Contabilitatea imobilizarilor corporale si analiza utilizarii acestora la s.c. “alpha gaz” s.r.l.

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE SI ANALIZA UTILIZARII ACESTORA LA S.C. “ALPHA GAZ” S.R.L.

CAP. I

Prezentarea SOCOETATII COMERCIALE

1.1. Istoricul si obiectul de activitate

al S.C „ALPHA GAZ” S.R.L. LUGOJ

Societatea comerciala este o veriga organizatorica primara in cadrul careia se desfasoara activitati economico-sociale specifice unei anumite ramuri, subramuri, sector sau domeniu de activitate, in vederea realizarii unor obiective prestabilite. Ca entitate economica distincta, societatea comerciala, intreprinderea sau firma este cadrul reunirii factorilor de productie (materiali, umani si banesti) si a unei diversitati de informatii tehnice, economice si sociale, in vederea realizarii de produse finite si semifabricate, executarii de lucrari sau de activitati specifice sau/si prestarii de servicii, in vederea valorificarii acestora pe piata.

Societatea comerciala poate fi considerata un loc principal al desfasurarii activitatii umane, care asigura satisfacerea marii majoritati a nevoilor. Tocmai de aceea, societatea comerciala este analizata de specialisti in diferite stiinte sociale, fapt ce determina largirea progresiva a campului uman si social atribuit conceptului de societate comerciala.

Astfel, societatea comerciala este un agent economic a carui activitate principala este de a produce bunuri si servicii destinate vanzarii pe piata bunurilor de consum sau a bunurilor de productie. Intr-o alta definire, se mentioneaza ca societatea comerciala este o unitate tehnica ce atrage, combina si transforma factorii de productie intr-un ansamblu de bunuri si servicii, potrivit unui proces de productie determinat

Denumirea societatii este S.C „ALPHA GAZ” S.R.L avand sediul social in localitatea Lugoj, strada Florilor Nr. 11 Ap. 2-4, Nr. inregistrare ORC : J35/731/23-05-1991 ; Cod fiscal R1804674. Forma juridica:- este persoana juridica romana si anume societate cu raspundere limitata cu capital integral privat avand asociat unic.

Societatea a luat fiinta in baza Legii 94/1999 si a inceput sa functioneze din 01-06-1991 ca societate cu raspundere limitata cu asociat unic cu un capital social de 100.000 lei avand la inceput pana in anul 1992 activitatea de comercializare.

Din anul 1992 obiectul de activitate al societatii s-a modificat fiind proiectarea si executarea de instalatii de apa-canal, gaz metan, instalatii electrice si automatizari inclusiv lucrari de reparatii si intretinere in domeniu.

Obiectul de activitate al societatii comerciale este : lucrari de instalatii sanitare si de incalzire centrala si de montaj de echipamente, utilaje tehnologice la cladiri si constructii ingineresti, lucrari de montare, repararea si intretinerea instalatiei mecanice sub presiune, activitati de proiectare inclusiv executia, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea recipientelor stabile de stocare si alimentare in instalatii petroliere lichefiate (GPL cu capacitate pana la 50001 conform C8-97.

Finantarea societatii se face prin capitalul social, prin credite personale ale asociatului unic ce vor fi rambursate si prin creditele pe care societatea le va putea obtine de la banci pe baza de garantii proprii sau ale asociatului unic, in conditiile si cu respectarea legislatiei romane in vigoare.

1.2. Reflectarea indicatorilor economico-financiari

privind activitatea societatii comerciale

Capitalul social initial a fost de 100.000 lei.

Majorarea capitalului social la 3.000.000 lei in data de 03.05.1993

- 1.350.000 lei - de la contul de profit la cont de capital

- 829.953 lei - aport in natura autoturism DACIA 1310

721.047 lei - aporturi in numerar

- 2.900.000 - Total

Majorarea capitalului social la 10.000.000 lei in data de 22.10.1997

- 7.000.000 lei - aport in numerar

Majorarea capitalului social la 53.700.000 lei la data de 10.07.1998

- 43.700.000 - aport in natura autoturism inchis cu continut redus de noxe marca FORD.

1.3 Structura organizatorica a S.C „ALPHA GAZ” S.R.L

Buna functionare a unei societati comerciale depinde de organizare, precum si de calitatea si nivelul de competenta al potentialului uman.

Organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice in care se prezinta modul de grupare a compartimentelor de munca, subordonarea acestora si legaturile ierarhice din cadrul structurii organizatorice.

Din organigrama societatii comerciale trebuie sa rezulte clar numarul nivelurilor ierarhice, liniile ierarhice, tipul fiecarui compartiment, numarul de manageri si personalul de executie din fiecare compartiment de munca.

S.C „ALPHA GAZ” S.R.L este o societate comerciala cu raspundere limitata organizata pe trei compartimente distincte: departamentul tehnic (condus de un director tehnic), un departament economic (dirijat de un director economic) si un departament productie. Consilierea juridica este asigurata de un jurist specializat care lucreaza in colaborare cu aceasta societate comerciala.

Fiecare compartiment este organizat pe servicii distincte:

- departamentul tehnic are in subordine serviciul proiectari (doi tehnicieni proiectanti care se ocupa de intocmirea si avizarea documentatiei);

- departamentul productie este organizat in doua compartimente distincte si diferite laboratoare de specialitate: Compartimentul de Control si Asigurarea Calitatii cu un inginer instalatii si un tehnician instalatii, Lot de executie condus de diriginte de santier (subinginer instalatii care are in subordine trei echipe compuse fiecare din trei angajati: un instalator, un sudor si un izolator; Laborator de grad III compus din trei angajati : un inginer si un tehnician cu verificarea lucrarilor de electroizolatie la conducte de gaz si un inginer responsabil cu tehnica sudarii ce se ocupa cu autorizarea sudorilor si verificarea lucrarilor de sudura; Biroul Aprovizionare este format din trei conducatori auto care colaboreaza cu cele trei echipe pentru a aduce materialele necesare in executarea lucrarilor.

- departamentul economic este la randul sau organizat in doua servicii distincte: serviciul financiar-contabil si serviciul IT.

Fiecare departament este bine organizat si are sarcini precise de indeplinit.

Organigrama societatii comerciale este redata in figura nr. 1:

Figura nr.1: Organigrama societatii comerciale

CAP. II

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE

2.1. Delimitari si structuri privind imobilizarile

Activele imobilizate sau fixe - denumite si active pe termen lung, imobilizari sau bunuri imobile - cuprind toate acele valori economice de investitie a caror perioada de utilitate si lichiditate este mai mare de un an. Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale intreprinderii. Ca bunuri economice, activele fixe se caracterizeaza prin durabilitatea mai indelungata, cat si prin repetata lor participare la circuitul economic. Functia acestor bunuri este fixata in activitatea economica si sociala a intreprinderii sau in activitatea altor intreprinderi, in cazul investitiilor financiare, fara ca prin utilitatea lor sa se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializarii. In consecinta, ele nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima utilizare.

Anumite bunuri de mica valoare sau scurta durata (obiecte de inventare si baracamentele) al caror consum este relativ scurt, nu sunt considerate imobilizari, fiind incluse intr-o categorie distincta in cadrul stocurilor.

Sub aspectul continutului, se disting urmatoarele structuri de imobilizari :

Imobilizarile corporale (materiale) - reprezinta bunuri care au o structura materiala asupra carora agentii economici exercita un drept real, fiind elemente de patrimoniu ce definesc capacitatea tehnica de productie si comercializare si care creeaza venituri in concordanta cu obiectul de activitate al acestora.

In aceasta categorie sunt cuprinse terenuri si imobilizari corporale. Contabilitatea lor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 21 „Imobilizari corporale”.

21 „IMOBILIZARI CORPORALE”

2.2. Prevederi referitoare la imobilizarile corporale cuprinse in Standardele Internationale de Contabilitate

1. Recunoasterea imobilizarilor corporale

Un activ corporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru persoana juridica si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.

Imobilizarile corporale sunt active care :

sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate in productia proprie de
bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;

sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an;

au valoare mai mare decat limita prevazuta de reglementarile legale in vigoare.

Imobilizarile corporale cuprind terenuri, constructii, instalatii tehnice si masini, alte instalatii, utilaje si mobilier, avansuri si imobilizari corporale in curs de executie.

Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii : terenuri si amenajari de terenuri.

In contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe : terenuri agricole, silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii si altele.

Imobilizarile corporale detinute in baza unui contract de leasing se evidentiaza in contabilitate in functie de natura contractului de leasing.

Contabilitatea sintetica a imobilizarilor corporale se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile acestuia destinat sa indeplineasca in mod independent, in totalitate, o functie distincta.

In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile corporale in curs.

B. Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari in functie de modalitatea de intrare in unitate.

In conformitate cu prevederile art.7 si art.9 din Legea Contabilitatii nr.82/1991 republicata, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.61/2001 pentru evaluarea elementelor din bilant se stabilesc urmatoarele reguli :

a) la data intrarii in unitate, bunurile se evalueaza si.se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila care se stabileste astfel :

bunurile reprezentand aport la capitolul social, la valoarea de aport stabilita in urma evaluarii;

bunurile obtinute cu titlul gratuit la valoarea justa.

In contextul prezentei reglementari prin valoare justa se intelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

In aceste cazuri, valoarea de aport si respectiv valoarea justa se substituie costului de achizitie.

bunurile procurate cu titlu oneros la cost de achizitie;

bunurile produse in unitate la cost de productie.

Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau intrarea in gestiune a bunului respectiv.

Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.

Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie a materiilor prime si combustibile, celelalte cheltuieli direct de productie precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.

Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normale admise, cheltuielile de depozitare cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie, regiile, (cheltuielile generate de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final) precum si costurile de desfacere reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit.

In costul unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse si dobanzile platite la creditele bancare contractate pentru achizitia, constructia sau productia acestuia, direct atribuibile activului pana la finalizarea sa, aferente aceleiasi perioade.

In sensul prezentelor reglementari, prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare.

In cazul in care in primul exercitiu financiar de aplicare al acestor reglementari, costul de achizitie sau costul de productie a unui activ nu este cunoscut si nu exista informatii privind preturile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lor sau in cazul in care astfel de informatii nu pot fi obtinute fara cheltuieli sau intarzieri nejustificate, costul de achizitie sau costul de productie va fi reprezentat de valoarea justa atribuita activului. Aceasta situatie trebuie mentionata in notele explicative.

b) evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei;

c) la incheierea exercitiului valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii astfel:

pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare.

Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a elementelor de activ se inregistreaza pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci cand deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se de asemenea la valoarea lor de intrare.

Prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si provizioanele pentru depreciere cumulate.

d) la data iesirii din unitate sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

C. Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate ;

Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, in scopul asigurarii utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala in perioada in care este efectuata. In situatia unei modernizari care conduce la obtinerea de beneficii economice suplimentare, acesta se recunoaste ca o componenta a activului;

Imobilizarile corporale in curs reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productie respectiv costul de achizitie.

Imobilizarile corporale in curs se trec in categoria imobilizarilor finalizate dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora dupa caz.

D.Amortizarea

- Valoarea amortizabila a unei imobilizari corporale este egala cu valoarea sa contabila si trebuie inregistrata in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utila a activului.

- Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorilor de intrare a imobilizarilor corporale.

- Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor de viata utila si conditiile de utilizare a acestora.

- Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre persoana juridica care le are in proprietate.

- Persoanele juridice amortizeaza imobilizarile corporale utilizand urmatoarele regimuri de amortizari:

a)       amortizarea lineara, care consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a imobilizarilor corporale pe toata durata de viata stabilita acestora ;

b)     amortizarea degresiva, care presupune multiplicarea cotelor de amortizare lineara cu coeficienti prevazuti de lege ;

c)     amortizarea accelerata constand in calcularea, in exercitiul financiar in care imobilizarile corporale intra in activul persoanei juridice a unei amortizari in limita prevazuta de lege din valoarea de intrare a acestora. in exercitiile urmatoare, amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii lineare.

Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se inregistreaza ca o cheltuiala. Terenurile nu se amortizeaza.

