibil sa duca la o ajustare rapida a sectoarelor alimentar si de desfacere a alimentelor, proces care, intr-o anumita masura, este in curs de desfasurare. Daca producatorii agricoli moderni nu pot produce si comercializa in mod activ produsele lor in conformitate cu cerintele riguroase ale multor (si diversilor) detail-isti, ei vor fi exclusi de la obtinerea pe piata a unei valori adaugate importante. Pentru a realiza aceasta este nevoie atat de cunostinte, cat si de o schimbare de atitudine. Fermierii romani vor trebui sa inteleaga faptul ca resposabilitatea lor nu se opreste la poarta fermei; ei nu se pot rezuma ca in trecut doar la livrarea produselor la un punct de colectare centralizat. Infiintarea grupurilor de producatori s-a aratat a fi deosebit de eficienta ca metoda de diseminare atat a informatiilor tehnice, cat si a celor de piata, ridicand calitatea productiei (care este mult mai eficienta ca si cost decat cresterea calitatii la nivelul primei prelucrari, a gradarii, spalarii, ambalarii, etc.). Responsabilitatea comuna pentru comercializare printr-un asemenea grup de producatori va fi probabil un comportament greu de realizat).
3.20. Diagnoza identifica diferente in evolutia productiei in sectorul vegetal si animal si in sub-sectoarele productiei animale. Sectoarele si sub-sectoarele animale au fost afectate in mod deosebit in timpul tranzitiei. In cei 10 ani de la inceperea tranzitiei, efectivul de bovine a scazut cu peste 50%, cel de porcine cu cca. 60%, iar cel de ovine cu cca. 50%[2]. Prin contrast, suprafata totala insamantata a scazut numai cu 13%, iar cea cu cereale cu mai putin de 10%. Cea mai mare scadere s-a inregistrat la suprafetele cu pomi fructiferi, de 25% (fata de 1990). Motivul reducerii efectivelor de animale s-ar fi datorat nevoilor de capital pentru productia animala, desi dificultatile intampinate de catre sectorul de prelucrare in ajustarea la un sistem de comercializare competitiv e posibil sa fie o alta cauza. Mai mult, e posibil ca efectivele de animale din 1989 sa fi fost peste nivelul real. Reducerea suprafetelor de livezi este atribuita costului ridicat al intretinerii si infiintarii noilor plantatii, desi este posibil sa se datoreze si dificultatilor in cadrul sectorului de distributie si nevoii micilor gospodarii romanesti de a-si asigura recolte de subzistenta pentru propria gospodarie si pentru efectivele de animale.
3.21. S-au facut anumite incercari de identificare a competitivitatii productiei. Dintre culturi, productia de floarea soarelui se spune ca beneficiaza de o prelucrare bine organizata, iar suprafetele cultivate cu rapita sunt in crestere. In contrast (fata de UE) este de notat faptul ca productia de sfecla de zahar este profitabila pentru fermierii privati numai daca se asigura subventii importante (din taxe sau de la consumatori). Transformarea sectorului vini-viticol se considera a fi generat probleme de calitate, desi motivele pentru aceasta (in afara de cresterea suprafetelor cultivate cu hibrizi producatori directi) nu au fost identificate. Un studiu independent din anul 1998 a identificat Roamania ca avand avantaj competitiv la grau, floarea soarelui si posibil la porumb[3]. Productia de carne de porc era foarte mica, iar la zahar, carne de pasare, carne de vita si lapte productia era necompetitiva. Intrucat carnea de porc si de pasare sunt intradevar dependente de cereale, s-ar putea in acest caz ca lipsa de competitivitate la aceste produse sa poata fi schimbata in sens invers, o data cu restructurarea corespunzatoare a sectorului.
3.22. Pe total, se asigura multe informatii faptice, dar sunt putine analize care identifica problemele, solutiile potentiale si in special fortele motrice spre o dezvoltare durabila. Desi este dificil, se recomanda ca sa se realizeze o analiza suplimentara, avand la baza nevoile de dezvoltare si oportunitatile in diferite sub-sectoare agricole, bazate pe analize de piata realiste. Data fiind disponibilitatea limitata de finantare si existenta nevoilor, se recomanda concentrarea finantarii pe sectoarele care se asteapta sa fie competitive pe plan international, decat sa fie repartizata pe prea multe sectoare.
3.23. In plus, diagnoza nu face referiri regionale la oportunitatile de productie. Aceasta este in contrast cu masurile care identifica zone tinta pentru diferite tipuri de investitii. Aceasta specificatie geografica si focalizare ar trebui sa fie prezente in diagnoza.
3.24. Imaginea rezultata referitoare la structura furnizarii inputurilor si la asigurarea serviciilor de masini agricole din fermele romanesti este una care arata necesitatea unei restructurari semnificative, care nu este inca prezentata pentru acestea. Aparent peste 1800 de societati furnizeaza masini agricole si servicii de transport in agricultura. Aceste date se bazeaza pe societatile de mecanizare care existau inca inainte de 1989. Desi echipa conducatoare a evaluarii nu a realizat situatia acestor companii este bine de mentionat ca in alte state anterior socialiste, companiile de servicii in agricultura se bazau pe o astfel de organizare anterioara reformei cu semnificative probleme de management si structurale . De asemenea o evaluare a metodelor alternative de incurajare a asigurarii cu servicii corespunzatoare in domeniul mecanizarii pentru fermele mici, ar fi foarte buna, servind atat ca informare cat si ca previzionare.
3.25. O alta problema identificata este nevoia de irigatii a unei parti mai mari din suprafetele arabile cu o rata actuala scazuta de de functionare a facilitatilor existente. Problemele in functionarea sistemului de irigatii si motivele nefolosirii acestora, sunt de asemenea din pacate, neidentificate. Din diagnoza nu reiese clar daca Romania are un plan pentru sistemele de irigare si o viziune a functionarii acestui sistem.
3.26. Cu privire la nivelul privatizarii sectorului de prelucrare a alimentelor exista variatii semnificative in gradul de privatizare. De mentionat ca in diverse locuri din diagnoza apar cifre controversate. Datele care urmeaza au la baza tabelul de la pagina 27. Nivelul privatizarii procesatorilor de peste (20%), in domeniul conservelor (23% ) si al carnii (38%) este scazut, in timp ce privatizarea in industria uleiului este de 94%, in morarit si panificatie de 90% si in cel al producatorilor de bere sau amidon de 82%, se afla intr-un stadiu mai bun. In mod justificat programul SAPARD permite sprijinirea firmelor 100% private. Asadar ar fi recomandabil sa se avanseze rapid cu privatizarea pentru ca balanta dezvoltarii dintre sectoare ar fi bine sa se bazeze pe cresterea avantajului competitiv si nu pe coordonarea birocratica.
3.27 Diagnoza sugereaza ca exista un surplus de capacitati de productie in cazul industriei alimentare. Daca acestea sunt sau nu capacitatile reale este destul de neclar. Faptul ca exista utilaje si ca acestea ar putea fi teoretic folosite pentru productie nu este un indicator al capacitatii reale. Mare parte a tehnologiilor este invechita cel putin in ceea ce priveste productia pe care ar putea sa o genereze, chiar daca din punct de vedere tehnic ar fi capabile de producere. Ar fi de dorit o analiza mai detaliata a sectoarelor ( in special in ceea ce priveste dimensiunea afacerilor) si o strategie sau o previziune pentru dezvoltarea sectorului de prelucrare alimentara impreuna cu analiza costurilor pentru imbunatatirea ceruta. Exista un mare potential pentru crearea capacitatilor de productie in exces, in spacial in cazul abatoarelor sau in industria laptelui. Aceasta ar reprezenta o pierdere a finantarii disponibila si asa destul de redusa, care ar trebui sa fie evitata.
3.28. E de notat faptul ca discutia legata de securitatea alimentara continuta in diagnoza pare sa se bazeze pe conecptul autosuficientei interne in ceea ce priveste suprafetele arabile sau furajele necesare. O asemenea abordare este totusi incompatibila cu accesul la piata interna. Mai degraba, planificarea si investitiile ar trebui sa se axeze pe identificarea unor piete reale pentru produse decat pe pietele interne sau externe.
3.29. Sunt furnizate putine informatii referitoare la rolul si problemele intampinate de afacerile neagricole/alimentare in zonele rurale din Romania. Aceasta lipsa de informatie, precum si neidentificarea unor forte care sa canalizeze catre o dezvoltare sustinuta reprezinta o slabiciune majora a diagnozei, data fiind necesitatea de a crea in zonele rurale locuri de munca prin activitati neagricole, pentru imbunatatirea vietii in spatiul rural, reducerea migratiei adultilor tineri din zonele rurale in cele urbane, si sprijinirea restructurarii agriculturii, (prin reducerea locurilor de munca din agricultura).
3.30. Sunt furnizate cateva informatii referitoare la resursele silvice din Romania, dar exista putine indicatii referitoare la importanta de mediu si economica a padurilor din Romania. Singura nevoie indicata este cea de impadurire a 2,5 milioane de hectare de teren agricol degradat. Tinand cont ca se propune ca aproape 15% din contributia Comunitatii sa fie alocata silviculturii (vezi mai jos), aceasta analiza necesita o justificare mai semnificativa.
