Sisteme
monetare bazate pe etalonul putere de cumparare
In prezent aurul nu mai indeplineste functii monetare, nu se mai bat
monede decat in scopuri jubiliare, metalul galben fiind cotat la bursa ca
o marfa obisnuita. Specialistii au insa pareri diferite in
legatura cu viitorul aurului ca metal monetar. Unii, din ce in ce mai
putini ca numar, apreciaza ca acest rol nu s-a incheiat;
altii, reprezentand majoritatea, sustin ca procedeul
demonetizarii sale este ireversibil. Nu este mai putin adevarat
ca, cu cat sistemele monetare se depreciaza tot mai mult,
accentuandu-se dezechilibrele monetare si fenomenele inflationiste,
cu atat mai multe sunt si parerile care invoca revenirea la
acest etalon. Tot atat de adevarat este, insa, si faptul ca
daca aceste dezechilibre nu pot fi controlate si corelate prin
actualele instrumente monetare, revenirea la etalonul aur nu mai este
posibila. Deocamdata, locul metalului monetar in aceasta
functie a fost luat de etalonul
putere de cumparare.
Moneda emisa si
pusa azi in circulatie pe plan national si
international are drept corespondent un etalon format prin
contributia bunurilor si serviciilor create in cadrul fiecarei
economii nationale. Tocmai, diversitatea acestor bunuri si servicii
face imposibila redarea sub forma fizica a valorii de
intrebuintare care ar corespunde la un moment dat unitatii
monetare. Valoarea etalon cuprinsa
in puterea de cumparare este inmagazinata in dimensiunile
cantitativ-calitative ale valorilor de intrebuintare corespunzatoare
puterii de cumparare. Din aceste motive, etalonul devine o notiune
abstracta imposibil de vizualizat, deosebindu-se radical, din acest punct
de vedere, de etalon aur care, dupa cum aratat, era dimensionat fizic
printr-o cantitate de metal. Metodele practicate pentru determinarea puterii de
cumparare a monedelor si pe aceasta baza a cursurilor de
schimb au in vedere tocmai dimensiunile multiple ale acestui etalon si
urmarirea lui prin intermediul indicilor de pret.
.com