E. Cedarea si casarea

O imobilizare corporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci cand nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.

Castigurile, respectiv pierderile obtinute in urma casarii unei imobilizari corporale trebuie determinata ca diferenta in veniturile generate de cedare si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acesteia si trebuie recunoscute ca venit respectiv cheltuiala in contul de profit si pierdere.

F. Reguli de evaluari alternative

Imobilizarile corporale pot fi supuse reevaluarii care se efectueaza potrivit reglementarilor legale, caz in care sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata si nu la costul lor istoric.

Reevaluarea acestora se face cu exceptiile prevazute de reglementarile legale la valoarea justa. Valoarea justa se determina, de regula, de evaluatori autorizati.

In cazul in care ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinat pe baza evaluarii activului respectiv, valoare rezultata din reevaluare va fi atribuita activului in locul costului de achizitie / costul de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acesteia, determinata in urma reevaluarii.

Elementele dintr-o clasa de imobilizari corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale simplificate a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel activ.

O clasa de imobilizari corporale este o grupare de active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei persoane juridice.

Exemple de astfel de clase sunt urmatoarele: terenuri; cladiri; masini si echipamente ; aeronave, etc.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilantului.

Daca un activ dintr-o clasa de active reevaluate nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, mai putin amortizarea cumulata si pierderile din depreciere cumulate.

O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii :

elementele comercializate sunt omogene ;

pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati;

preturile sunt cunoscute de catre public.

Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale reevaluate nu mai poate fi determinata prin referinta la o piata activa, valoarea activului prezentata in bilant trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad amortizarea si provizioanele pentru depreciere cumulate. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ. Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva de reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

G. Informatii in completarea bilantului la imobilizari corporale

Notele explicative trebuie sa prezinte, pentru fiecare clasa de imobilizari corporale, urmatoarele informatii:

bazele de evaluare folosite in determinarea valorii contabile brute. Daca s-au folosit mai multe baze, atunci trebuie prezentata pentru fiecare clasa in parte valoarea contabila bruta a respectivei clase;

metodele de amortizare folosite;

valoarea cheltuielilor efectuate pentru imobilizarile corporale in curs.

In cazul in care elementele imobilizarilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentata data efectuarii reevaluarii.

Pentru fiecare element din categoria activelor imobilizate, trebuie furnizate urmatoarele informatii in notele explicative :

a)     valorile corespunzatoare care privesc acest element, la inceputul si la incheierea exercitiului financiar;

b)      miscarile privind acest element, ocazionate de :

modificarea valorii (inclusiv reevaluarii) in timpul exercitiului financiar;

intrari de active in timpul exercitiului financiar;

iesiri de active in timpul exercitiului financiar respectiv;

transferurile de active catre si din acel element, efectuate in timpul exercitiului financiar.

Valorile prezentate mai sus se determina pe baza unuia din urmatoarele criterii:

a)       costul de achizitie sau costul de productie;

b)      valoarea reevaluata, fara a se tine seama de amortizare si provizioanele pentru depreciere.

Pentru fiecare element de activ imobilizat se va prezenta:

a)       valoarea amortizarii cumulate si a provizioanelor pentru depreciere la inceputul si sfarsitul exercitiului financiar;

b)     valoarea amortizarii si provizioanelor pentru depreciere care privesc exercitiul 10 financiar respectiv;

c)     cvaloarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari si provizioane pentru depreciere in cursul exercitiului financiar ca urmare a iesirii de active imobilizate din unitate;

d)     valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii si provizioanelor pentru depreciere care privesc exercitiile financiare anterioare.

2.3. Contabilitatea terenurilor

Terenurile sunt acea parte a imobilizarilor corporale care este legata de sol si care prin natura lor, sunt in totalitate imobile. in contabilitate, ele sunt strecurate pe : terenuri (propriu-zise) si amenajari de terenuri.

2.3.1. Contabilitatea terenurilor propriu-zise

Terenurile sunt bunurile imobile care constau din parcela de teren, cu sau fara constructii ce apartin unui proprietar.

Terenurile in acest sistem de evidenta au ca notiune de referinta parcela si proprietarul.

Terenurile se inregistreaza in patrimoniu la valoarea stabilita in functie de clasele de calitate, amplasarea si/sau alte criterii legale, la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura.

In profil administrativ-teritorial (comuna, oras, municipiu, judet), evidenta terenurilor se realizeaza prin intermediul cadastrului general. Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se identifica, inregistreaza si reprezinta pe hartii si planuri toate terenurile de pe teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar.

Parcela de teren, din punct de vedere al cadastrului, este un imobil (adica o imobilizare in plan economico-financiar) indiferent daca are sau nu constructii.

Datele cu privire la terenul din cadastrul general privesc nu numai dovedirea proprietatii ci si stabilirea obligatiilor contribuabililor prin sistemul de impozite si taxe ce decurg din existenta unui patrimoniu a parcelelor de teren.

Terenurile se diferentiaza din punct de vedere :

al destinatiei

al categoriei de folosinta.

Evaluarea terenurilor in contabilitate se face :

la valoarea stabilita potrivit legii in functie de clasele de fertilitate, suprafata, amplasare si alte criterii;

la costul de achizitie;

la valoarea de aport stabilita prin expertize tehnice.

Fiindca nu sufera, de regula, deprecieri ireversibile terenurile nu se amortizeaza. Fac exceptie, de la aceasta regula, terenurile cu destinatie economica obtinute prin acte de vanzare-cumparare, inclusiv prin despagubiri in cazul exproprietarilor, care au fost supuse amortizarii pana in luna august. De la aceasta data terenurile cu destinatie economica nu se mai amortizeaza.

Prin teren cu destinatie economica se intelege terenul achizitionat prin acte de vanzare-cumparare, inclusiv prin despagubiri in cazul exproprietarilor, in scopul efectuarii unei investitii pentru desfasurarea de activitati economice cu caracter productiv. Terenurile obtinute de societatile comerciale cu capital de stat, in momentul privatizarii, nu sunt considerate terenuri cu destinatie economica.

Terenurile pot intra in unitatea economica prin achizitie, aport la capitalul individual sau social si donatii. Pot iesi din unitate prin vanzare si retrageri de capital individual sau social.

Contabilitatea sintetica a terenurilor se realizeaza cu ajutorul contului 2111 „Terenuri”, care:

dupa continutul economic este un cont de imobilizari corporale;

dupa functia contabila este un cont de activ;

se debiteaza cu terenurile intrate in patrimoniul agentilor economici;

se crediteaza cu terenurile iesite din patrimoniul agentilor economici;

soldul debitor reprezinta contravaloarea terenurilor detinute de agentii economici;

se dezvolta pe analitice, deschise pe grupe de terenuri.

Operatiile privitoare la contul 2111 „Terenuri”, reflectate in contabilitatea sintetica, se prezinta schematic astfel :

Tabel nr. 2.1

2.3.2. Contabilitatea amenajarilor de terenuri

Amenajarile de terenuri reprezinta investitii efectuate pentru punerea in valoare a terenurilor, lacurilor, baltilor, iazurilor si alte lucrari similare. Tot ca amenajari de terenuri de terenuri sunt considerate sistemele de irigatii, de desecare, racordari la sisteme de alimentare cu energie, imprejmuiri, drumuri de acces etc.

Amenajarile de terenuri pot fi executate fie cu forte proprii ale agentului economic, fie de catre terti.

Se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 10 ani.

Contabilitatea sintetica a amenajarilor de terenuri se realizeaza cu ajutorul contului 2112 „Amenajari de terenuri” care:

dupa continutul economic este un cont de imobilizari corporale;

dupa functia contabila este un cont de activ;

se debiteaza cu amenajarile de terenuri efectuate;

se crediteaza cu amenajarile de terenuri scoase din activ, amortizate integral sau partial;

soldul debitor reprezinta costul efectiv al amenajarilor de terenuri existente;

se dezvolta in analitic pe feluri de amenajari de terenuri.

Operatiile privitoare la contul 2112 „Amenajari de terenuri” reflectate in contabilitatea sintetica se rezuma astfel:

Tabel nr. 2.2

2.4. Contabilitatea imobilizarilor corporale

2.4.1. Definirea imobilizarilor corporale

Sunt considerate imobilizari corporale, obiectul sau complexul de obiecte care se utilizeaza ca atare si se indeplinesc cumulativ doua conditii :

•are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotararea Guvernului.
Aceasta valoare, va fi actualizata periodic in functie de indicele de inflatie;

•are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur scop, la incadrarea lor ca imobilizari corporale se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set.

Sunt asimilate imobilizarilor corporale:

investitii efectuate la imobilizari corporale luate cu chirie;

capacitatile puse in functiune partial, care se cuprind la grupa care urmeaza a se
inregistra ca imobilizari corporale, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor
ocazionate de realizarea lor;

investitiile pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, de
carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata precum si cele pentru
realizarea lucrarilor miniere subterane;

investitiile efectuate la mijloacele fixe pentru imbunatatirea parametrilor tehnici
initiali, in scopul modificarii acestora si care majoreaza valoarea de intrare a
imobilizarilor corporale.

Cheltuielile efectuate la imobilizari corporale in scopul modernizarii acestora trebuie sa aiba efect: - imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali initiali si asigurarea obtinerii de venituri suplimentare fata de cele realizate cu imobilizari corporale initiale.

Sunt considerate active corporale :

mijloacele fixe apartinand proprietatii publice;

lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;

terenurile, inclusiv cele impadurite.

Nu sunt considerate imobilizari corporale:

a)       motoarele, aparatele si alte subansambluri ale imobilizarilor corporale procurate in scopul inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel, care nu modifica
parametrii tehnici initiali ai mijlocului fix;

b)      sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea
anumitor produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de
valoarea si durata de functionare normala;

c)       constructii si instalatii provizorii;

d)      animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte,
animale la ingrasat, pasarile si coloniile de albine;

e)      padurile;

f)        investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrelor de
exploatare precum si cele pentru foraj executate pentru exploatari, prospectiuni
geologice si geofizice, etc.

g)       prototipurile, atata timp cat servesc ca model la executarea productiei de serie,
inclusiv seria zero;

h)     echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si accesoriile de pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.

2.4.2. Obiectivele si factorii contabilitatii imobilizarilor corporale

Cunoscand particularitatile de comportament ale imobilizarilor corporale, in activitatea agentilor economici, rezulta ca deciziile privitoare la dezvoltarea, utilizarea si scoaterea din gestiune a imobilizarilor corporale au un efect de lunga durata. De aceea, pentru asigurarea unor decizii bine orientate este necesar ca acestea sa fie fundamentate pe informatii exacte si complete cu privire la.numar si structura, caracteristici tehnico-functionale, stare tehnica si grad de uzura, valoare de intrare, depreciere, randament tehnic si economic, etc.

Pentru satisfacerea in bune conditii a acestei cerinte, la organizarea contabilitatii imobilizarilor corporale trebuie avute in vedere urmatoarele obiective :

cunoasterea valorii imobilizarilor corporale la intrarea in patrimoniu, la inventariere si la inchiderea exercitiului la nivelul unitatii si pe categorii de imobilizari corporale, cu scopul de a pune la dispozitia conducerii, in orice moment, date privind : valoare de intrare a imobilizarilor corporale existente, modificarile intervenite in structura lor de la o perioada la alta, valoarea actuala stabilita la inventariere, valoarea neta reflectata in bilant etc;

evidenta permanenta a existentei si miscarii imobilizarilor corporale in vederea asigurarii controlului gestionar al lor, ceea ce presupune reflectarea corecta, completa si la timp a existentei si miscarii imobilizarilor corporale pe categorii, locuri de folosinta si responsabili;

furnizarea datelor necesare calculului exact al amortizarii imobilizarilor corporale si a provizioanelor pentru deprecierea reversibila a acestora si includerea lor in cheltuielile exercitiului in vederea determinarii rezultatului exercitiului (profit sau pierdere);

controlul asupra utilizarii rationale si cu randament inalt a imobilizarilor corporale urmarind determinarea corecta a capacitatii de productie, realizarea unor indici eficienti de utilizare intensiva si extensiva a acestora.