3.31. Se sustine deasemenea ca zonele rurale din Romania au un mare potential turistic. Este probabil adevarat, dar nu se explica nici natura potentialului, nici necesitatile de dezvoltare al acestuia (in afara de o observatie generala a faptului ca unele locuri de cazare necesita imbunatatiri pentru a se alinia la cerintele legale). Aspectele sociale, culturale, istorice si de mediu ale turismului si dezvoltarii acestuia sunt ignorate, asa cum sunt ignorate si unele aspecte regionale ale potentialului turistic. Apare necesara definirea unei strategii de dezvoltare a turismului rural (o strategie probabil nuantata pe regiuni). Piata potentiala pentru turismul rural, precum si diversele sale segmente necesita o elaborare viitoare (sau cercetare) in cazul in care acestea nu sunt inca cunoscute. Ar trebui explorate dimensiunea potentiala a pietei, previziunile in ceea ce priveste dezvoltarea pietei precum si cererile clientilor. Ar trebui avuta in vedere si durata potentiala a sezonului turistic pentru ca aceasta poate fi un factor crucial in determinarea viabilitatii sau dezvoltarii investitiilor in dezvoltarea turismului. Atat in Statele Membre, cat si in Statele candidate exista indicii ca turismul rural a fost perceput a fi un panaceu universal pentru zonele rurale cu probleme - cel putin pana cand apare un turism intens. Aceasta nu este situatia in discutie si in consecinta, pentru dezvoltarea turismului, pentru ca aceasta sa aiba succes, este necesara mai intai o planificare atenta si o munca de detaliu cu comunitatile locale. Este de asemenea important sa subliniem faptul ca, fara un proces de monitorizare si analiza atente a investitiilor propuse in acest sector, sprijinul pentru turismul rural ar putea fi utilizat ca un mijloc ascuns de a obtine resurse financiare pentru locuinte particulare, fara scop turistic.
3.32. Datele prezentate indica probleme majore ale locuintelor rurale, numai 6% avand toaleta si canalizare, numai 8% avand bai separate si numai 11% fiind racordate la alimentarea publica sau particulara cu apa (din care, numai 10% au canalizare). Desi nu se da nici o indicatie (ceea ce o abordare mai participativa la intocmirea strategiei ar fi lelevat), se poate aprecia ca aceste dificultati sunt si vor fi o cauza majora a migrarii adultilor tineri catre zonele urbane.
3.33. Desi 45% din populatie locuieste in zone rurale, numai 11% din apa furnizata prin reteaua publica este destinata consumatorilor din spatiul rural. Mai putin de 50% din comune sunt racordate la reteaua publica de distributie a apei, in aceste comune traind mai putin de 1/4 din populatia rurala si chiar si in aceste comune, nu toate satele sunt racordate la reteaua publica de distributie a apei. Este posibil ca asezarile rurale mari sa fie intr-o mai mare masura racordate la alimentarea publica cu apa potabila. In comunele mici (sub 1000 de locuitori) sunt racordate la reteaua publica de alimentare cu apa mai putin de 20% din locuinte. Aceasta lipsa de acces la reteaua de apa potabila este posibil sa fie in detrimentul sanatatii oamenilor si animalelor, aceasta incurajeaza migrarea si stagneaza dezvoltarea productiei agricole si alimentare in concordanta stricta cu regulile de igiena si cele sanitare continute de Acquisul comunitar. Aceasta se aplica desigur facilitatilor de productie pentru lapte dar si conditiilor de curatenie in care sunt livrate animalele pentru abatorizare. Va fi imposibil sa se realizeze alinierea la standardele de securitate alimentara, fara acces la furnizarea de apa potabila.
3.34. Mai putin de 3% din sate sunt racordate la reteaua publica de canalizare si, dintre satele conectate la reteaua de apa potabila, numai 14% sunt racordate si la cea de canalizare. Aceasta lipsa a facilitatilor de canalizare va pune la randul sau in pericol sanatatea publica, va limita posibilitatea de a avea o productie agricola si alimentara igienica si va pune in pericol mediul inconjurator.
3.35. Datele prezentate referitor la reteaua de drumuri rurale si la necesitatile de modernizare, din nefericire nu sunt in totalitate clare; data fiind nevoia de a dispune de un sistem eficient de distributie pentru o agricultura eficienta, acestea ar trebui clarificate. Ceea ce reiese clar este faptul ca densitatea drumurilor publice pe kmp in Romania este numai de aproximativ 20% din cea din UE, in timp ce, dimpotriva, numarul de accidente raportat la numarul de vehicule este de 3,5 ori mai mare decat in UE.
3.36. Accesul populatiei rurale la facilitatile medicale si de sanatate este deosebit de scazut si impreuna cu alte riscuri identificate conduc la o rata de mortalitate infantila care este cu 35% mai mare decat cea din zonele urbane. Gravitatea acestei probleme este ilustrata de faptul ca rata mortalitatii infantile in zonele rurale din Romania este de peste 4,5 ori mai mare decat media UE si de faptul ca in anumite zone rurale aceasta depaseste de peste 5,5 ori media UE.c
3.37. Ca si in partea de diagnoza care trateaza aspectele economice si sociale ale vietii rurale, sectiunea care se adreseaza conditiilor de mediu in spatiul rural romanesc prezinta pe larg informatii faptice care dezvaluie putin din procesele care au loc si esueaza in a prezenta o directie de actiune (viziune).
3.38. De exemplu, eroziunea solului (in parte un rezultat al defrisarilor) care afecteaza 7 milioane de hectare de teren agricol este identificata ca fiind cea mai importanta problema de mediu. Este posibil ca lucrurile sa fie asa, dar ar fi binevenita o analiza mai amanuntita a factorilor de mediu care afecteaza zona rurala romaneasca.
3.39. Mai mult, in timp ce diagnoza prezinta nivele de poluare curenta si trecuta pentru aer si apa, nu sunt prezentate sursele de poluare. In particular, contributia agriculturii la aceste nivele de poluare ar trebui identificata daca PNADR -ul global abordeaza dezvoltarea intr-o maiera durabila a mediului. In plus, nu se face nici o referire la nici un angajament international pe care Romania il are referitor la emisiile de gaze si nici nu se precizeaza masura in care aceste emisii de gaze din agricultura trebuie modificate pentru a se respecta angajamentele.
3.40. Diagnoza situatiei actuale din zonele rurale este prezentata amanuntit acoperind aspecte sociale, economice si de mediu ale dezvoltarii rurale. La cererea Comisiei, autoritatile romane au introdus in diagnoza informatii suplimentare.
3.41. Aspectele economiei agricole si alimentare au primit cea mai mare pondere in analiza. Aspectele de mediu si cele ale economiei neagricole legate de dezvoltarea rurala s-au bucurat de mai putina atentie. Aceasta este in mod evident, in parte, rezultatul unei lipse de date, a unei analize, precum si a rezultatelor unor evaluari anterioare. Diagnoza incearca sa prezinte diversitatea regionala a situatiei rurale. Acest scop a fost atins cu mult succes in ceea ce priveste aspectele demografice/ sociale ale dezvoltarii rurale (de asemenea, in mare parte, ca rezultat a lipsei de date). Ar fi fost utila o tratare mai larga a diversitatii regionale a economiei agricole/ alimentare si a problemelor legate de mediu.
3.42. In principal, baza diagnozei este reprezentata de datele oficiale, completate de analiza facuta de expertii din minister. Trebuie subliniat ca diagnoza reprezinta o incercare onesta de a prezenta situatia existenta in zonele rurale din Romania. Din nefericire, datele disponibile nu sunt bine segmentate si exista o lipsa de informatii referitoare la afacerile fermelor, la diversificarea acestora si la economia neagricola. Dat fiind numarul de analize independente care au fost si sunt realizate, in diagnoza ar fi putut fi introduse informatii aditionale referitoare la aceste probleme. In plus, colectarea de date primare si cercetarea - in special folosind tehnici de cercetare participatorii - ar putea sa compenseze faptul ca nu exista suficiente date oficiale.
3.43. Date fiind strategia si masurile adoptate in PNARD - in special accentul care se pune pe sprijinirea fermelor si intreprinderilor procesatoare - lipsa de date si de analiza a disponibilitatilor de capital (sau a lipsei disponibilitatilor) reprezinta o particularitate deosebit de problematica. De exemplu, dovada existentei sau dezvoltarii unor sectoare de procesare sau a unor ferme comerciale profitabile ar fi ajutat in luarea deciziilor referitoare la alocarea generala a fondurilor pe masuri.
3.44. Diagnoza contine deasemenea putine informatii referitoare la cadrul institutional de dezvoltare rurala si economie de piata existent, precum si la necesitatea de a intari aceste institutii. Informatiile despre dezvoltarea si rolul serviciilor de consultanta (ANCA) si despre alte organizatii de dezvoltare rurala ar fi fost utile pentru a evalua corectitudinea strategiei si a sistemului de implementare.
3.45. Date fiind natura si obiectivele programului SAPARD, o alta sincopa surprinzatoare in diagnoza se refera la actuala stare a pregatirii pentru adoptarea si implementarea Acquis-ului comunitar. Tinind cont de masurile propuse, acest aspect este legat de detaliile privind urmatoarele (dar nu trebuie limitat la acestea): modernizarea necesara a abatoarelor, intreprinderilor de procesare a carnii si produselor din carne, a celor de prelucrare a laptelui; laboratoarelor veterinare, fitosanitare si alimentare; starea de dezvoltare a organizatiilor de producatori din sectoarele agricole si piscicole.
3.46. In general, diagnoza situatiei curente a dezvoltarii rurale in Romania identifica multe probleme, dar putine solutii; diagnoza este caracterizata prin lipsa de viziune in ceea ce priveste dezvoltarea rurala.
3.47. Analiza SWOT a fost reconsiderata radical ca rezultat al comentariilor primite la versiunile anterioare de la serviciile Comisiei si ca rezultat al evaluarii ex-ante. Trebuie recunoscuta dificultatea autoritatilor romane in realizarea acestei analize. In primul rand, asa cum a fost aratat in cazul diagnozei, analiza identifica multe puncte slabe dar putine puncte tari si si mai putine oportunitati. Riscurile referitoare la dezvoltare sunt cel mai putin luate in considerare. In al doilea rand, autoritatile romane par sa fi fost putin instruite sau sfatuite/orientate in utilizarea acestei tehnici; data fiind importanta subiectului, apare intrebarea fundamentala de ce s-a permis sa se intample acest lucru.
3.48. Analiza SWOT a situatiei macro-economice a dezvoltarii rurale este poate mai bine receptata ca o amintire a problemelor pe care autoritatile romane le-au intampinat in elaborarea PNADR-ului.
3.53. Productia agricola. Punctele tari ale potentialului de productie agricola al Romaniei nu sunt identificate in mod clar si specific. Se sugereaza ca o abordare bazata pe marfa (produs) face analiza competitivitatii diverselor sectoare din agricultura romaneasca. De exemplu, pe baza unor informatii secundare, acestea pot fi grupate in zone de vin, cereale, porumb si posibil porci si pasari, dar aceste puncte tari ar trebui verificate. Punctele slabe sunt legate de fragmentarea fermelor si de lipsa unor servicii adecvate de mecanizare si sprijin. Nu este clar daca reducerea numarului de animale este un punct tare sau un punct slab, in conditiile in care nu este prezentata o analiza a pietei. Un punct slab care nu a fost identificat, dar care este evident este acela al lipsei de experienta agricola si experienta in afacerile in cadrul fermei a detinatorilor de pamant, care au aparut ca rezultat al restituirii pamantului. Identificarea oportunitatilor pentru productia agricola trebuie bazata pe potentialul pietei. De exemplu, o analiza informala arata ca, in ciuda dificultatilor economice pe care le intampina Romania , exista o clasa de mijloc in formare, clasa care are potential de cumparare a produselor agricole si alimentare. In prezent, rafturile magazinelor care aprovizioneaza acest segment de piata sunt pline predominant cu marfuri importate. Se pare ca exista oportunitati pentru substituirea importurilor. Aceste oportunitati ar trebui explorate. Un risc este reprezentat de faptul ca fermierii nu vor fi capabili sa se alinieze la cerintele consumatorului. Motivele pentru aceasta incapacitate sunt mai clar identificate.
3.54. Procesarea si marketingul. Punctele tari ale sectorului romanesc de procesare nu sunt adecvat abordate. Acestea pot fi piata ingusta pentru produsele de larg consum (de exemplu potentialul de vinuri). In mod similar, punctele slabe ale procesarii alimentelor nu sunt identificate - acestea ar fi posibil sa fie bazate mai degraba pe piata/ cerere decat pe aspectele de aprovizionare identificate in tabel. Oportunitatile identificate sunt interventia, investitiile noi si legislatia armonizata - nici una din ele neindicand o constientizare a pietei. Riscurile identificate sunt intarzierile in adoptarea Acquis-ului, lipsa de specializare a pietelor, creditele preferentiale (subventionate) precum si importanta exporturilor de produse agricole de baza. Lipsa pietelor specializate si importanta exporturilor de produse agricole de baza sunt mai degraba puncte slabe, iar lipsa creditelor preferentiale nu este un risc - de fapt un risc ar fi introducerea unor astfel de scheme.
3.55. Serviciile agricole. Aceasta sectiune este in intregime nepotrivita tinand cont de exprimarea necesitatilor de investitii in echipamente agricole.
3.56. Alte activitati agricole si neagricole. Analiza SWOT a zonelor rurale din Romania identificata la acest capitol este, de asemena, mult prea generala. De exemplu, desi se sustine ca exista oportunitati in sectorul turismului, acestea sunt cuantificate.
3.57. Silvicultura. Dimensiunea sectorului silvic este identificata ca fiind un punct tare. Punctele slabe sunt identificate ca fiind reducerea productiei incepand cu anul 1989, cadrul legal, lipsa aducerii la zi a privatizarii si lipsa de drumuri forestiere. Nici unul din aceste puncte slabe nu sunt fundamentate in diagnoza. Se sustine ca sectorul forestier reprezinta o oportunitate de a crea locuri de munca si venituri, desi acest lucru nu este cuantificat si ar putea fi pus la indoiala pentru ca de regula silvicultura functioneaza cu putini angajati. Pare mult mai probabil ca o crestere semnificativa a numarului de locuri de munca pe baza silviculturii in mediul rural va rezulta numai dintr-o crestere a valorii adaugate la produsele din lemn realizate pe plan local. Riscurile identificate: procesul de restituire care nu are un curs bun; lipsa de know-how administrativ (care pare sa contrazica punctul tare referitor la profesionistii inalt calificati); cerere interna insuficienta; lipsa de credite subventionate (vezi comentariile anterioare referitoare la acest subiect). Un risc neidentificat este acela al taierilor masive de paduri, ca urmare a procesului de restituire a acestora. Este surprinzator ca biodiversitatea ecologica si peisajul nu sunt incluse in partea de analiza SWOT pentru sectorul silvic.
3.58. Conditii de mediu. Analiza SWOT pentru acest capitol este inadecvata.
3.59. Capacitate administrativa. In loc sa identifice punctele tari in capacitatea administrativa, analiza identifica doar organizatiile implicate (de exemplu comunele si autoritatile publice comunale). Punctele slabe identificate sunt lipsa de experienta si lipsa de parteneriat intre diversele sectoare publice (probabil neguvernamentale si private). Experienta ce urmeaza a fi castigata prin programul special de pregatire si prin programul de twinning este identificata ca o oportunitate. Se crede ca, capacitatea administrativa va fi mai mult ca sigur imbunatatita numai prin aceste masuri. Riscurile referitoare la implementarea programului sunt corect identificate si ele sunt lipsa de personal instruit si lipsa de capacitate de planificare. La aceste probleme ar trebui adaugat si faptul ca oficialii din sectorul public au un nivel de salarizare scazut.
Concluzii referitoare la analiza SWOT
3.60. Pe ansamblu, analiza SWOT este foarte slaba si deseori nu decurge firesc din diagnoza care o precede. De departe, problemelor agricole li se acorda cea mai ampla tratare, in timp ce alte domenii primesc o tratare superficiala. Lipsa de coerenta in tratarea problemelor neagricole si de mediu este deosebit de perturbatoare.
3.61. Fortele motrice care sa conduca spre o dezvoltare durabila nu rezulta din analiza SWOT.
3.62. Nu este prezentata nici o clasificare a disparitatilor.
Analiza operatiilor anterioare
3.63. Informatia este prezentata avand la baza alocarile bugetare ale MAA si programele care au fost derulate anterior prin Phare si Banca Mondiala. Din nefericire nu se prezinta nici o evaluare despre modul in care invatamintele trase din programele anterioare au fost incorporate in PNARD.
3.64. Pana in prezent, Romania nu a mai avut o cultura a evaluarii si monitorizarii serioase. In special, procedurile administrative nu permit auditarea. Aceste probleme sunt bazate pe lipsa de tehnologie de informare si lipsa de buget operational care sa acopere cheltuielile pentru consumabile.
4. ANALIZA RELEVANTEI SI CONSISTENTEI STRATEGIEI PROPUSE
4.1. Strategia grupeaza masurile propuse in urmatoarele patru « axe » prioritare :
(i) Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor agricole prelucrate.
(ii) Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura.
(iii) Dezvoltarea economiei rurale.
(iv) Dezvoltarea resurselor umane.
4.2. Masurile propuse pentru « Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor agricole prelucrate » sunt :
4.3. Masurile propuse pentru « Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura » sunt :
Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale.
Masura 2.2 Managementul resurselor de apa.
4.4. Masurile propuse pentru « Dezvoltarea economiei rurale » sunt :
Masura 3.1. Investitii in exploatatiile agricole
Masura 3.2. Infiintarea grupurilor de producatori.
Masura 3.3. Masuri de agro-mediu.
Masura 3.4. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative.
Masura 3.5. Silvicultura
4.4. Masurile propuse pentru « Dezvoltarea resurselor umane » sunt :
Masura 4.1. Imbunatatirea pregatirii profesionale
Masura 4.2. Asistenta Tehnica
4.5. Obiectivele strategice identificate pentru a fi realizate prin aceste masuri au fost identificate ca fiind obiectivele globale ale programului SAPARD, in speta :
Contributia adusa implementarii Acquis-ului comunitar referitoare la politica agricola comuna si la politicile asociate.
Rezolvarea problemelor prioritare si specifice pentru adaptarea durabila a sectorului agricol si zonelor rurale in tarile candidate.
Se sugereaza ca aceste obiective sa fie elaborate mai complet in contextul romanesc astfel incat realizarea acestor obiective sa fie cuantificata si evaluata.