La organizarea contabilitatii imobilizarilor corporale, pe langa factorii generali, este necesar sa fie luati in calcul si factorii specifici, cum sunt:

Sistemul de amortizare adoptat (liniar, degresiv, accelerat) necesita organizarea contabilitatii astfel incat sa asigure datele necesare calcularii corecte a acesteia.

Pozitia imobilizarilor corporale existente, fata de patrimoniul unitatii patrimoniale, influenteaza modul de organizare a contabilitatii. Astfel, in mod discret se evidentiaza, in contabilitate, mijloacele fixe proprii, concesionate, inchiriate etc. si amortizarea aferenta lor.

2.4.3. Organizarea contabilitatii imobilizarilor corporale

Activitatea de organizare a contabilitatii imobilizarilor corporale cuprinde un complex de operatii prin care se stabilesc procedurile si mijloacele de conducere ale acestora, si anume :

Clasificarea si codificarea imobilizarilor corporale

Stabilirea unitatii de evidenta si a modului de evaluare

Elaborarea nomenclatorului documentelor primare si organizarea evidentei operative a imobilizarilor corporale

Organizarea contabilitatii analitice

Organizarea contabilitatii sintetice.

2.4.3.1. Clasificarea si codificarea imobilizarilor corporale

Mijloacele fixe sunt diferentiate pe grupe, subgrupe, clase, subclase si familii. Conform reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene valabile de la 1 ianuarie 2003 clasificarea pe grupe de imobilizari corporale este urmatoarea :

1. Terenuri si amenajari de terenuri

1.1. Terenuri

1.2. Amenajari de terenuri

2. Constructii

3. Instalatii termice, mijloace de transport animale si plantatii

3.1. Echipamente tehnologice (masini, utilaje, si instalatii de lucru)

3.2. Aparate si instalatii de masurare, control si refacere

3.3. Mijloace de transport

3.4. Animale si plantatii

4. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale.

Potrivit acestui catalog fiecare imobilizare corporala primeste un cod de clasificare in care fiecare cifra are urmatoarea semnificatie :

Prima cifra reprezinta grupa si se atribuie conform numerotarii prezentate mai sus

A doua cifra reprezinta subgrupa conform numerotarii mai sus

A treia cifra reprezinta clasa

A patra cifra reprezinta familia.

Clasificarea nu este obligatoriu a se extinde pana la ultima treapta - familia daca Catalogul nu prevede acest fapt.

Durata normala de functionare este stabilita in momentul intrarii mijlocului fix in patrimoniu si stabilirea codului de clasificare. Ea consta in specificarea duratei in ani in care se va face transferarea valorii mijlocului fix asupra noilor valori create si includerea in costuri sub forma amortizarii, a acesteia. La institutiile publice aceasta durata indica cat timp trebuie sa satisfaca un imobilizari corporale necesitatile unitatii, dupa intrarea in patrimoniu si respectiv data cand acesta, ca urmare a pierderii calitatii constructive si functionale poate fi scos din patrimoniu.

In bilantul de la sfarsitul exercitiului mijloacele fixe sunt inregistrate la valoarea ramasa respectiv valoarea contabila minus amortizarea calculata pana la intocmirea acesteia. Ca elemente ale patrimoniului, mijloacele fixe raman in contabilitate pe toata durata exploatarii la valoarea de intrare (contabila).

Consideratii privind clasificarea si duratele normale de functionare

a imobilizarilor corporale

a) Dispozitii generale

Catalogul cuprinde clasificarea imobilizarilor corporale utilizate in economie si duratele normale de functionare a acestora, care corespund cu duratele de amortizare, in ani, aferente regimului de amortizare liniar.

Durata normala de functionare reprezinta durata de utilizare a activului respectiv, in care exploatarea acestuia aduce profit, respectiv veniturile realizate sunt mai mari decat cheltuielile necesare pentru functionare, intretinere si reparare. In consecinta, durata normala de utilizare este mai redusa decat durata de viata fizica a activului respectiv.

imobilizarilor corporale cuprinse in catalog sunt clasificate in general in grupe, subgrupe, clase si subclase, iar pentru unele, si in familii. Astfel imobilizarile corporale amortizabile au fost clasificate in 4 grupe principale, si anume :

1.       Terenuri si amenajari de terenuri

2.       Constructii

3.       Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

4.       Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale.

Fata de clasificarea anterioara, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 266/1994, noua clasificare, urmand tendinta manifestata pe plan mondial, a concentrat activele corporale amortizabile intr-un numar cat mai redus de grupe si clase, scopul urmarit fiind o operare cat mai usoara a amortizarii si nu inventariere fizica a acestora.

De asemenea, la clasificare nu s-a mai luat in considerare drept criteriu natura materialului din care este realizat activul respectiv, aplicandu-se noul concept de performanta care statueaza ca un activ trebuie sa indeplineasca o anumita functiune (misiune), pe o anumita durata de functionare, indiferent de natura materialului utilizat de producator pentru obtinerea acestuia.

Pe baza bancii de date privind comportarea activelor amortizabile in conditii speciale de mediu s-a adoptat o abordare diferita fata de vechiul catalog. Astfel, pentru Grupa „Constructii”, care inglobeaza - „Cladiri” si -„Constructii speciale” din vechiul catalog, nu s-au prevazut conditii speciale generice de mediu in functie de structura (mediu normal si mediu agresiv), cu care s-au prevazut direct duratele de functionare diferentiate pentru constructiile din industriile cu mediu agresiv (alimentara, materiale de constructii, metalurgica, siderurgica si chimica).

b) Modul de utilizare a catalogului

Catalogul cuprinde informatii necesare identificarii mijlocului fix si stabilirii duratei normale de functionare:

Codul de clasificare

Denumirea grupei, a subgrupei, clasei si a familiei imobilizarilor corporale amortizabile

Durata normala medie de functionare in ani

De exemplu:

Pentru a gasi durata normala de functionare a unei gari se va cauta in clasificare

Grupa 2 =. Constructii

Subgrupa 2.3 = Constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii

Clasa 2.3.1 = Cladiri pentru transporturi: autogari, gari.

Astfel la codul 2.3.1 vom gasi o durata normala de functionare de 40 de ani. In acest caz gara este definita drept o cladire.

Pentru evitarea confuziilor se precizeaza ca o cladire reprezinta o constructie sub forma de incinta inchisa, in care desfasoara o activitate umana: de locuire, de productie, de cult, de transport (gara), de posta si telecomunicatii.

Daca pe parcursul vietii activului agentului economic constata ca durata de functionare normala conform catalogului nu este adecvata, atunci aceasta se va putea corecta la sfarsit de an pe baza unei analize pertinente, cu aprobarea consiliului de administratie.

Astfel durata de functionare normala se poate prelungi cu pana la 20% fata de durata prevazuta in catalog, ca urmare a efectuarii unor cheltuieli ulterioare privind activul, care au condus la imbunatatirea parametrilor fata de valorile initiale, sau ca urmare a unei politici eficiente de intretinere si de reparatii, adoptata de agentul economic care poate asigura o durata mai mare de functionare rentabila, cu venituri mai mari decat cheltuielile de exploatare.

De asemenea, durata de functionare normala se poate reduce cu pana la 20% fata de durata prevazuta in structura pietei impun acest lucru.

Mentinerea in continuare in functionarea imobilizarilor corporale care pot afecta protectia vietii, a sanatatii si a mediului (mijloace de transport rutier, feroviar, aerian si naval, masini de constructii si de gospodarie comunala, masini de ridicat etc.) dupa durata de functionare normala, majorata cu maximum 20% se va face numai pe baza avizului organismelor nationale de atestare competente.

La intrarea in patrimoniu, imobilizarile corporale trebuie identificate ca obiecte de evidenta stabilind, cumulativ, momentele-etape de parcurs :

Incadrarea in subdiviziunile de clasificare ce decurg din compararea denumirii
activelor corporale din catalog cu caracteristicile constructive si functionale ale
acestuia si cu destinatia in activitatea curenta a unitatii;

Codul de clasificare exprimat prin cifre in trepte;

Stabilirea duratei normale de functionare (utilizare) in ani, care se calculeaza de la
inceputul lunii urmatoare celei de intrare in patrimoniu;

Numarul de inventar atribuit din partida corespunzatoare a registrului numerelor de
inventar.

Numarul de inventar este un element accesoriu de evidenta, specific numai imobilizarilor corporale. Acesta permite identificarea pe teren obiectelor de evidenta, intrucat se inscrie distinct pe fiecare imobilizari corporale, inclusiv pe componentele acestuia. Pentru restabilirea numerelor de inventar, unitatea deschide documentul de evidenta « Registrul numerelor de inventar » in care se deschid partizi cuprinzand serii de numere pentru fiecare grupa de imobilizari corporale, astfel:

Tabel nr. 2.3

Partida de evidenta se deschide pe serii de numere in care prima cifra trebuie sa corespunda grupei de imobilizari corporale. Marimea numarului de inventar se fixeaza astfel incat sa poata cuprinde toate obiectele de evidenta din patrimoniu in aceasta serie. Astfel, seria de numere poate fi formata din 3 - 6 cifre. Pentru a preveni eventuale surprize, numarul de inventar trebuie sa fie format din atatea cifre incat sa poata cuprinde in seria rezervata intreaga materie contabila specifica fiecarei grupe.

Aceste numere raman atribuite chiar daca mijlocul fix este scos din patrimoniu. Modificarea numerelor de inventar se face numai dupa renumerotarea tuturor imobilizarilor corporale cu prilejul unei inventarieri generale si totale.

Codul de clasificare se afla in dependenta directa de cunoasterea continutului caracteristicilor potrivit unor criterii unanim acceptate.

Grupa 2 „Constructii”

Fac parte din aceasta grupa si constituie obiect de evidenta, fiecare constructie delimitata spatial si caracterizeaza printr-o anumita destinatie functionala.

In cazul unei constructii cu mai multe destinatii functionale, care nu pot fi delimitate intre ele, intreaga constructie se considera un obiect de evidenta si se incadreaza in grupa cladirilor corespunzatoare destinatiei functionale cu ponderea cea mai mare.

In componenta constructiei, (in afara elementelor sale principale de constructie fundatie, pereti, plansee, acoperis) intra si toate celelalte elemente care alcatuiesc un tot unic impreuna cu cladirea propriu-zisa si care concura la realizarea functiei pentru care a fost construita, si anume :

1. Scari, terase si alte elemente de constructie propriu-zise;
2. Instalatii interioare electrice de iluminat;
3. Instalatii interioare sanitare (apa si canalizare);

Nota : instalatiile interioare sanitare care deservesc procesul tehnologic se include in grupa conductelor tehnologice

4. Instalatii interioare de incalzire inclusiv centrala termica, daca este situata in
   interiorul cladirii si satisface numai nevoile functionale ale acesteia, fara a deservi
5. si procesul tehnologic sau alte cladiri;
6. Instalatii interioare de gaze (exclusiv cele tehnologice);

g.     Instalatii interioare de ventilatie si conditionare a aerului, cu toate utilajele ce
deservesc aceste instalatii, la cladirile de locuit social-culturale si administrative;

h.     Nota : instalatiile interioare de ventilatie si conditionare a aerului la celelalte cladiri se considera instalatii tehnologice.

i.       Instalatii interioare de curenti slabi (telefon, radio, semnalizari) care nu sunt
determinate de procesul tehnologic;

j.       Ascensoare destinate transportului de persoane.

Observatii generale cu privire la cladiri:

Echipamentul tehnic al centralelor telefonice, inclusiv aparatajului, nu intra in
componenta cladirii, chiar daca sunt situate in interiorul acesteia.

Instalatii sanitare (apa si canalizare) de incalzire si gaze se include in componenta
cladirii incepand de la bransament caminul de racord).

Instalatiile electrice, de telefoane, semnalizare, radio, TV si altele se include in
componenta cladirii incepand de la cofret sau de la tablourile terminale ale
cablurilor.

Bransamentele, racordurile, caminele de racord, cofreturile, coloanele de cofret pana
la contoare, tablourile terminale si contoarele apartinand furnizorilor de apa, gaze si
energie nu fac parte din cladire si constituie obiecte de evidenta distincte.