4.6. Pentru a evalua strategia si masurile propuse este necesar a se indentifica apriori pe acelea care se preteaza cel mai bine investitiei/interventiei in sectorul public. In mod global aceasta investitie ar trebui directionata catre crearea mediului natural, social si economic pentru aparitia unor afaceri de succes si dezvoltare sociala. Finantarea publica ar trebui folosita pentru masurile :
Care furnizeaza bunuri publice (adica cele care aduc beneficii ce nu sunt susceptibile de a fi excluse si unde consumul bunului unui individ/unor firme nu diminueaza consumul bunului nici unui alt individ/firma) de vreme ce furnizarea unor astfel de bunuri de catre sectorul privat nu va fi la parametrii optimi;
Care surmonteaza esecurile pietei ce impiedica dezvoltarea afacerilor private.
4.7. S-a sugerat ca din aceste principii decurg 4 consecinte in legatura cu SAPARD5:
"adoptarea Acquis-ului se refera in mod fundamental la imbunatatirea conditiilor necesare pentru ca o economie de piata sa functioneze, de exemplu in domeniile igienei alimentare, standardelor de calitate si raportarii preturilor si astfel aceste activitati ar putea fi in mod justificat subventionate;
problemele alocarii de fonduri publice beneficiarilor privati sunt reduse prin diminuarea ratei de subventie in finantarea structurala;
numarul de obiective pentru asemenea programe sunt reduse si in consecinta sansele de reusita cresc prin cerinte de implementare si monitorizare mai simple;
subventiile pentru investitii ar trebui justificate mai degraba prin obiectivele ce trebuie realizate decat pur si simplu pe baza unei indicari a necesitatilor" (citat din Sectiunea 1.5.1).
4.8. Dupa cum se subliniaza in evaluarea ex-ante a Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala polonez realitatea este aceea ca, in pofida asteptarilor, alocarile financiare pentru SAPARD sunt foarte mici fata de costurile realizarii obiectivelor pe care ar trebui sa le vizeze acestea, pentru crearea conditiilor corespunzatoare dezvoltarii rurale.
4.9. In acest sens, este de asemenea important ca SAPARD sa fie perceput ca o componenta a ceea ce ar trebui sa fie un set de interventii coordonat care sa cuprinda de la politicile macroeconomice si schimbarile legale (impunerea drepturilor de proprietate, proceduri de faliment transparente, etc.) prin politicile de sanatate si educationale pana la interventii de regenerare economica si protectia mediului prin finantari structurale precum SAPARD. In Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala se face referire la proiectul de dezvoltare rurala propus, sustinut de Banca Mondiala, in vederea cresterii veniturilor rurale si standardelor de viata si in general se pare ca acoperirea mai larga a programului in materie de actiuni ce ar putea fi sustinute (de exemplu pentru infrastructura sociala, diversificare in afara fermei) ar fi complementara programului SAPARD, desi pare sa existe posibilitatea suprapunerii in zonele referitoare la prevederea infrastructurii rurale. Tinand cont de diagnoza si de posibilitatea unui sprijin pentru infrastructura rurala prin SAPARD, o mai mare concentrare a proiectului Bancii Mondiale pe infrastructura sociala si activitatile neagricole ar sprijini crearea unei politici de dezvoltare rurala sinergetica.
4.10. Din acest punct de vedere este pacat ca Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala nu incadreaza SAPARD in cadrul politicii de dezvoltare rurala generalizata. Daca s-ar intreprinde acest lucru, concordanta strategiei propuse ar fi mai evidenta. Se pare totusi (si se admite ca aceasta perceptie ar putea fi incorecta) ca in Romania este adoptata o abordare secventiala pentru politica de dezvoltare rurala, iar interventiile in sferele sociale, culturale, economice si de mediu nu sunt complet coordonate si au loc oarecum ad-hoc. Acest lucru nu este foarte surprinzator, tinand cont de dificultatea pe care o pot intalni chiar si statele membre existente in coordonarea unor asemenea actiuni in zonele rurale.
4.11. De exemplu, perspectiva larga a diagnozei si problemele identificate contrasteaza cu perspectiva relativ ingusta a masurilor propuse. Rata ridicata a mortalitatii infantile si oportunitatile de educatie scazute in zonele rurale frapeaza in mod deosebit, insa masurile admisibile pentru SAPARD vor avea probabil un impact foarte limitat asupra unor astfel de probleme. Intr-un fel este inevitabil ca acest caz orienteaza catre tipurile de finantare disponibile prin programul SAPARD, dar este important de retinut ca aceste masuri formeaza doar o latura a politicii de dezvoltare rurala.
4.12. Tinand cont de limitele bugetului Guvernului Romaniei, o preocupare deosebita in acest sens este aceea ca cofinantarea publica romaneasca necesara pentru programul SAPARD sa nu diminueze alocarea de fonduri publice pentru alte domenii prioritare in dezvoltarea rurala, cum ar fi sanatatea si educatia. Cu astfel de limite stricte ale bugetului exista un potential de cofinantare necesara programului SAPARD, prin inclinarea finantarii catre acele masuri eligibile in SAPARD. Acest lucru ar putea avea consecinte regretabile care, in mod ideal, ar trebui explorate.
4.13. Masurile propuse in strategie sunt determinate de cele disponibile in programul SAPARD. Tinand cont de gama larga de necesitati toate sunt pertinente raportat la situatia zonelor rurale din Romania. Exista totusi un motiv de preocupare intrucat, desi fata de prima versiune a planului s-a facut o concentrare a masurilor, masurile sunt inca prea dispersate. Acestea fiind spuse este important de observat ca majoritatea finantarii este concentrata pe patru masuri: prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole (21% din costul total si 18% din finantarea CE); investitii in exploatatiile agricole ( 21% din costul total si 17% din finantarea CE); dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale ( 13% din costul total si 21% din finantarea CE); silvicultura (19% din costul total si 15% din finantarea CE). Impreuna cu diversificarea rurala (12% din costul total si 10% din finantarea CE) aceste masuri justifica 87% din costul total al programului SAPARD si 80% din finantarea CE. Celelalte masuri propuse absorb o finantare mica si au ca scop sprijinirea crearii mediului necesar pentru reusita programului in ansamblu.
4.14. Desi exista o concentrare semnificativa asupra anumitor masuri, nu rezulta suficient de clar din prezentarea actuala a programului ca echilibrul intre masuri este cel corespunzator. Intr-adevar, ratiunea alocarii financiare este neclara acestui evaluator. In ceea ce priveste finantarea CE, ordonarea masurilor este dupa cum urmeaza :
i) Infrastructura rurala (21% din finantarea CE si 13% din costul total);
ii) Investitii in prelucrarea agricola si piscicola (18% din finantarea CE si 21% din costul total);
iii) Investitii in exploatatiile agricole (17% din finantarea CE si 21% din costul total);
iv) Silvicultura (15% din finantarea CE si 19% din costul total);
v) Diversificarea rurala (10% din finantarea CE si 12% din costul total);
vi) Pregatirea profesionala (4% din finantarea CE si 2% din costul total);
vii) Managementul resurselor de apa in agricultura (4% din finantarea CE si 2% din costul total);
viii) Asistenta tehnica - Romania (4% din finantarea CE si 2% din costul total);
ix) Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor (3% din finantarea CE si 3% din costul total);
x) Masurile de agro-mediu (3% din finantarea CE si 2% din costul total);
xi) Asistenta Tehnica - Comisie (2% din finantarea CE si 1% din costul total);
xii) Infiintarea grupurilor de producatori (2% din finantarea CE si 1% din costul total);
4.15. Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale. Cerintele pentru o infrastructura rurala imbunatatita sunt evidente din diagnoza si prin sisteme de aprovizionare cu apa imbunatatite, prin facilitati de canalizare, este de asteptat sa se avanseze destul de mult spre solutionarea unora din dificultatile sociale grave care exista in spatiul rural romanesc. Investitiile in asemenea infrastructuri rurale pot de asemenea sa sprijine diminuarea nivelurilor ridicate ale mortalitatii infantile. Facilitatile pentru apa potabila si apa reziduala sunt de asemenea o conditie esentiala pentru implementarea cerintelor de igiena si sanitare ale Acquis-ului comunitar. Nevoia de drumuri rurale imbunatatite pentru facilitarea comercializarii produselor obtinute in ferme este de asemenea evidenta. Referitor la implementarea Politicii Agricole Comune, in special in privinta sub-sectorului de cereale, drumurile rurale imbunatatite vor acorda un sprijin pentru evitarea cresterii stocurilor de interventie doar ca urmare a dificultatilor de comercializare si transport. Importanta acordata acestei masuri se considera deci a fi justificata.
4.16. Acoperirea acestei masuri pare a fi cea corespunzatoare, cu accentul pus pe apovizionarea cu apa, eliminarea apei uzate si drumuri. Diagnoza a identificat pe langa aceasta, problemele telefoniei rurale si electrificarii, dar nefinantarea acestora este justificabila deoarece cea mai eficienta metoda din punct de vedere al costurilor pentru a sustine telefonia rurala si electrificarea va fi prin demonopolizare si privatizare. Utilizarea fondurilor structurale tip SAPARD pentru a substitui reforma pe pietele de telefonie si electricitate ar reprezenta o pierdere masiva a resurselor contribuabililor oriunde in Europa, si este de felicitat faptul ca Romania vrea sa evite acest lucru.