Fundatiile si esafodajele de sustinere care servesc la amplasarea diferitelor masini si
utilaje si care sunt situate in interiorul cladirii nu intra in componenta acesteia si a
masinilor respective, cu exceptia fundatiilor care constituie parte integrata a cladirii
propriu-zise ca pardoseli sau plansee.

„Constructiile speciale” sunt acele obiecte de constructii care nu indeplinesc caracteristicile de cladiri si care au drept scop crearea conditiilor pentru desfasurarea proceselor de productie, comert sau servicii ori pentru activitatea institutiilor.

In categoria „Constructii speciale” se include :

Piste si platforme exterioare, sonde, platforme de foraj marin, terenuri de extractie
miniera, centrale hidroelectrice, centre termoelectrice, centrale nucleare, cai de
rulare, rampe de incarcare-descarcare, puturi, cosuri de fum, turnuri de racire, etc.
(industriale);

Helestee, iazuri, bazine, ecluze si ascensoare, constructii si imprejmuiri pentru
cresterea animalelor si pasarilor, sere, solarii, padocuri etc. (agricole);

Baraje, diguri, lacuri artificiale etc. (hidro);

Cai ferate, linii de tramvaie, alei, drumuri, autostrazi cu accesoriile trotuare,(borne,
parcaje, parapeti, marcaje, semne de circulatie); prispe pentru aeroporturi; cheiuri si
estacade pentru acostarea navelor, docuri uscate, canale pentru navigatie, funiculare,
poduri, viaducte, apeducte;

• Tuneluri, cabine etc.(transporturi si telecomunicatii);

Depozite, rampe, silozuri, patule, budane, ghetarii etc. (depozitare-comert);

Retele de alimentare sau iluminat si de forta (energie electrica);

Puturi sapate sau forate, prize de apa, conducte pentru canalizare, castele de apa,
statii de pompare a apei etc. (alimentare cu apa, canalizare, imbunatatiri funciare);

Conducte de termoficare, conductede bransamente pentru gaze, conducte
tehnologice din constructii (transport lichide, gaze etc);

Imprejmuiri, WC, panouri de afisaj si reclama, bai publice si baze de tratament,
centrale si puncte termice (alte constructii speciale).

Obiecte de evidenta de natura constructiilor cu aceasta folosinta „Constructii speciale” il constituie fiecare constructie distincta dotata cu toate elementele necesare indeplinirii functiei pentru care este destinata.

De exemplu :

• Estacada pentru acostarea navelor cuprinde fundatia stalpii de reazem,
  suprastructura, etrierii liniei de estacada, balustrada de protectie etc.
• Podul cuprinde infrastructura, suprastructura, aparatele de reazem, calea de pod,
  trotuarul, balustrada de protectie etc.
• Drumul cuprinde terasamentele cu consolidarile, imbracamintea si amenajarile
  drumului, precum si aparatorile, coborarile, deversoarele, santurile de scurgere,
  podurile cu deschideri pana la 10 m, trotuarele cu bordurile respective;
• Rezervorul de depozitare cuprinde fundatia, rezervorul propriu-zis, izolatia,
  armaturile, dispozitivele de alimentare si evacuare, dispozitivele de vizitare, curatire,
• incalzire etc.
• Conducte tehnologice sunt acele conducte din interiorul unitatii care fac legatura intre masinile producatoare de energie sau reteaua exterioara de transport a energiei si utilajele de lucru precum si conductele care fac legatura intre diferitele utilaje de lucru.

Constructiile speciale continue si de mare lungime, liniile ferate, liniile telefonice, liniile de transport a energiei electrice, conductele magistrale, retele de distributie, etc. se delimiteaza ca obiecte de evidenta in functie de partea detinuta de unitatile care le au in administrare operativa, pe trasee.

Grupa 3. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii Subgrupa 1. Echipamente tehnologice (Masini, utilaje si instalatii de lucru)

Prin Echipamente tehnologice (Masini, utilaje si instalatii de lucru ), se inteleg acele mijloace de munca care actioneaza direct (mecanic, termic, chimic) asupra obiectelor muncii si le modifica insusirile materiale (caracteristicile fizice, chimice, etc).

In grupa Echipamente tehnologice (Masini, utilaje si instalatii de lucru), obiect de evidenta se considera orice masina, aparat, agregat si instalatii cu toate dispozitivele, accesoriile, motoarele, aparatele de control si masurare, imprejmuirea individuala si fundatia (daca au fundatie proprie).

Pentru instalatiile complexe (din industria chimica, de prelucrare a titeiului, industria siderurgica etc), obiect de evidenta il constituie fiecare agregat sau utilaj de pe ultima treapta a clasificarii (subclasa, familia sau conditiile speciale de exploatare).

Subgrupa 2. Aparate si instalatii, control si reglare

Prin „Aparate si instalatii de masurare, control si reglare” se inteleg acele aparate si instalatii care in mod independent se folosesc pentru operatiuni de masurare, incercari tehnologice, reglare si comanda automata, analize, probe de laborator.

Din grupa „Aparate si instalatii de masurare, control si reglare” fac parte : Aparate si instalatii de masurarea marimilor geometrice, mecanice si acustice :

Marimi geometrice

Lungime : rigle, rulete, panglici, fire, mire, compase, sublere, micrometre, telemetre, alnmetre;

Arie (planimetre. determinari de puncte);

Volum (capacitate) baloane cotate, cilindri gradati, pahare cotate, dozatoare volmetrice - de exemplu pentru carburanti etc;

Unghiuri: echere, raportoare, busole, nivele pentru nivelment, goniometre, teodolite, sextante, tachimetre.

Marimi mecanice

Masa: greutatea etalon, balante (simple, compuse, normale, semiautomate si automate), bascule (zecimale, romane);

Forta: dinamometre;

Presiuni: manometre, vacuummetre, barometre;

Debit si cantitate de fluide : debit metru, contoare de volum pentru gaze si lichide.

Marimi acustice: fenometre, microfoane, surse de zgomot, tuburi acustice, sonometre etc.

Aparate si instalatii pentru masurarea timpului, frecventei si marimilor cinematice :

Masurarea timpului: orologii cu cuart, pendule, ceasornice, cronometre, cronografe, calculografe;

Masurarea frecventei : etaloane de frecventa, frecventmetre;

Masurarea vitezei si acceleratiei: vitezometre, anemometre, anemografe, stroboscoape;

Aparate de numarat rotatii, impulsuri.

Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor electrice, electromagnetice si radiometrice :

Masurarea intensitatii curentului electric: ampermetre, miliampermetre, microampermetre etc;

Masurarea tensiunii electrice : voltmetre etc;

Masurarea puterii electrice : wattmetru etc;

Masurarea energiei electrice : contoare de energie electrica, coulombometre etc;

Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor termice si fotometrice.

Marimi termice: termometre, termocupluri, lampi de temperatura, pirometre, calorimetre.

Marimi fotometrice: lampi etalon de intensitate luminoasa, bancuri fotometrice, fotometre, aparate pentru masurarea culorii.

Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor analitice de material, de structura si de compozitie.

Aparate pentru masurarea densitatii; aparate pentru masurarea densitatii solidelor si
lichidelor (alcoolmetru, zaharimetre etc).

Aparate si instalatii pentru incercarea materialelor, elementelor si produselor:
dilatometre, refractometre; polarimetre, calorimetre, aparate de conditionare, higrometre, pH-metre (aparate pentru masurarea activitatii ionilor de hidrogen), masini pentru incercari la tractiune, fluaj, soc, defectoscoape, duroscoape.

Utilaje si accesorii de laborator.

Aparate optice de vizare si examinare (microscoape, spectoscoape, cuptoare,
autoclave), aparate si instalatii termice, acustice, electrice (acumulatoare, transformatoare, stabilizatoare, redresoare), etc.

Instalatii pentru comanda si reglarea automata a proceselor tehnologice pentru semnalizare si telemasurare (instalatii de comanda si reglare automata si semiautomata de procese tehnologice, statii meteorologice, statii meteorologice automate, radiosonde, radare meteorologice, etc).

Calculatoare electronice si echipamente periferice.

In grupa 3 „Aparate si instalatii de masurare, control si reglare” se considera obiect de evidenta distinct fiecare aparat pentru masurarea tuturor felurilor de masini, pentru incercarile tehnologice si controlul produselor, fiecare aparat sau instalatie de comanda a unor procese tehnologice si de lucru, fiecare instalatie de laborator daca nu constituie parte componenta a unui utilaj.

Subgrupa 3. Mijloace de transport

Prin „mijloace de transport” se inteleg acele mijloace de munca care prin miscarea lor indeplinesc functia de deplasare in spatiu a bunurilor si a persoanelor.

Din cadrul grupei „mijloace de transport' fac parte :

Mijloace de transport feroviar: locomotivele, vagoane de marfa si calatori, vagonete pentru transport de marfa subteran.

Mijloace de transport auto: autoturisme, microbuze, motociclete, biciclete, autocamioane, autofurgonete, autocisterne, motociclete si triciclete pentru transportul de marfuri, autotrailere,etc.

Mijloace de transport naval : nave maritime de calatori, remorchere, doc plutitor, nave fluviale, feriboturi, bacuri de trecere, barci de agrement, barci pescaresti.

Mijloace de transport aerian: avioane pentru transport de calatori, marfuri, elicoptere, avioane cu destinatie speciala (lucrari agrosilvice, sanitare etc).

Mijloace pentru transportul urban de calatori: mijloace de transport electric urban pe sine, mijloace de transport electric orasenesc pe pneuri.

Utilaje si instalatii de transport si ridicat, mecanisme de ridicat (vinciuri, trolii), macarale, ascensoare, transportoare, elevatoare, incarcatoare, impingatoare.

Mijloace de transport cu tractiune animala.

In grupa 4 „Mijloace de transport” se considera obiect de evidenta distinct fiecare mijloc de transport feroviar, rutier, pe apa sau aerian, in totalitatea lui, asa cum este prevazut pe ultima treapta a clasificarii imobilizarilor corporale.

In componenta unui mijloc de transport (locomotiva, autocamion, vapor, avion, etc.) se cuprind toate aparatele, dispozitivele, instalatiile etc. care fac parte integranta din aceasta si care concura la realizarea functiunilor sale, de exemplu :

Instalatia de incalzire si instalatia electrica a vagoanelor;

Generatoarele, motoarele, aparatajul de navigatie, mecanismele de incarcare si
descarcare, mijloacele de salvare etc, care se afla in dotarea navei;

Aparatele de navigatie si radio-transmisie a avioanelor;

Roata de schimb, garnitura de scule, prelata, extinctorul la autovehicule;

Harnasamentul pentru mijloacele de transport cu tractiune animala (daca nu
deservesc doua mijloace de transport).

Obiectele gospodaresti ce se afla pe vapoare, (vagoane mobila, cazarment, vesela etc.) nu intra in componenta acestora.

Subgrupa 4. Animale si plantatii

Se considera ca fac parte din subgrupa „animale”, ca imobilizari corporale, animalele de munca si de reproducere :

Cai de reproducere si de munca;

Boi si bivoli de munca;

Vaci de lapte si tauri pentru reproducere;

Oi pentru reproducere;

Magari si catari.

Nu se include in aceasta grupa a imobilizarilor corporale, animale tinere si la ingrasat, pasarile si coloniile de albine, animalele din circuri si gradini zoologice.

Obiect de evidenta se considera fiecare animal.

Se considera ca fac parte din subgrupa „plantatii” plantatiile de pomi fructiferi, plantatiile de vita de vie, plantatiile de hamei, rachitariile.

Obiectele de evidenta in subgrupa „Plantatii” se considera fiecare plantatie, pe specii si nu fiecare pom, astfel:

Plantatii de meri, pruni, gutui, duzi, migdali, castani;

Plantatii de ciresi, visini, piersici, aluni, caise;

Plantatii de nuci;

Plantatii de agrisi, coacaze, trandafiri de dulceata;

Plantatii de zmeura si alti arbusti si subarbusti (muri, capsuni, smochini);

Plantatii de hamei;

Rachitarii;

Plantatii de protectie si de consolidare a terenurilor :

Foioase si rasinoase;

Plopi, salcami si salcii.

Grupa 4. Mobilier, aparatura birotica, sisteme de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

Din aceasta grupa fac parte unelte, dispozitive si instrumente folosite in industrie, constructii, agricultura, transporturi si telecomunicatii, circulatia marfurilor, pentru frizerie, coafura, cosmetica, accesorii de productie, mobilier, aparatura birotica (masini de scris, aparate de copiat) inventar gospodaresc (perdele, draperii, covoare).

2.4.3.2. Unitatea de evidenta si evaluare a imobilizarilor corporale

Pentru urmarirea modului de folosire a imobilizarilor corporale si a modificarilor intervenite in componenta acestora - este necesar ca evidenta analitica a imobilizarilor corporale sa fie organizata pe fiecare obiect individual de inventar, care formeaza o unitate de evidenta.

Aceasta deoarece fiecare imobilizari corporale se deosebeste de celelalte, chiar cand sunt de acelasi fel, printr-o serie de particularitati proprii ca : felul constructiei, valoarea de intrare, gradul de depreciere, data intrarii in unitate etc.

Prin imobilizari corporale, ca obiect de evidenta, se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte, cu toate dispozitivele si accesoriile acestuia, destinat sa indeplineasca in mod independent in totalitate o functie distincta. Obiectul de evidenta se caracterizeaza prin desavarsirea constructiei, partilor componente, folosirea independenta, izolarea in spatiu sau posibilitatea delimitarii de alte elemente de evidenta.

La evaluarea imobilizarilor corporale, ca si a altor active, se disting trei momente : evaluarea la intrarea, respectiv iesirea din patrimoniu, la inventarierea si la inchiderea exercitiului (bilant).

Mijloacele fixe la intrarea in patrimoniu se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare (valoarea contabila), prin care se intelege :

a)       Costul de achizitie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros, puse in
functiune ca atare : acesta cuprinde pretul de cumparare, taxele nerecuperabile (taxe vamale), cheltuieli de transport, aprovizionare, instalare si probele tehnologice pana la punerea in functiune;

b)     Costul de productie pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre unitatile
patrimoniale include valoare materialelor consumate, costurile salariale directe si o cota a cheltuielilor indirecte legate de fabricatia acestora;

c)       Valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ, tinand seama de valoarea
imobilizarilor corporale cu caracteristici tehnice similare sau apropiate, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlul gratuit;

d)      Valoarea de aport, acceptata de parti, pentru mijloacele fixe la intrare in
patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc. conform contractelor de asociere si a statutului;

e)     Valoarea rezultata ca urmare a reevaluarii imobilizarilor corporale in baza unei dispozitii legale expuse.

Reevaluarea imobilizarilor corporale consta in operatia de stabilire a valorii actuale a fiecarui^ mijloc, existent in patrimoniu, in functie de utilitatea, pretul si gradul de uzura al acestuia. In acest caz valoarea de intrare se modifica, fiind inlocuita cu valoarea lor actuala.

La iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, acestea se evalueaza la valoarea contabila.

Bunurile de natura imobilizarilor se evalueaza la inventariere individual, fiecare obiect de evidenta la valoarea de inventar, stabila in functiune de utilitatea bunului pentru intreprindere si pentru pretul pietei.

Valorile de inventar pentru imobilizarile corporale si necorporale trebuie sa tina seama de amortizarea lor, in sensul scaderii acesteia din valoarea de intrare. Deci, ea reprezinta valoarea neta contabila rezultata din planul de amortizare, cu exceptia cazurilor cand valoarea actuala este inferioara valorii nete contabile.

La incheierea exercitiului, imobilizarile se evalueaza si se reflecta in bilant, la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila, pusa de acord cu rezultatele inventarierii, procedandu-se in felul urmator :

Diferentele cantitative, constatate in plus dintre situatia scriptica din contabilitatea
si situatia faptica de pe teren se inregistreaza in contabilitatea pentru punerea de acord a acesteia cu realitatea;

Diferentele rezultate din compararea valorii de intrare (contabila) si valoarea de
inventar potrivit principiului prudentei, sunt tratate astfel:

a)     Daca valoarea de inventar a imobilizarilor este mai mare decat valoarea de intrare, plusul de valoare nu se inregistreaza in contabilitate, ele mentinandu-se la valoarea de intrare, fiind o majorare incerta;

b)     Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a imobilizarilor se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii, in cazul in care deprecierea este ireversibila, sau prin provizioane cand deprecierea este reversibila.

Rezulta ca activele imobilizate raman inregistrate in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare (contabila).

2.4.3.3. Organizarea documentatiei primare si a evidentei operative

a imobilizarilor corporale

Organizarea rationala a evidentei operative si a contabilitatii imobilizarilor corporale cere ca in cadrul fiecarei unitati patrimoniale nomenclatorul si circuitul documentelor primare sa fie astfel conceput incat sa permita consemnarea completa si la timp a tuturor operatiunilor privind miscarea imobilizarilor corporale.

In functie de operatiile care intervin in activitatea agentilor economici, de caile de intrare si destinatie a iesirilor se intocmesc documente specifice.

Intrarea imobilizarilor corporale in gestiune poate avea loc prin achizitionarea cu titlu oneros, aport in natura de la asociati la constituirea capitalului social, din productie proprie, donatii sau plusuri la inventar, iar in folosinta temporara prin concesiune, locatie de gestiune si inchiriere.

Indiferent de modul de intrare in gestiune, pe baza documentelor justificative ce evidentiaza caile de intrare a imobilizarilor, se face receptia mijlocului fix, consemnata in Procesul-verbal de receptie, care cuprinde date privind : denumirea mijlocului fix, categoria in care se incadreaza, valoarea de intrare, durate de functionare in ani, etc.

Procesul-verbal de receptie se emite, pe baza documentelor justificative, care difera in functie de caile de intrare in gestiune, si anume :

Intrare prin cumparare cu titlul oneros este consemnata in Factura intocmita de furnizor, Avizul de insotire a marfii si Contractul de vanzare-cumparare;

Aportul in natura de la asociati la constituirea capitalului social este reliefat in Contractul de societate si documentele de expertiza tehnica ce evidentiaza caracteristicile mijloacele fixe, valoarea estimata, gradul de uzura etc.

Valoarea si caracteristicile imobilizarilor din productie proprie sunt reflectate in Proiectele si devizele lucrarilor, Fisa de cont analitic pentru costuri efective etc.

Intrarea imobilizarilor prin concesionare, locatie de gestiune, inchidere se oglindeste in Procesul verbal de predare-primire, ce are la baza Contractul de concesiune, locatie de gestiune sau inchidere, in care se evidentiaza partile contractante, obiectul contractului, termenul, obligatiile reciproce ale partilor, alte clauze.

Miscarea imobilizarilor corporale de la o sectie la alta, de la un serviciu la altul, in cadrul aceleiasi unitati, se consemneaza in Bonul de miscare a imobilizarilor corporale. Acesta serveste la justificarea predarii-primirii mijlocului fix intre doua locuri de pastrare, insotindu-1 in timpul transportului si la inregistrarea lui in evidenta operativa si in contabilitatea analitica.

Mijloacele fixe pot iesi definitiv din gestiune prin casare, vanzare, donatie, iar temporar prin concesiune, locatie de gestiune si inchiriere.

Casarea, adica scoaterea definitiva din functiune a imobilizarilor corporale prin demontare, daramare etc. este consemnata in urmatoarele documente :

Specificatia privind mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din functiune (casare) intocmita de sectiile, laboratoarele sau serviciile care propun casarea, prin care aceasta se motiveaza.

Procesul-verbal de scoatere din functiune a imobilizarilor corporale, de declansare a unor bunuri materiale elaborate de catre comisia de casare, reprezinta documentul prin care se constata indeplinirea conditiilor de casare si ca document de inregistrare in evidenta operativa si in contabilitate.

Pentru a se stabili existenta efectiva a imobilizarilor corporale pe locuri de folosinta (sectii, ateliere, servicii) si pe responsabili, folosirea judicioasa si integritatea acestora, se utilizeaza lista de inventariere si de evidenta a imobilizarilor corporale. Ea serveste si la inventarierea imobilizarilor corporale si a consemnarii rezultatelor ei, fara a fi necesara intocmirea altor documente.

Formularul se completeaza, la inceputul anului de catre compartimentul contabil-financiar, pe categorii de imobilizari corporale, pe baza datelor din contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale si se preda responsabililor pe locuri de folosinta. Acestia vor opera in lista, in cursul anului, toate miscarile intervenite (intrari-iesiri), pe baza documentelor primare: bon de miscare, Proces-verbal de receptie, de casare etc. La finele anului, formularul este predate comisiei de inventariere, care va inscrie datele privind inventarierea si rezultatele ei. Dupa inventariere, formularul se retine la contabilitate, pe baza lui intocmindu-se un nou formular pentru anul urmator.

2.4.3.4. Organizarea contabilitatii analitice a imobilizarilor corporale

Contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale trebuie astfel organizata sa asigure individualizarea fiecarei imobilizarei corporala, cunoasterea existentei si miscarii lor pe locuri de folosinta si a gradului de depreciere pe structura categoriilor de imobilizari corporale. De aceea, evidenta se organizeaza pe locuri de folosinta (sectii, subunitati, laboratoare, servicii etc.) pe categorii de imobilizari corporale si in cadrul acestora pe obiecte de evidenta.

Contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale se poate tine fie folosind registrul numerelor de inventar si Fisa imobilizarii corporale utilizand Registrul pentru evidenta imobilizarilor corporale.

Unitatile patrimoniale dispun de imobilizari corporale numeroase, care se deosebesc intre ele din punct de vedere al constructiei, insusirilor tehnice, destinatiei gradului de depreciere etc. De aceea, pentru identificarea cu usurinta a fiecarei imobilizari corporale si pentru a se asigura controlul lor, indiferent de locul de folosinta, se atribuie fiecarui obiect ce trebuie evidentiat un numar de inventar (simbol cifric), care se inscrie pe el si in toate documentele ce privesc mijlocul fix respectiv. Aceasta evidenta se realizeaza cu ajutorul Registrului numerelor de inventar, in care se inscrie denumirea fiecarei imobilizari corporale intrat, caracteristicile de identificare si numarul de inventar care i se atribuie, in ordinea succesiva a numerelor. Pentru fiecare categorie de imobilizari corporale se rezerva o anumita serie de numere, in vederea intercalarii ulterioare a unei imobilizari corporale intrat. Numerele de inventar ale imobilizarilor corporale scoase din functiune sau vandute nu pot fi atribuite altor imobilizari corporale intrate ulterior, ci acestea raman libere pana la.o noua renumerotare.

Dupa inscrierea mijlocului fix in „Registrul numerelor de inventar”, se completeaza Fisa mijlocului fix - care cuprinde datele privind denumirea, numarul de inventar, codul de clasificare, valoarea de intrare, durata de serviciu normala, norma de amortizare, data punerii in functiune, amortizarea calculata etc. Fisele imobilizarilor corporale se pastreaza in cartoteci, pe categorii de imobilizari corporale, in ordinea codurilor si pe locuri de folosinta.

Registrul pentru contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale, utilizat la unitatile mici, se completeaza de catre contabilitate si cuprinde aceleasi date ca si Fisa mijlocului fix, servind si la stabilirea numerelor de inventar in scopul identificarii imobilizarilor corporale.

Datele caracteristice ale utilajelor sunt prevazute in Livretul utilajului, care se pastreaza la compartimentul tehnic.

In figura este prezentata schema organizarii contabilitatii imobilizarilor corporale si a evidentei operative a acestora.

2.4.3.5. Organizarea contabilitatii sintetice a imobilizarilor corporale

Contabilitatea sintetica a existentei imobilizarilor corporale se organizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi :

212 Constructii

213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare

2133 Mijloace de transport

2134 Animale si plantatii

214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale.

Din punct de vedere al continutului economic, sunt conturi de active imobilizate din grupa imobilizarilor corporale, iar dupa functia lor contabila sunt conturi de activ.

Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor corporale achizitionate prin creditul contului 404 „Furnizori de imobilizari”; realizate din productie proprie prin creditul contului 722 „Venituri din productia de imobilizari corporale”; aduse ca aport de catre actionari si asociati prin creditul contului 456 „Decontari cu asociatii privind capitalul”; sau primite ca donatii cu titlul gratuit prin creditul contului 131 „Subventii pentru investitii”, cu valoarea imobilizarilor corporale in curs, terminate, receptionate si puse in functiune” prin creditul contului 231 „Imobilizari corporale in curs”; valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu chirie si restituite proprietarului prin creditul contului 281 „Amortizari privind imobilizari corporale”; valoarea cresterii rezultate din reevaluarea imobilizarilor corporale prin creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”; valoarea imobilizarilor corporale primite in regim de leasing financiar prin creditul contului 167 „Alte imprumuturi si datorii assimilate”; debit contului 446 „Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate cu valoarea taxelor vamale platite”.

Se crediteaza cu valoarea de intrare a imobilizarilor corporale complet amortizate, scoase din functiune sau vandute prin debitul contului 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale”; cu valoarea de intrare a imobilizarilor corporale incomplet amortizate, scoase prin functiune prin debitul conturilor 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale” cu valoarea amortizarii si a contului 6588 „Alte cheltuieli de exploatare” cu valoarea neamortizata; cu valoarea de intrare a imobilizarilor corporale vandute, incomplet amortizat prin creditul contului 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale” (cu valoarea amortizarii) si a contului 6583 „Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital” prin debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare” cu valoarea descresterii de rezultate; valoarea imobilizarilor corporale aportate si retrase prin debitul contului 456 „Decontari cu asociatii privind capitalul”, valoarea imobilizarilor corporale distruse de calamitati prin debitul contului 671 „Cheltuielile privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”; valoarea constructiilor cedate in regim de leasing prin debitul contului 267 „Creante imobilizate'; valoarea imobilizarilor corporale care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei societati comerciale prin debitul conturilor : 261 „Titluri de participare detinute la filialele din cadrul grupului”; 262 „Titluri de participare detinute la societati din afara grupului”; 263 „Imobilizari financiare sub forma de interese de participare”.

Soldul debitor exprima valoarea imobilizarilor corporale existente in gestiune.

Operatiile privitoare la conturile 212 - 214 reflectate in contabilitatea sintetica, se prezinta schematic astfel :

212 „Constructii”

213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”

215 „Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale”

Tabel nr. 2.4

2.5. Contabilitatea imobilizarilor corporale, in curs

Imobilizarile corporale in curs sunt acele imobilizari aflate in curs de finalizare, al caror cost va fi cunoscut dupa terminarea procesului investitional cand vor fi supuse receptiei si punerii in functiune.

Acestea reprezinta investitiile in curs de executie efectuate in regie proprie sau in antrepriza, evaluate la costul de productie, respectiv costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei. Acestea se trec de regula in categoria imobilizarilor corporale dupa receptie, dare in folosinta, sau punere in functiune.

Imobilizarile in curs corporale se evidentiaza prin contul 231 „Imobilizari in curs corporale” . Acesta are ca obiect de inregistrare cheltuielile efectuate pentru investitii in regie proprie si antrepriza si a avansurilor acordate furnizorilor pentru obtinerea de imobilizari corporale, sau pentru executarea de amenajari la terenuri. Este un cont de active imobilizate din grupa conturilor de imobilizari in curs, deci cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor corporale in curs facturate de catre furnizori prin creditul contului 404 „Furnizori de imobilizari”; cu valoarea imobilizarilor aduse ca aport la constituirea capitalului social prin creditul contului 456 „Decontari cu asociatii privind capitalul”; cu costul de productie a imobilizarilor executate in regie proprie prin creditul contului 722 „Venituri din productie ale imobilizarilor corporale”; cu valoarea avansurilor acordate furnizoarelor din conturile de disponibilitati banesti prin creditul contului 512 „Conturi curente la banci”, respectiv 531 „Casa”.

Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor corporale terminate, receptionate si puse in functiune prin debitul conturilor 212 „Imobilizari corporale” si 2112 Amenajari de terenuri” cu valoarea amenajarilor receptionate; cu valoarea avansurilor decontate de furnizori prin debitul contului 404 „Furnizori de imobilizari”.

Soldul debitelor reprezinta valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie, adica neterminate.

Operatiile privitoare la contul 231 „Imobilizari corporale in curs” reflectate in contabilitatea sintetica se prezinta schematic, astfel:

231 „Imobilizari corporale in curs”

Tabel nr. 2.5

In cazul executarii imobilizarilor in curs corporale in regie proprie, toate cheltuielile efectuate se inregistreaza in debitul conturilor de cheltuieli din clasa 6 „Cheltuieli”, clasa ce evidentiaza cheltuielile pe elemente primare indiferent de destinatie pentru intreaga activitate a unitatii patrimoniale, prin creditul conturilor ce arata sursa consumului, felul cheltuielilor (Clasa 3 „Conturi de stocuri”, clasa 4 „Conturi de terti”, clasa 5 „Conturi de trezorerie”). La finele exercitiului (lunar, trimestrial, anual), asa cum prevad regulamentele fiscale, se deconteaza costul efectiv al lucrarilor de investitii aflate in curs de executie, prin transformarea lor in venituri pentru a contrabalansa cheltuielile deja efectuate prin conturile de cheltuieli pe elemente primare (clasa 6) in vederea calcularii rezultatului exercitiului (profit sau pierderi). Ca urmare contul de imobilizari in curs 231 „Imobilizari in curs corporale” se debiteaza prin creditul conturilor de venituri din productia de imobilizari (721 „Venituri din productia de imobilizari necorporale”, 722 „Venituri din productia de imobilizari corporale”).

Productia de imobilizari constituie un venit din exploatare, reprezentat de costul lucrarilor si a cheltuielilor efectuate pentru unitate in scopul obtinerii de imobilizari corporale si necorporale.

Din punct de vedere fiscal, productia de imobilizari este supusa taxei pe valoarea adaugata in regim de deductibilitate integral, daca unitatea realizeaza exclusiv operatii supuse T.V.A.

Investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, luate cu chirie sau in locatie de gestiune, se inregistreaza in contabilitatea unitatii patrimoniale pe care le-a efectuat. La expirarea contractului de concesiune, inchiriere sau locatie de gestiune valoarea investitiilor executate la mijloacele luate cu acest titlu se scade din contabilitatea unitatii care le-a efectuat si se inregistreaza in contabilitatea unitatii patrimoniale careia i-au fost restituite, cu valoarea lor majorandu-se valoarea de intrare a imobilizarilor corporale respective, potrivit contractelor incheiate.

2.6 Contabilitatea deprecierii imobilizarilor corporale

Imobilizarile sunt supuse unui proces de depreciere prin care isi pierd in timp, treptat, din valoarea de utilitate si din potentialul lor economic.

Dupa caracteristicile de manifestare, se cunosc doua categorii de deprecieri:

a) Deprecieri ireversibile, ca urmare a uzurii fizice si morale a activelor imobilizate. Pentru aceste deprecieri exista posibilitatea determinarii marimii valorii care se depreciaza in timp, prin procedee si sisteme de amortizare.

Imobilizarile financiare, datorita caracteristicii si naturii lor, nu se depreciaza Sistematic si ca atare nu sunt supuse amortizarii.

b) Deprecieri reversibile constau in posibilitatea ca in perioada urmatoare activele imobilizate (necorporale, corporale, in curs si financiare) sa cunoasca o scadere a valorii lor de utilitate si prin aceasta, pretul lor de piata (pretul posibil de valorificare) sa fie inferior valorii lor de intrare (inregistrare). O asemenea depreciere se estimeaza la sfarsitul exercitiului cu prilejul inventarierii, astfel incat prin calcul sa se faca o evaluare reala in bilant a activului imobilizat.

Intrucat deprecierile reversibile sunt probabile, deci nu sunt certe, efectul lor este preluat si reglat in calculele de gestiune, prin sistemul provizioanelor.

2.6.1. Contabilitatea amortizarii imobilizarilor corporale

Amortizarea inseamna o scadere treptata a valorii de intrare a imobilizarilor cu o suma ce corespunde uzurii, trecerii timpului, procesului tehnic sau altor cauze, in vederea aducerii lor la valoarea reala. Deci, amortizarea reprezinta rectificarea valorii contabile a imobilizarilor cu deprecierea ireversibila. Ea presupune doua aspecte: pe de o parte deprecierea valorii imobilizarilor si de pe alta parte recuperarea acestei deprecieri din cheltuielile fiecarui exercitiu.

intrucat amortismentul este o cheltuiala curenta normala de exploatare, utilizand contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” si in unele cazuri exceptionale (uzura utilajelor, masinilor printr-o folosire intensiva la anumite produse etc.) in contul 6871 „Cheltuieli exceptionale privind amortizarea imobilizarilor”, conturi de activ, care se debiteaza cu amortizarea inclusa in cheltuielile exercitiului.

Inregistrarea amortizarii in contabilitate se poate face prin metoda directa sau indirecta.

• Metoda directa consta in micsorarea valorii de intrare a imobilizarilor prin creditul conturilor de imobilizari, cu valoarea amortizarii ce corespunde uzurii lor si cresterea concomitenta a cheltuielilor de exploatare a exercitiului in vederea recuperarii acesteia.

6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 212 „Imobilizari corporale”

amortizarea imobilizarilor”

Metoda directa de inregistrare a amortizarii nu este recomandata si practicata in metodologia contabila, din urmatoarele considerente:

a)     Creditarea conturilor de imobilizari, adica scaderea valorii de intrare, ar duce la un moment dat la soldarea conturilor, ceea ce sterge orice urma de existenta valorica in scripte a imobilizarilor, se ajunge la o lipsa a controlului, privind rectificarea contabila a averii;

b)     Valoarea de intrare constituie pe baza de calcul a amortizarii, ceea ce impune
mentinerea acestei valori, in vederea recuperarii in cadrul duratei normale de
serviciu a valorii imobilizarilor;

c)     Imobilizarile corporale isi pastreaza nemodificate forma initiala pe intreaga
perioada de functionare a lor;

d)     Nu se cunoaste valoarea amortizarii.

• Din considerentele aratate, inregistrarea amortizarii nu se face prin creditarea conturilor de imobilizari, ci in mod indirect (metoda indirecta) prin creditarea unor conturi de „Amortizari'. In acest scop se folosesc conturile din grupa 28.

Contul 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale se dezvolta in conturi sintetice de gradul II corespunzator diferitelor categorii de imobilizari corporale:

2811 „Amortizarea amenajarilor terenurilor

2812 „Amortizarea constructiilor

2813 „Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

2814 „Amortizarea altor imobilizari corporale

Conturi de amortizari sunt conturi rectificative ale valorii imobilizarilor, conturi de pasiv.

Se crediteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor in fiecare exercitiu prin debitul contului 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor ; cu amortizarea transferata pentru imobilizarile corporale utilizate in operatii de participatie, conform contractelor in corespondenta cu debitul contului 458 „Decontari din operatii de participatie

Se debiteaza la cesionare sau scoatere din gestiune a imobilizarilor cu amortizarea aferenta acestora prin creditele conturilor de imobilizari corporale.Soldul creditor arata amortizarea aferenta imobilizarilor corporale existente in gestiune.

]Reflectarea in contabilitate a amortizarii imobilizarilor corporale se prezinta schematic, astfel:

1.Trecerea pe cheltuieli a amortizarii

6811 „Cheltuieli de exploatare           = %

privind amortizarea imobilizarilor”                 281 „Amortizarea imobilizarilor corporale

2811.2814

2. Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale scoase din gestiune sau vandute

281 „Amortizarea imobilizarilor         = %

corporale” 2112 „Amenajari de terenuri”

„Imobilizari corporale'

212214

„Amortizari privind imobilizarile” care cuprinde doua conturi de gradul I 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale” si 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale”, ambele conturi fiind dezvoltate pe conturi sintetice de gradul II, dupa structura imobilizarilor. Cifra 8 in pozitia a Ii-a din simbolul conturilor arata ca este vorba de amortizari.