4.17. Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor agricole prelucrate. Costul modernizarii facilitatilor de prelucrare alimentara catre cerintele CE este bine stabilit si este o prioritate urgenta daca obiectivul de aderare a Romaniei trebuie atins. Totusi, tinand cont de veniturile scazute si proportia mare din venit pe care gospodariile romanesti o cheltuiesc deja pe alimente, nu este posibil pentru consumatorii romani sa suporte costul integral al sigurantei alimentare imbunatatite, care va rezulta din implementarea Acquis-ului comunitar. De aceea, relativa importanta acordata acestei masuri este de asemenea considerata ca fiind indreptatita.
4.18. Dupa cum s-a aratat mai sus, acoperirea masurii pentru sprijinirea facilitatilor de prelucrare alimentara ar putea fi orientata cu folos catre acele produse unde este cea mai mare nevoie. Sectoarele de prelucrare a carnii si lactatelor sunt evident bazate pe importanta referitoare la adoptrea Acquis-ului. Sprijinul acordat prelucrarii produselor piscicole va servi de asemenea adoptarii Acquis-ului. Sectorul vinului este unul unde avantajul competitiv romanesc ar putea fi clar stabilit si astfel pare a fi justificata investitia orientata spre acest sub-sector. Este discutabila investitia din fonduri publice in sectorul de cereale/grane - mai ales intrucat organizatiile majore implicate in acest sector sunt multinationale. Din contra, in timp ce sub-sectoarele de fructe si legume din Romania ar trebui sa aiba un avantaj competitional, aceste sub-sectoare par a fi putin performante.
4.19. Referitor la criteriile de eligibilitate ale masurii, este mentionat ca ar trebui demonstrata viabilitatea economico-financiara a proiectelor. Se recomanda ca criteriile pentru o asemenea demonstratie sa fie stabilite in stadiul actual pentru a evita posibilitatea unei selectii lipsite de transparenta a proiectelor. Tinand cont ca viabilitatea economica pentru un proiect individual va fi foarte subiectiva (ca rezultat al alegerii de preturi fantoma) se recomanda ca selectia proiectelor sa fie bazata pe criterii de evaluare financiare, si ca lista negativa de investitii sa fie extinsa pentru a exclude cele mai distorsionate piete si pe acelea care ar fi doar profitabile in sectorul privat cu o subventie publica la scara larga (de exemplu zaharul). Criteriile pentru viabilitatea financiara a proiectului ar putea atunci fi stabilite pe baza unor criterii obiective cum ar fi demonstrarea unei valori prezente nete pozitive la o rata reala de discount de 8%.
4.20. Investitii in exploatatiile agricole. Costul modernizarii fermelor care sa fie capabile sa indeplineasca cerintele Acquis-ului comunitar (de exemplu pentru productia de lapte) va fi de asemenea foarte ridicat. Fragmentarea care a urmat procesului de retrocedare ar avea ca rezultat in marea majoritate a fermelor romanesti excluderea permanenta de pe piata si condamnarea la subzistenta acolo unde trebuie implementate cerintele Acquis-ului si nu este acordat ajutor public pentru modernizarea fermei. O focalizare suplimentara a investitiilor eligibile prin aceasta masura pe langa cele direct legate de implementarea Acquis-ului ar ameliora totusi oportunitatea acestei masuri.
4.21. Obiectivul vizat de aceasta masura referitor la defalcarea precisa a numarului diferitelor tipuri de proiecte si tipuri de investitii nu pare a fi potrivit si nici leader pe piata. Tinand cont de nevoia stringenta a sectorului fermelor impreuna cu nevoia de a se asigura ca exista piete reale pentru produs se recomanda a se redacta o lista negativa a investitiilor legate de produse, de ex. productia de sfecla de zahar, tutun si eventual altele. Acest lucru ar concentra finantarea pe produsele unde Romania detine un avantaj competitiv si in acelasi timp ar evita acele piete caracterizate de importante probleme.
4.22. Silvicultura. In mod contrar, relativa importanta acordata silviculturii este departe de a fi clara, tinand cont de lipsa de detalii din diagnoza si analiza SWOT. Pe baza prezentelor argumente importanta acordata acestei masuri in program nu se considera a fi justificata.
4.23. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice, pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative. Nevoia unei diversificari rurale este evidenta si va fi o conditie esentiala pentru o dezvoltare rurala durabila, pentru restructurarea sectorului agricol si evitarea depopularii masive a spatiului rural. Desi necesitatea si oportunitatile pentru dezvoltarea rurala nu reies in intregime din diagnoza SWOT, se considera ca ar trebui acordata o importanta mai mare acestei masuri. Acestea fiind spuse, este important sa se recunoasca faptul ca turismul rural nu este un panaceu si ca ar trebui sa aiba loc o evolutie realista de piata. Ar putea fi obtinute alocari suplimentare pentru masurile de diversificare rurala prin reducarea sprijinului acordat masurii de silvicultura.
4.24. Obiectivul propus al masurii pare a fi destul de limitat in ceea ce priveste nevoile potentiale de dezvoltare ale economiilor rurale romanesti. Aceasta este desigur dificil de apreciat intrucat masura nu este bine fundamentata in diagnoza sau in SWOT. Limitarea masurii la mestesuguri, servicii agricole, agro-turism, acvacultura, sericicultura, apicultura ci cultura ciupercilor inclina si mai mult sprijinul oferit prin programul SAPARD sectorului agricol. Este improbabil sa se produca o dezvoltare rurala durabila si echilibrata. Rezultatul probabil va fi acela ca se va inregistra o pierdere a populatiei rurale tinere si mai instruite ca urmare a fenomenului de migrare, daca nu va fi sustinuta o dezvoltare neagricola mai semnificativa.
4.25. Imbunatatirea pregatirii profesionale. Dezvoltarea capitalului uman este un argument clar pentru implicarea sectorului public ca una dintre putinele solutii pe termen lung pentru cresterea numarului locurilor de munca si veniturilor in spatiul rural . Astfel, tinand cont si de problema identificata a suficientei educatiei in zonele rurale, alocarea acordata acestei masuri pare a fi mica.
4.26. Managementul resurselor de apa pentru agricultura. Problemele legate de apa care afecteaza agricultura Romaniei sugereaza pertinenta acestei masuri. Ar trebui totusi sa se tina cont de faptul ca eficacitatea si durabilitatea sistemelor de management al apei pot fi dificil de asigurat si ca descrierea masurii nu indica faptul ca s-ar fi luat in considerare complexitatea asigurarii unei astfel de durabilitati. Simpla subventionare publica a sistemelor de irigatie si drenaj nu va aduce beneficii pe termen lung decat daca va fi mentinuta si manevrata eficient. Aceste chestiuni ar trebui luate in considerare pentru a stabili intreaga oportunitate a masurii.
4.28. Masuri de agro-mediu. Asemenea programe sunt componente obligatorii ale Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala al statelor membre si ca atare, pentru a se pregati de aderare cu promptitudine, este clar ca Romania are nevoie sa isi dezvolte experienta de operare cu astfel de programe, unde cerintele birocratice sunt adesea foarte complexe. Nevoia unei asemenea masuri este deci clar fundamentata in adoptarea Acquis-ului.
4.29. Prezentarea masurilor de agro-mediu nu pare a fi adecvata. Este neclar ce tipuri de angajamente de agro-mediu luate de fermieri vor fi sustinute. Descrierea actuala a masurilor pare a reprezenta putin mai mult decat o buna intentie. Intelegerea masurii poate fi limitata sau inexistenta, tinand cont ca se propune ca « sprijinul acordat prin SAPARD sa nu depaseasca 20% din pierderea calculata pe venit ». Daca restul pierderii de venit nu va fi acordat din alte surse, luand in considerare veniturile scazute ale exploatatiilor din Romania, probabilitatea de intelegere pare a fi indoielnica.
4.30. Infiintarea grupurilor de producatori. Infiintarea de grupuri de producatori pare a fi o masura care are de asemenea o fundamentare clara in adoptarea si implementarea Acquis-ului comunitar. Tinand cont de importanta productiei de fructe si legume, a productiei de tutun si vin din Romania si de importanta acestor structuri pentru implementarea Politicii Agricole Comune, alocatia financiara a acestei masuri pare a fi scazuta.
4.31. Luand in considerare importanta organizatiilor de producatori pentru operatiunea Politicii Piscicole Comune se recomanda extinderea acestei masuri pentru a acoperi organizatiile de producatori in sectorele de piscicultura si acvacultura.
4.32. Asistenta Tehnica. Pertinenta masurilor de asistenta tehnica nu este pusa la indoiala. Va fi nevoie de activitati vaste de informare pentru a oferi o implementare transparenta a programului. In momentul de fata, in pofida unei largi mediatizarii a programului SAPARD, marturiile indica faptul ca si cei mai dezvoltati fermieri/procesatori inteleg foarte putin oportunitatile ce le vor fi oferite prin SAPARD.
Caracterul adecvat al sectoarelor, zonele geografice, populatiile/beneficiarii avute in vedere
4.33. In mod global, opinia acestui evaluator este aceea ca strategia propusa se bazeaza prea mult pe cautarea unei solutii pentru dezvoltare rurala in sectoarele agricol si agroalimentar. Desi este clar ca in momentul de fata lantul de aprovizionare cu alimente s-a rupt si ca exista oportunitati de imbunatatire, este de asemenea clar ca un sector agroalimentar eficient nu va oferi locuri de munca pentru numarul de persoane angajate in prezent in aceste sectoare. Astfel, daca se va mentine populatia in zonele rurale, trebuie cautate oportunitati de locuri de munca alternative in afara agriculturii (si probabil cel mai adesea in afara fermei).
4.34. Tiparele de migratie din zonele rurale romanesti sugereaza faptul ca o potentiala forta de propulsare catre o dezvoltare rurala durabila ar fi utilizarea la maxim a populatiei feminine tinere care pare a depune un volum mai mare de munca si a avea o mobilitate geografica mai mare. Necesitatile acestui grup nu par a fi luate in considerare pe deplin in plan. Se considera necesara o dezvoltare si largire mai mare a obiectivului masurii de diversificare rurala.
4.35. Concentrarea impactului direct al programului pe asigurarea/crearea de locuri de munca este mult restransa in sectoarele de servicii agricole, de prelucrare agroalimentara si cel referitor la agricultura. Tinand cont de restructurarea necesara a acestor sectoare si de reducerea mare de locuri de munca, acest echilibru nu pare a fi corespunzator si durabil. Se recomanda a se acorda o atentie mai mare componentelor neagricole si din afara fermei ale societatii si economiei rurale.
4.36. Se asteapta ca programul propus sa imbunatateasca eficacitatea pietei, desi aceasta ar putea fi sprijinita ulterior prin marirea alocatiei pentru organizatiile de producatori, largirea obiectivului organizatiilor de producatori spre sectoarele de piscicultura si acvacultura, si limitarea investitiilor in exploatatiile de prelucrare/marketing si ferme spre produsele pentru care Romania detine un evident potential avantaj competitiv, de ex. vin, fructe si legume, etc.
4.37. Programul propus sustine pe deplin introducerea unor standarde veterinare si fitosanitare si este bine echilibrat in acest sens.
4.38. Preocuparile legate de mediu au fost integrate in procesul de programare a dezvoltarii rurale. Restrictiile de mediu impuse in investitii si masura de agro-mediu propusa vor necesita totusi o definire mai detaliata daca protectia mediului va fi pe deplin integrata in operatiunea planului.
4.39. Lipsa unei ordonari coerente a neconcordantelor ce vor fi solutionate prin programul SAPARD, face dificila evaluarea masurii in care programul va rezolva problemele prioritare si specifice pentru o dezvoltare rurala durabila. Este de ajuns sa se mentioneze ca, tinand cont de lipsa unei experiente prealabile in Romania in privinta dezvoltarii rurale integrate si problemelor de buget de finantare - in masura in care programul SAPARD este inclinat catre sectorul agroalimentar, este posibil ca rezultatul sa nu fie o dezvoltare rurala durabila - si nu in ultimul rand din cauza faptului ca alte tipuri de finantare pot fi denaturate din nevoia de a cofinanta programul SAPARD. Acest lucru reprezinta un risc semnificativ. Exista o nevoie clara de dezvoltare rurala echilibrata in cazul in care nu vor rezulta probleme socio-culturale.
Concordanta dintre obiectivele operationale si globale (Coerenta interna)
4.40. Intelegerea de catre evaluator a relatiei dintre obiectivele operationale si globale ale planului este prezentata in Anexele 1 si 2 ale acestui raport.
4.41. Primul punct ce trebuie mentionat este ca nu se specifica modul in care Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR pentru SAPARD) se raporteaza la obiectivele globale ale dezvoltarii romanesti. Aceasta limiteza capacitatea de a aprecia modul in care programul SAPARD se incadreaza in structura mai larga a politicilor romanesti pentru zonele rurale. Se recomanda a se lua in considerare rolul programului SAPARD in privinta obiectivelor mai vaste, pentru a evita posibilitatea ca SAPARD sa fie orientat catre o politica de dezvoltare rurala globala, care sa impiedice dezvoltarea durabilitatii societatii si economiei rurale.
4.42. In al doilea rand, ar trebui de notat ca obiectivele generale sunt doar specificate ca obiective precizate in Reglementarea SAPARD :
« (a) contributia adusa implementarii Acquis-ului comunitar referitoare la politica agricola comuna si la politicile asociate;
(b) rezolvarea problemelor prioritare si specifice pentru adaptarea durabila a sectorului agricol si zonelor rurale in tarile candidate."
4.43. Aceasta definitie a obiectivelor generale nu este perceputa a fi suficienta. Se recomanda ca Romania sa specifice modalitatile prin care planul intentioneaza sa contribuie la adoptarea Acquis-ului si care sunt problemele prioritare si specifice pentru politica de dezvoltare rurala durabila din Romania. Aceasta din urma este deosebit de importanta in lumina faptului ca planul nu contine o ordonare coerenta a neconcordantelor la care trebuie sa se faca referire si nu identifica fortele de propulsare spre o dezvoltare durabila.
4.44. Obiectivele specifice ale prioritatilor si obiectivele operationale ale masurilor sunt oarecum mai bine definite.
4.45. In pofida deficientelor in definirea obiectivelor generale si globale, ierarhizarea obiectivelor prezentata in strategie si rezumata in Anexele 1 si 2 este coerenta si demonstreaza coerenta interna a prioritatilor si a masurilor.
4.46. Din pacate, ierarhizarea prezentata la elaborarea fiecarei masuri nu indica acelasi nivel de coerenta. Intr-adevar, in opinia evaluatorului impactul indicatorilor ar trebui stabilit la nivelul planului luat ca un tot, mai degraba decat la nivelul fiecarei masuri. In mod similar, indicatorii de rezultat ar trebui stabiliti la nivelul prioritatilor mai degraba decat la nivelul fiecarei masuri, dupa cum este cazul. (vezi schema de pe pagina urmatoare)
4.47. Stabilirea obiectivelor si indicatorilor in acest mod va facilita intelegerea ierarhizarii obiectivelor. De exemplu, in Masura 1.1 « protectia mediului » este mentionata ca fiind obiectiv specific, si totusi in mod normal ar trebui percerputa ca pe un obiectiv general. Invers, o identificare coerenta a cauzalitatii poate avea ca rezultat obtinerea unei liste de obiective specifice recunoscute ca fiind de fapt obiective operationale, adica cele care conduc la indeplinirea obiectivelor specifice. Se recomanda ca aceasta CAUZALITATE a obiectivelor operationale cu obiectivele specifice si cu obiectivele generale sa fie revizuita, intrucat in momentul de fata logica acestei cauzalitati nu este evidenta.
4.48. Ca parte a revizuirii logicii obiectivelor, se recomanda a se lua in considerare concentrarea celor mai importante obiective. Aceasta ar facilita monitorizarea si problemele de indicatori mentionate mai jos .
Vezi schema de pe pagina urmatoare.
Echilibrul intre masurile de sprijin
4.49. Dupa cum am mentionat anterior, referitor la dezvoltarea rurala durabila echilibrul intre masurile sustinute ar putea fi necorespunzator. In plus, se pare ca este nevoie de sprijin in mod deosebit in privinta activitatilor neagricole/in afara fermei si pentru organizatiile de producatori. Gradul de sprijin propus pentru masurile de silvicultura nu este justificat de diagnoza prezentata sau de analiza SWOT.
4.50. Acestea fiind spuse, este de asemenea important sa se recunoasca concordanta masurilor propuse - cel putin in privinta dezvoltarii agricole/agroalimentare. In momentul de fata, lantul productiei agroalimentare din Romania s-a deteriorat in mare masura. Fragmentarea fermelor rezultata din retrocedarea cu limita de 10 hectare, lipsa experientei in agricultura privata a noilor proprietari (mai ales in privinta operatiunilor de piata) si lipsa accesului la input-urile agricole a facut ca multe exploatatii sa traiasca de azi pe maine prin agricultura de subzistenta, cu foarte mic surplus vandabil. Lipsa vanzarii din exploatatii limiteaza capacitatea sectorului agroalimentar de a se adapta la noua situatie de piata. Aceasta este alcatuita din nevoia de surse de produse de la un numar mare de mici producatori fara intermediarii corespunzatori. Invers, problemele sectorului de prelucrare agroalimentara si lipsa sa de competitivitate a limitat capacitatea sectorului de prelucrare de a oferi preturi suficient de atractive fermierilor. Programul propus ar trebui sa ajute mult la spargerea acestui cerc vicios prin interventii care sa vizeze ferma, grupurile de producatori, nivelurile de prelucrare. Sustinute prin masurile pentru dezvoltarea infrastructurii, si pentru laboratoare veterinare, fitosanitare si alimentare, aceste masuri ar trebui sa sustina dezvoltarea integrata a retelei alimentare.
4.51. Se considera ca ar fi rezultat un echilibru diferit si mai durabil intre diferitele masuri de sprijin daca s-ar fi utilizat mai mult tehnicile de participare/consultare cu diferitele segmente ale comunitatii rurale.