2.6.2. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea

imobilizarilor corporale si in curs

Activele imobilizate pot suferi in anumite perioade deprecieri ale valorii contabile atunci cand valoarea de inventar stabilita cu ocazia inventarierii este inferioara valorii furnizate de contabilitate.

Cand deprecierea imobilizarilor este temporara, deci reversibila, se constituie provizioanele de depreciere. Ele sunt destinate sa acopere un risc posibil sa se produca intr-un exercitiu financiar viitor.

Sunt supuse deprecierii reversibile, pentru care se constituie, in principiu provizioane, imobilizarile neamortizabile. Pentru imobilizarile corporale care, dupa cum se stie, sunt amortizabile, se constituie provizioane numai in situatia in care exista diferente in minus intre valoarea de inventar, stabilita cu ocazia inventarierii patrimoniului, si valoarea neta contabila se obtine prin scaderea amortizarii imobilizarilor din valoarea de inregistrare (de intrare) a acestora.

Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor corporale, a imobilizarilor in curs se constituie pe seama cheltuielilor, la sfarsitul unui exercitiu financiar cu ocazia inventarierii si se majoreaza, se diminueaza sau se anuleaza in exercitiul viitor.

La sfarsitul exercitiilor urmatoare, cu ocazia unei noi inventarieri sau la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in urma analizarii provizioanelor constituite pentru deprecieri, se procedeaza astfel:

Daca deprecierea imobilizarilor este mai mare decat provizionul constitui, se constituie un provizion suplimentar, pentru diferenta;

Daca deprecierea imobilizarilor este mai mica decat provizionul constituit, diferenta diminueaza provizionul si se inregistreaza la venituri;

Daca provizionul constituit devine fara obiect, ca urmare a iesirii din patrimoniu a imobilizarilor pentru care a fost constituit, provizionul se anuleaza si se inregistreaza la venituri.

Pentru reflectarea in contabilitate a provizioanelor se folosesc conturi rectificative a valorii imobilizarilor, cu deprecierea reversibila, conturi de pasiv, simbolizate cu cifra 9 in pozitia a-II-a. De pilda, daca imobilizarile corporale au simbolul grupei 21 „Imobilizari corporale', prin intercalarea cifrei 9 in pozitia a doua a rezultat contul 29 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale

Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor corporale privesc deprecierea reversibila a terenurilor, amenajarilor de teren si a imobilizarilor corporale.

Contabilitatea sintetica a provizioanelor in cauza cu ajutorul contului 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale” care :

Dupa continutul economic este un cont rectificativ a valorii de inregistrare a imobilizarilor;

Dupa functia contabila este un cont de pasiv;

Se crediteaza cu provizioanele constituite sau majorate pentru deprecierea imobilizarilor corporale;

Se debiteaza cu provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor corporale anulate sau diminuate;

Soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor aferente imobilizarilor corporale existente in patrimoniu la sfarsitul exercitiului financiar;

Se desfasoara pe analitice deschise pe obiecte generatoare de provizioane.

Operatiile privitoare la contul 291 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale , reflectate in contabilitatea sintetica se prezinta schematic, astfel:

293 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale”

Tabel nr. 2.11.

Imobilizarile in curs, corporale, pot suferi la finele exercitiului financiar deprecieri reversibile, pentru care se constituie provizioane de depreciere.

Contabilitatea sintetica a acestor provizioane se realizeaza cu ajutorul contului 293 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs”, care:

Dupa continutul economic este un cont rectificativ a valorii de inregistrare a imobilizarilor;

Dupa functia contabila este un cont de pasiv;

Se crediteaza cu provizioanele constituite sau majorate pentru deprecierea imobilizarilor in curs;

Se debiteaza cu provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor in curs anulate sau diminuate;

Soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor aferente imobilizarilor in curs existente;

Se desfasoara pe analitice deschise pe obiecte generatoare de provizioane.

Operatiile privitoare la contul 293 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs” reflectate in contabilitatea sintetica se prezinta schematic, astfel:

293 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs”

Tabel nr. 2.12.

CAP. III

Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind imobilizarile corporale la S.C ALPHA GAZ S.R.L

3.1 Contabilitatea operatiilor privind intrarile de imobilizari corporale

In general, la nivelul unei societati, intrarea imobilizarilor corporale se poate realiza prin aporturile in natura de proprietar, achizitionate cu titlu oneros (contra plata), constructia si productia proprie obtinute cu titlu gratuit prin donatia sau plusuri la inventar, precum si prin asocierea, fuziunea sau achizitii de intreprinderi.

in cazul S.C ALPHA GAZ S.R.L s-au inregistrat doar intrari de imobilizari corporale prin achizitii cu titlu oneros.

Documentul justificativ, in cazul intrarii prin achizitii cu titlu oneros, este „factura”.

Totodata, se intocmeste „procesele-verbale” corespunzator naturii si destinatiei activului imobilizat:

a)       Procesul-verbal de receptie, pentru mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice (utilaje pentru investitii, unelte accesorii de productie, mijloace de transport auto, animale etc);

b)      Procesul-verbal de receptie provizorie, in cazul utilajelor care necesita montaj, precum si cladirile si constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice;

c)       Procesul-verbal de punere in functiune, pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj, precum si cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice;

d)      Procesul-verbal de constatare finala, pentru sondele de injectie, precum si sondele provenite din lucrarile geotehnice care au dat rezultate.

Exemple de achizitie de imobilizari corporale efectuate de S.C „ALPHA GAZ ' S.R.L

In data de 16.11.2002 „S.C. ALPHA GAZ COMPANY' S.R.L achizitioneaza de la S.C „ASSITEC' S.R.L pe baza Facturii Nr. 9798635 un laptop TOSHIBA in valoare de 51.275.000 lei, T.V.A 19%. La receptia mijlocului fix se intocmeste Procesul verbal de receptie a mijlocului fix Nr. 32/16-11-2001.

Se achita furnizorul pe baza ordinului de plata OP 21/18.11.2001 din contul curent deschis la B.R.D LUGOJ.

a) Achizitie laptop: Factura Nr. 9798635/ 16.04.2002

% 404 „Furnizori de imobilizari” 61.017.250

2132 „Aparate si instalatii de masurare                      51.275.000

control si reglare”

4426 „T.V.A deductibila”               9.742.250

b) Plata furnizorului : OP 21/18-05-2002

404 „Furnizori de imobilizari” 5121 „Conturi la banci in lei” 61.017.250

in data de 04-12-2002 societatea S.C „ALPHA GAZ” S.R.L incheie contract cu leasing financiar cu societatea de leasing S.C „COMIMPEX” S.A pe autoturism marca VOLVO in valoare de 5.500 EURO; cursul fiind 40.000 lei/EURO pe termen de 2 ani in urmatoarele conditii:

valoarea contractului de leasing        220.000.000 lei;

dobanda                     50%;

durata normala de functionare                       5 ani.

a) Primirea mijlocului fix pe baza Contract de leasing Nr. 25/04-10-2001 si Aviz insotire a marfii 0711523/04-10-2002

2133 „Mijloace de transport” 167 „Alte imprumuturi 220.000.000

si datorii asimilate”

471 „Cheltuieli inregistrate in avans” 1687 „Dobanzi aferente altor                       110.000.000

imprumuturi si datorii asimilate”

8036 „Redevente, locatii de gestiune = 220.000.000

chirii si alte datorii asimilate”

b) In 08-10-2002 pe baza factura inregistrata rata leasing si dobanda

% 404 „Furnizari de imobilizari”              196.350.000

167 „Alte imprumuturi si

datorii asimilate” 110.000.000

1687 „Dobanzi aferente altor

datorii si imprumuturi

asimilate 55.000.000

4426 „T.V.A deductibila”               31.350.000

c) in 09-10-2002 achit din contul curent deschis la B.R.D LUGOJ cu ordin de plata OP 09-10-2002 furnizorul de imobilizar

404 „Furnizori de imobilizari” 5121 „Conturi la banci” 196.350.000

d) Pe baza Notei Contabile se inregistreaza cheltuielile efective

666 „Cheltuieli privind =471 „Cheltuieli inregistrate 55.000.000

dobanzile” in avans”

Cct.8036 „Redevente, locatii de 110.000.000

gestiune si alte datorii assimilate”

e) Pe baza Plan de amortizare si Notei contabile se inregistreaza amortizarea

6811 „Cheltuieli de exploatare = 2813 „Amortizarea instalatiilor 44.000.000

privind amortizarea mijloacelor de transport,

imobilizarilor animalelor si plantatiilor”

In data de 19.12.2002 S.C „ALPHA GAZ” S.R.L contracteaza achizitionarea unei autocamionete de tone, acordandu-i furnizorului S.C „EUROMOTOR” S.R.L un avans de 187.500.000 lei + T.V.A, 35.625.000 lei.

In data de 20.12.2002 se primeste factura si se receptioneaza mijlocul fix in valoarea de 380.000.000 lei.

Se regularizeaza plata cu furnizorul, diferenta de plata stingandu-se prin acceptarea unui bilet la ordin scadent la 15.03.2003.

a) Plata avansului aferent Facturii 1564072/20.12.2002

409 „Furnizori-debitori” = 5121 „Conturi la banci in lei” 223.125.000

b) Inregistrarea facturii si receptia imobilizarii : Factura 1564072/20-12-2002

% = 404 „Furnizori de imobilizari” 452.200.000

2133 „Mijloace de transport” 380.000.000

4426 „T.V.A deductibila”        72.200.000

c) Regularizarea platii furnizorului, acceptarea biletului la ordin

404 „Furnizori de imobilizari” = % 452.200.000

409 „Furnizori-debitori” 223.125.000

405 „Efecte de plata pentru imobilizari” 229.075.000

d) Plata efectului comercial la 17-03-2003

405 „Efecte de platit pentru = 521 „Conturi la banci 229.075.000

imobilizari” in lei”

In data de 18-01-2003 se achizitioneaza de la S.C „FUSSION' S.R.L SIBIU un aparat de sudura in polietilena de tip FRIATEC prin electrofuziune conform Facturii 8857748/18-01-2003 in valoare de 141.000.000 lei, T.V.A 19%. La receptia mijlocului fix se intocmeste Proces verbal de receptie a mijlocului fix Nr.65/19-01-2003.

Se achita furnizorul pe baza de ordin de plata OP 28/26-01-2003 din contul deschis la B.R.D LUGOJ.

a) Achizitie aparat sudura : Factura 8857748/18-01-2003

%=404 „Furnizori de 167.790.000

imobilizari

2131 „Echipamente    141.000.000

tehnologice”

4426 „T.V.A deductibila 26.790.000

b) Plata furnizorului: OP 28/26-01-2003

404 „Furnizori de imobilizari” 5121 „Conturi la banci in lei” 167.790.000

La data de 31 -05-2003 se primeste factura de la S.C „UMT' S.A pentru un teren de 3000 mp in valoare de 1.562.000.000 lei + T.V.A 19% si o cladire industriala achizitionata in valoare de 1.285.000.000 lei + T.V.A 19% S.C „ALPHA GAZ ' S.R.L a achitat avansuri furnizorilor conform facturilor :

Factura 270071/21.03.2003  781.000.000 + T.V.A 148.390.000

Factura 270075/30.03.2004 642.500.000 + T.V.A 122.075.000

1.423.500.000 + T.V.A 270.465.000

a) Plata avansului

409 „Furnizori-debitori” =5121 „Conturi la banci in lei” 1.693.965.000

b) Inregistrarea facturii si receptia mijlocului fix :

Factura Nr. 270176/31.05.2003si Procesul verbal de receptie a mijlocului fix Nr. 17/31-05-2003

% = 404 „Furnizori de imobilizari” 3.387.930.000

2111 „Terenuri” 1.562.000.000

212 „Constructii” 1.285.000.000

4426 „T.V.A deductibila”        540.930.000

c) Regularizarea platii furnizorului

404 „Furnizori de imobilizari”= % 3.387.930.000

409 „Furnizori-debitori” 1.693.965.000

5121 „Conturi la banci in lei” 1.693.965.000

3.2 Contabilitatea operatiilor privind iesirile de imobilizari corporale

In general, operatiile privind iesirea imobilizarilor corporale se individualizeaza sub forma scoaterii din functiune, prin vanzare la licitatie sau cesionare sau datorita unor operatii exceptionale (lipsuri la inventar, degradari).