Monitorizare
4.52. Referitor la alocatiile financiare, echilibrul intre masuri ar trebui sa tina seama si de contributiile anticipate ale sectorului privat. In masurile propuse contributia sectorului privat este intotdeauna stabilita la minimul de 50% cerut de Reglementarea 1268/1999. Oficialitati din Ministerul Agriculturii si Alimentatiei din Romania si consilierii lor de la Ministerul Agriculturii din Franta au indicat ca aceste rate de grant au fost stabilite ca urmare a unor sfaturi venite din partea serviciilor Comisiei. Tinand cont ca intentia ar trebui sa fie aceea de a realiza obiectivele programului la cel mai mic cost se presupune ca orice sfat car ar fi fost dat a fost gresit interpretat. Dupa cum se precizeaza in evaluarea ex-ante poloneza, ratele de grant ridicate limiteaza numarul beneficiarilor si ar putea incuraja potentialii beneficiari sa faca investitii nepotrivite, dar fezabile si profitabile. Obiectivul stabilirii ratelor de grant ar trebui sa fie obtinerea unei finantari private cat mai mari. In afara unei experiente rezultate din aplicatiile efectuate in Programul Special de Pregatire nu pare a se fi folosit nici un argument obiectiv pentru stabilirea ratelor de grant. Dat fiind sprijinul acordat pentru pregatirea PNADR, pare oarecum surprinzator faptul ca nu s-au pregatit exemple de studii de caz privind fezabilitatea financiara si profitabilitatea diverselor tipuri de investitii, care sa ajute la stabilirea ratelor de grant. Propunerea de utilizare a ratei maxime de grant in toate circumstantele neaga de asemenea posibilitatea utilizarii unor rate de grant diferite care sa varieze stimulentele pentru intreprinderea investitiei. De exemplu, s-ar putea stabili rate de grant mai mari pentru investitiile care au ca scop explicit bunastarea animala sau protectia mediului.
4.53. Se recomanda ca ratele de grant propuse sa fie reduse si diferentiate. Adoptarea unui sistem in masura de sustinere a activitatilor de prelucrare a produselor agricole si piscicole, prin care solicitantii sa prezinte oferte pentru acordarea de asistenta cu rate de aplicare mai scazute ale asistentei acordate si care sa aiba intaietate, ar sprijini dezvoltarea globala a competitivitatii sectorului agroalimentar, favorizand investitiile cele mai competitive si minimizand distorsionarea competitiei. Un asemenea sistem ar putea fi de asemenea foarte transparent si ar usura dificultatile auditarii.
Concordanta Planului propus si celorlalte politici si programe relevante (Coerenta externa)
4.54. Prin sustinerea infiintarii grupurilor de producatori, planul SAPARD va contribui la pregatirea pentru implementarea Politicii Agricole Comune in Romania.
4.55. Includerea masurilor de agro-mediu va ajuta Romania la pregatirea pentru aceasta componenta obligatorie a programelor de dezvoltare rurala prin Reglementarea Consiliului nr. 1257/11999.
4.56. O componenta majora a planului este adoptarea Acquis-ului in materie de igiena alimentara si securitate. Totusi, modalitatea in care aceasta va fi realizata nu pare a fi bine elaborata in plan. De exemplu ar fi de dorit ca acolo unde exista standarde referitoare la aquis, care ar avea o semnificatie directa pentru orice investitie propusa, standardele referitoare la acquis sa fie respectate in investitia sustinuta prin programul SAPARD, fie ca standardele legale obligatorii au fost sau nu adoptate in legea romana. Un exemplu clar in acest sens ar fi investitia intr-un abator - pentru asemenea propuneri ar trebui sa existe cerinta ca orice noua lucrare structurala si orice noi investitii sa intruneasca cerintele acquis-ului. Acest principiu nu pare a fi clar pastrat in prezentul plan.
4.57. Pana acum pare a fi fost o lipsa de considerare a modului in care Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala ar acorda sprijin Romaniei in indeplinirea obligatiilor internationale semnificative.
5. EVALUAREA SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI SCONTAT AL PRIORITATILOR SELECTATE
5.1. Un numar mare de indicatori cuantificati a fost stabilit in impacte, rezultate si realizari. Este ingrijorator ca exaluarea ex-ante nu a gasit nici o baza sistematica sau dovada utilizata pentru derivarea relatiai cauzale intre input-uri, realizari rezultate si impacte.
5.2. Mai mult, nu pare a se fi folosit nici o orientare in proiectarea celor mai eficiente/ orientate spre protectia mediului forme de interventie. In acest sens, propunerile de scadere si variatie a ratelor de grant mentionate mai sus sunt reiterate.
5.3. Nici o atentie nu s-a acordat aspectelor legate de aditionalitate, de inlocuire sau multiplicare in alcatuirea programului, iar in momentul pregatirii raportului final al evaluarii ex-ante personalul implicat al Ministerului Agriculturii nu constientiza aceste notiuni.
5.4. In consecinta, este indoielnica baza care se poate pune pe indicatori.
5.5. In ansamblu, se pretinde ca prin implementarea programului ar rezulta crearea a 292.000 locuri de munca. Aceasta reprezinta un cost total pe loc de munca de cca. 7.500 Euro si un cost al CE de cca. 3.600 Euro pe loc de munca.
5.6. Numarul de proiecte scontat este vast:
3.800 proiecte de prelucrare/marketing
244 proiecte de laboratoare pentru calitate
522 proiecte de infrastructura
183 proiecte de management al resurselor de apa
11.500 proiecte de investitii in exploatatii
480 proiecte de grupuri de producatori
222 proiecte de agro-mediu
6.900 proiecte de diversificare rurala
5.018 proiecte de silvicultura
6.671 proiecte de pregatire profesionala
5.7. Costul mediu pe proiect este dupa cum urmeaza:
123.425 Euro pentru proiecte de prelucrare/marketing
252.183 Euro pentru proiecte de laboratoare pentru calitate
538.435 Euro pentru proiecte de infrastructura
268.885 Euro pentru proiecte de management al resurselor de apa
41.077 Euro pentru proiecte de investitii in exploatatii
49.200 Euro pentru proiecte de grupuri de producatori
159.581 Euro pentru proiecte de agro-mediu
38.796 Euro pentru proiecte de diversificare rurala
83.157 Euro pentru proiecte de silvicultura
7.672 Euro pentru proiecte de pregatire profesionala
5.7. Numarul de proiecte de prelucrare pare a fi deosebit de mare, iar costul mediu pe proiect scazut fata de costurile asteptate pentru imbunatatirea sau crearea facilitatilor in conformitate cu prevederile Acquis-ului comunitar.
5.8. Impreuna cu comentariile de mai sus referitoare la logica cauzalitatii obiectivelor operationale catre obiective specifice catre obiective generale, logica monitorizarii indicatorilor necesita de asemenea o revizuire. Per total, indicatorii de realizare par a fi coerenti si corespunzatori. Este totusi un motiv de preocupare faptul ca atat de multi indicatori de rezultat sunt definiti cu nivele tinta, tinand cont ca nu pare a exista nici o analiza care sa fundamenteze nivelele tinta stabilite. Aceasta ar putea avea ca rezultat angajarea Romaniei spre tinte imposibil de realizat. Se recomanda ca odata cu revizuirea obiectivelor sa se revizuiasca si indicatorii de rezultat, si ca desi ar fi indicat sa se monitorizeze o gama larga de indicatori, nivele tinta sa fie stabilite doar pentru indicatorii de rezultat importanti. Aceste nivele tinta ar trebui in mod ideal sa se bazeze pe dovezi prealabile sau pe rezultatele analizei.
5.9. Este important de notat ca actualmente, stabilirea indicatorilor fundamentali pentru conditiile nefinantate nu s-a luat in considerare in mod riguros. Este laudabila intentia de adaptare a softului existent pentru monitorizarea progresului si rezultatelor de la fiecare proiect sustinut pentru a putea evalua rezultatele si impactele programului, in acelasi timp va fi necesara monitorizarea companiilor/fermelor/indivizilor/etc. nesustinuti si conditiile generale, cum ar fi conditiile de mediu etc. Pentru toate acestea, vor trebui stabiliti indicatori primari, pe baza carora sa se masoare progresul obtinut pe parcursul implementarii programului.
6. VERIFICAREA PROCEDURILOR DE IMPLEMENTARE PROPUSE
6.1. Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala prezinta o descriere detaliata a procedurilor prin care programul SAPARD va fi implementat in Romania.
6.2. In conformitate cu cerintele Comisiei ca Romania sa aplice prevederile reglementarii Consiliului 1258/1999 referitoare la Politica Agricola Comuna, Romania a propus dupa cum urmeaza:
Organism de acreditare - Fondul National din Ministerul Finantelor
Organism de coordonare - Fondul National din Ministerul Finantelor
Organism de certificare - Curtea de Conturi
Organism de implementare - Ministerul Agriculturii (Directia Generala pentru Dezvoltare Rurala si Programe)
Agentia de Plati - "O structura independenta organizata sub forma de
Directie Generala sau Directie"
6.3. "Organismul de Implementare" (o organizatie neidentificata - Reglementarea Consiliului 1258/1999) va prelua serviciile tehnice pentru ordonantare si recuperarea fondurilor contractate sau utilizate fraudulos. Planul specifica faptul ca alocarea altor sarcini va fi efectuata potrivit prevederilor Reglementarii Consiliului 1258/1999 si Reglementarii Comisiei 1663/95 .
6.4. O descriere generala a organizarii Agentiei de Plati este prezentata in plan, desi se intelege ca multe detalii mai trebuie finalizate. Totusi, in linii generale, se pare ca diverse sarcini ale Agentiei de Plati vor fi delegate unor diferite departamente din cadrul Ministerului Finantelor. Desigur, sistemul va necesita o acreditare completa, insa luand in considerare descrierea, s-ar parea ca organizarea Agentiei de Plati in acest mod ar putea avea ca rezultat un sistem netransparent in totalitate. De asemenea, pare a contrazice afirmatia ca Agentia de Plati sa fie creata sub forma "unei structuri independente organizate ca Directie Generala sau Directie".
6.5. Dupa cum s-a mentionat mai sus in legatura cu stabilirea unor indicatori de baza, se intelege ca Ministerul Agriculturii si Alimentatiei se va folosi de un sistem informatizat specializat pentru monitorizarea implementarii proiectului. Insa nu exista nici o prevedere pentru dezvoltarea fara proiect a zonelor rurale sau care sa permita comparatia indivizilor/fermelor /firmelor sustinute si nesustinute sau pentru monitorizarea dezvoltarii rurale/regionale. Ca atare, prevederile pentru monitorizare si evaluare nu sunt inca suficient dezvoltate. Se recomanda ca cerintele de monitorizare a dezvoltarii fara proiect sa fie stabilite in regim de urgenta. Aceasta in mod deosebit, tinand cont ca indicatorii de baza ar trebui stabiliti inaintea lansarii programului.
6.6. Planul contine o descriere detaliata a procedurilor de plata. Acestea vor necesita o verificare detaliata ca parte a functiei de acreditare a Agentiilor de Plati si de Implementare.
6.7. Se intelege ca:
La nivel de comuna serviciul de extindere a fermei si "centrele agricole" vor fi utilizate pentru mediatizarea informatiilor referitoare la SAPARD;
Termene limita pentru depunerea cererilor vor fi stabilite pentru fiecare masura;
Cererile vor fi facute in prima faza la Directia judeteana a Ministerului Agriculturii (DGAIA);
La nivel judetean se va verifica eligibilitatea proiectului si beneficiarul;
Proiectele mai mici de 100.000 Euro vor fi preselectionate la nivel de judet si trimise unuia din cele 8 Comitete Regionale de Consultare (CRC) spre aprobare;
Proiectele mai mari de 100.000 Euro vor fi trimise Comitetelor Regionale de Consultare (CRC) pentru prioritizare;
Toate proiectele vor face obiectul unei selectii finale in Comitetul National de Selectie (CNS), dar pentru proiectele mai mici de 100.000 Euro aceasta va consta in general in stampilarea acestora, functie de disponibilitatile financiare, insa pentru proiectele mai mari de 100.000 Euro aceasta va implica decizii de fond.
6.8. De asemenea, se intelege ca ratiunea pentru centralizarea initiala a functiilor se datoreaza lipsei datelor statistice suficiente si nu este posibil sa se aloce fonduri la nivel de judet sau regiune, dar ca in timp se intentioneaza descentralizarea luarii deciziilor.
6.9. Un numar de probleme il pune sistemul de implementare propus. Prima se refera la nivelul de discretie in selectia proiectelor. In opinia evaluatorului, o selectie a proiectelor clara, pertinenta si transparenta trebuie stabilita inaintea primirii solicitarilor si ca functie de aceste criterii, comitetele de selectie de la nivel local, regional si national nu ar trebui sa manifeste discretie.
6.10. A doua problema se refera la apeluri. In documentatie nu apare nici o procedura de apel. Desi procedurile transparente si lipsa de discretie pentru comitetele de selectie ar trebui sa limiteze posibilitatea procedurilor de apel, acestea ar trebui precizate pentru a demonstra transparenta procesului. Se recomanda ca apelurile sa fie trimise de la organizatiile de stat uneia dintre cele mai mari firme internationale de contabilitate/audit pentru a demonstra independenta.
6.11. A treia problema se refera la timp - ar trebui fixate termene limita pentru notificarea selectiei proiectului si pentru primire si raspuns la apeluri.
6.12. A patra problema se refera la monitorizarea activitatii frauduloase, fie de catre solicitanti, fie in cadrul sistemului de implementare. Se recomanda a se infiinta o unitate anti-frauda independenta si profesionista pentru a asigura integritatea sistemului.
6.13. A cincea problema se refera la posibilitatea ca un comitet national sa selecteze un mare numar de proiecte anticipat - mai ales intrucat toate proiectele mai mari de 100.000 Euro trebuie selectionate la nivel national (si ar trebui sa se recunoasca faptul ca la ratele de schimb actuale chiar si unele tractoare mai avansate ar depasi acesta limita). In timp ce se recunoaste dificultatea in a aloca apriori finantare - se recomanda a se cauta solutii alternative la selectarea tuturor proiectelor de catre comitetul national de selectie. O posibilitate alternativa ar fi ca comitetele regionale de consultare sa selectioneze provizoriu proiectele care necesita finantare globala si sa prezinte doar finantarea globala ceruta spre aprobare de comitetul national de selectie. Apoi, in cazul in care comitetul national de selectie ar aproba finantarea pentru o masura intr-o regiune, finantare mai mica decat valoarea proiectelor selectionate provizoriu, CRC ar trebui sa efectueze selectia finala pe baza finantarii autorizate. O a doua posibilitate, eventual asociate, ar fi ridicarea limitei de 100.000 Euro.
In fine, in momentul de fata este neclar daca potentialii beneficiari ar putea solicita si primi sprijin prin grant pentru pregatirea unei propuneri de proiect. Tinand cont de experienta limitata a solicitantilor in materie de cereri este de asteptat ca acestia sa necesite ajutor profesionist, dar este de asteptat si ca multi dintre ei sa nu-si poata permite acest ajutor. Pentru a sprijini implementarea proiectelor ar trebui pusa la dispozitie asistenta tehnica. Tipul de asistenta tehnica si potentialii furnizori ar trebui sa varieze in functie de tipul masurii ce urmeaza a fi pregatita si valoarea asteptata a cererii de finantare. De exemplu se asteapta ca serviciul local de extindere sa nu poata pregati in mod corect o propunere de proiect pentru o investitie de prelucrare agricola la scara larga (de ex. o noua unitate de lactate, un abator etc.) si sa fie nevoie de un sprijin in materie de consultanta masiv, posibil international. Se recomanda ca sa se reconsidere natura asistentei tehnice ce urmeaza a fi acordata prin program si explicata mai complet intrucat lipsa de experienta in pregatirea propunerilor de proiecte poate fi un factor limitativ in implementare si ar putea genera "alocari gresite", daca proiecte prost pregatite sunt finantate fara acoperire.
|
|
|
|
Rezolvarea prioritatilor si problemelor specifice pentru adaptarea
durabila a sectorului agricol si zonelor rurale din Romania. Prioritatea 1: Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor
agricole prelucrate Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei
rurale Masura 4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale Obiectiveoperationale Sprijin in vederea pregatirii pentru: Reorientarea calitativa aproductiei inclusiv
pentru infiintarea grupurilor de producatori; Practicile de productie compatibile cu
mentinerea peisajului, protectia mediului, standardele de igiena si
bunastare animala; Managementul exploatatiilor viabile din punct de
vedere economic; Alta pregatire profesionala: silvicultura si
diversificarea activitatilor rurale. Masura 1.1 Prelucarea si marketingul produselor agricole si
piscicole Sprijin pentru investitii in vederea
imbunatatirii prelucrarii si marketingului produselor agricole, pe sectoare
si obiective specifice; Stmularea investitiilor care vizeaza protectia
si imbunatatirea mediului precum si igiena animala si bunastarea animala
('investitii verzi') Masura 3.1 Investitii in exploatatiile agricole Obiective operationale Promovarea investitiilor in sectoarele animal si
vegetal la nivelul fermei, in vederea imbunatatirii constructiilor din
ferma si dotarii ei cu noi utilajesi/sau animale de inalta valoare
genetica. Masura 3.2 Infiintarea grupurilor de producatori Sprijin pentru stimularea infiintarii si facilitarea
operatiunilor administrative ale grupurilor de producatori; Stimularea mai ales a tinerilor fermieri (sub 40
de ani ) pentru a se implica in infiintarea grupurilor de producatori. Measure 3.5 Silvicultura Sprijin financiar pentru
proprietarii de padure si terenuri degradate din sectorul public sau privat
(persoane individuale naturale sau asociatiile lor si persoane legale, sate
si alte comunitati locale legale), pentru companii private care se ocupa cu
transportul recolte si prelucrarea primara a lemnului, recoltarea si
prelucrarea produselor nelemnoase ale padurilor din spatiul rural; Sprijinirea investitiilor in
exploatatiile forestire detinute de proprietari de padure privati sau
publici; Imbunatatirea prelucrarii si
marketingului produselor forestiere; Suportarea costurilor de
plantare si intretinere a zonelor agricole.
Obiectiv
general
Obiective operationale
Obiective
operationale
Obiective operationale
Obiectivele Generale si Specifice ale Planului
PNADR
"Situatia si perspectivele agriculturii in tarile din Europa Centrala si de Est: Romania", mai 1998, Document de lucru din Rapoartele DGVI/ 1996 privind analiza fortei de munca in gospodarii, din care rezulta ca peste 40% din persoanele angajate in agricultura lucreaza "part time" (pag. 21).
Pe baza datelor provizorii pe 1999 - vezi OECD "Analiza politicilor agricole: Romania", CCNM/AGR/TD (2000)10.
Pentru claritate, in lista ce urmeaza procentajele de finantare CE si costul total sunt rotunjite pana la cel mai apropiat 1%
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