Exemplificare :

S.C „ALPHA GAZ ' S.R.L vinde conform Facturii 6325451 din data de 15.01.2004 un autoturism DACIA 1310 TLX. Cumparatorul Ionescu Stefan achita societatii suma de 50.000.000 lei, inclusiv T.V.A Se mai cunosc urmatoarele :

valoarea amortizarii pana la 01.01.2004 este 54.807.432 lei

valoarea de intrare este de 91.345.720 lei inregistrarea in contabilitate

a) Inregistrarea facturii

461 „Debitori diversi” = % 50.000.000

722 „Venituri din productia 42.016.806

de imobilizari corporale”

4427 „T.V.A colectata” 7.983.194

b) Inregistrarea iesirii imobilizarilor corporale

% = 2133 „Mijloace de transport” 91.345.720

2814 „Amortizarea mijloacelor 54.807.432

de transport”

6583 „Cheltuieli privind                 36.538.288

activele cedate si alte operatii de capital”

S.C „ALPHA GAZ” S.R.L pe baza Procesului verbal de constatare in urma unei calamitati (cutremur) distrugerea unui imobil in valoarea de 1.964.156.500 lei.

Imobilul avand o durata normala de functionare 40 ani, valoarea contabila 1.964.156.500

Amortizarea lunara = 4.091.992

Cota lunara de amortizare = = 2,5%

Imobilul s-a amortizat pe o perioada de 20 de ani.

a) Inregistrarea amortizarii lunare

6811 „Cheltuieli de exploatare           = 2812 „Amortizarea 4.091.992

privind amortizarea imobilizarilor” constructiilor”

Amortizarea cumulata este de 982.078.080 lei pe perioada de 20 ani

b) Descarcarea gestiunii

% =212 „Constructii” 1.964.156.500

2812 „Amortizarea 982.078.080

constructiilor'

671 „Cheltuieli privind                   982.078.420

calamitatile si alte evenimente extraordinare

S.C „ALPHA GAZ' S.R.L in baza Proces verbal de predare primire a donat un aparat de sudura FRIATEC polietilena prin electrofuziune avand :

valoarea de intrare de 72.417.780 lei

durata de functionare 10 ani

amortizat pe o perioada de 5 ani

Amortizarea lunara =

Cota lunara de amortizare =

Amortizarea cumulata pe 5 ani este de 36.208.890 lei

a)     Inregistrarea amortizarii lunare

6811 „Cheltuieli de exploatare = 2813 „Amortizarea 603.482

privind amortizarea imobilizarilor” instalatiilor mijloacelor

de transport, animalelor

si plantatiilor”

b) Descarcarea gestiunii

% = 2131 „Echipamente tehnologice 72.417.780

2813 „Amortizarea instalatiilor

mijloacelor de transport,

animalelor si plantatiilor”             36.208.890

6582 „Donatii si subventii acordate” 36.208.890

3.3 Contabilitatea operatiilor privind imobilizarile in curs

Imobilizarile in curs corporale sunt evaluate la costul de productie respectiv la costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei. Acestea se trec de regula in categoria imobilizarilor corporale dupa receptia si darea in folosinta sau punerea in functiune.

Contabilitatea imobilizarilor corporale in curs este organizata distinct, pe baza|documentatiei tehnico-economice. Astfel, principalele documente in care se consemneaza

operatiunile de proiectare, aprobare, executare si decontare a investitiilor sunt:

Proiectul de executie cu nota de prezentare;

Devizul general - cuprinde solutii tehnice, arhitectura, valoarea de deviz pe obiecte
de categorii si categorii de lucrari;

Devize pe obiecte - precizeaza cheltuielile determinate de executarea obiectului
proiectat, rezultat in urma consemnarii valorii devizelor pe stadii fizice;

Devize pe categorii de lucrari - stabilesc pretul lucrarii de constructie, instalatii
hidrofuge, instalatii sanitare;

Contracte de antrepriza;

Situatiile de plata;

Procese verbale de receptie (partiala sau totala), de punere in functiune.

Exemplu:

S.C „ALPHA GAZ” S.R.L face o investitie in regim propriu, in vederea obtinerii unei imobilizari corporale constand in instalatie de utilizare gaz metan pentru incalzire.

1. Consumurile inregistrate in timpul exercitiului sunt:

Materii prime: 18.000.000 lei

Materii consumabile: 3.750.000 lei

Salarii datorate personalului: 15.000.000 lei

Contributia la asigurari sociale: 24,5%

Contributia la fondul somaj: 3,5%

Contributia la fondul de sanatate: 6,5%

Lucrari executate de terti si facturate reprezentand transportul de bunuri:            1.500.000 lei

a) Inregistrarea consumului de materii prime si materiale

601 „Cheltuieli cu materiile                   = 301 „Materii prime 18.000.000

prime

602 „Cheltuieli cu materiile                    = 302 „Materiale consumabile” 3.750.000

consumabile”

b) Inregistrarea salariilor datorate personalului

641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal salarii- datorate” 15.000!000

personalului”                                      

c) Inregistrarea contributiei la asigurarile sociale

6451 „Contributia unitatii = 4311 „Contributia unitatii 3.675.000

la asigurarile sociale”        la asigurarile sociale”

d) inregistrarea contributiei la fondul de somaj

6452 „Contributia unitatii pentru=4371 „Contributia unitatii 525.000
ajutorul de somaj” la fondul de somaj”

e) inregistrarea contributiei la fondul de sanatate

6453 „Contributia angajatorului =4313 „Contributia 975.000

pentru asigurari sociale          angajatorului pentru

de sanatate” asigurari sociale de

sanatate”

f) inregistrarea lucrarilor executate de terti

624 „Cheltuieli cu transportul = 401 „Furnizori” 1.500.000

de bunuri si personal”

2. Potrivit art. 26 din precizarile aprobate prin OMF nr. 33/1996, reflectarea in contabilitate a productiei de imobilizari se face lunar, la nivelul costurilor de productie. La sfarsitul lunii, se inregistreaza productia neterminata pusa in functiune partial, dar pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizari corporale, in valoare de 43.425.000 lei, adica suma totala a cheltuielilor.

231 „Imobilizari corporale 722 „Venituri din productia 43.425.000

in curs” de imobilizari corporale”

3. La sfarsitul perioadei se inchid conturile de venituri si cheltuieli,

a) inchiderea costurilor de cheltuieli

121 „Profit si pierdere” = % 43.425.000

601 „Cheltuieli cu materiile 18.000.000

prime”

602 „Cheltuieli cu materiale 3.750.000

consumabile”

641 „Cheltuieli cu salariile 15.000.000

personalului”

6451 „Contributia unitatii la 3.675.000

asigurari sociale”

6452 „Contributia unitatii pentru 525.000

ajutorul de somaj”

6453 „Contributia angajatorului     975.000

pentru asigurari sociale de sanatate”

624 „Cheltuieli cu transportul 1.500.000

de bunuri si personal”

b) inchiderea contului de venituri

722 „Venituri din productia   =121 „Profit si pierderi” 43.425.000

de imobilizari corporale”

La terminarea investitiei, in anul urmator se mentioneaza si se pune in functiune instalatia de utilizare gaz metan pentru incalzire la costul de productie de 117.000.000 lei.

2131 „Echipamente tehnologice” = % 117.000.000

231 „Imobilizari corporale 43.425.000

in curs”

722 „Venituri din productia 73.575.000

de imobilizari corporale”

- se inregistreaza T.V.A de 19% (117.000.000 x 19% = 22.230.000)

4426 „T.V.A deductibila = 4427 „T.V.A colectata' 22.230.000

Atunci cand prorata de deducere a T.V.A nu este 100%, partea neductibila de T.V.A mareste costul total al imobilizarii.

Considerand prorata de deducere a T.V.A, 90% T.V.A deductibila, rezulta astfel:

T.V .A colectata                         = 117.000.000 x 19% = 22.230.000

T.V.A deductibila                 = 22.230.000 x 90% = 20.007.000

T.V.A nedeductibila = 22.230.000 – 20.007.000 = 2.223.000, suma care va mari valoarea imobilizarii corporale executate in regie proprie

% =4427 „T.V.A colectata” 22.223.000

2131 „Echipamente tehnologice” 2.223.000

4426 „T.V.A deductibila”               20.007.000

3.4 Propunere privind inregistrarea imobilizarilor corporale

denumita conducta gaz la unitatea distribuitoare, la unitatea

constructoare si unitatea beneficiara

Luam spre exemplificare conducta gaz presiune redusa pentru agentul economic S.C „KENYO PAN” S.R.L fiind beneficiarul; firma constructoare care executa lucrarea de gaz adica executia constructiei de gaz este S.C „ALPHA GAZ” S.R.L LUGOJ iar unitatea distribuitoare de gaz care o ia in intretinere si exploatare este S.C „DISTRIGAZ NORD” S.A. Valoarea conductei de gaz conform facturii este de 150.000.000 lei, iar durata de viata utila este de 10 ani, se practica sistemul de amortizare liniar.

In contabilitatea celor trei societati se inregistreaza in felul urmator :

1) inregistrarea conductei gaz presiune redusa la unitatea distribuitoare S.C „DISTRIGAZ NORD” S.A.

Dct 8031 „Imobilizari corporale 150.000.000

luate in chirie”

2) inregistrarea conductei gaz presiune redusa la unitatea constructoare si anume S.C „ALPHA GAZ' S.R.L LUGOJ

411„Clienti”           = % 178.500.000

704 „Venituri din lucrari                      150.000.000

executate si servicii prestate”

4427 „T.V.A colectata” 28.500.000

3) Inregistrarea receptionarii si punerea in functiune a instalatiei de gaz conform facturii intocmite pe baza de deviz de catre unitatea constructoare S.C „ALPHA GAZ” S.R.L LUGOJ la unitatea beneficiara S.C KENYO PAN” S.R.L si anume factura F317278/ 18-12-2002

% = 404 „Furnizori de imobilizari” 178.500.000

2131 „Echipamente tehnologice”                                 150.000.000

4426 „TVA deductibila”                 28.500.000

4) Inregistrarea amortizarii pe baza planului de amortizare la sfarsitul exercitiului si anume la 31.12.2003

6811 „Cheltuieli de exploatare           = 2813 „Amortizarea                             15.000.000

privind amortizarea imobilizarilor”                 instalatiilor, mijloace de transport,

animalelor si plantatiilor”

Intrucat conducta de gaz presiune intra spre exploatare si intretinere la unitatea distribuitoare S.C „DISTRIGAZ NORD” S.A, se propune ca aceasta sa fie beneficiarul conductei de gaz iar agentul economic S.C „KENYO PAN” S.R.L este contribuabil intr-o prima varianta sau in a doua varianta poate deveni asociat contribuind la marirea capitalului social al unitatii distribuitoare avand dreptul la dividende functie de ponderea valorii imobilizarii corporale in capitalul social al unitatii distribuitoare.

Mentionam ca la unitatea constructoare si anume S.C. „ALPHA GAZ” S.R.L LUGOJ nu se modifica inregistrarea contabila.

1) inregistrarea in contabilitate a receptionarii si punere in functiune a conductei de gaz de catre unitatea distribuitoare la 19-12-2002

2131 „Echipamente tehnologice” = 131 „Subventii pentru investitii” 150.000.000

2) La sfarsitul exercitiului si anume la 31.12.2003 conform planului deamortizare a amortizarii de catre unitatea distribuitoare

6811 „Cheltuieli de exploatare           = 2813 „Amortizarea                             15.000.000

privind amortizarea imobilizarilor”                 instalatiilor, mijloace de transport,

animalelor si plantatiilor”

si concomitent:

131 „Subventii pentru investitii” = 7582 „Venituri din donatii                                                                          15.000.000

si subventii primite”

3) inregistrarea de catre S.C KEYNO PAN” S.R.L in calitate de contribuabil a donatiei conductei gaz catre unitatea distribuitoare conform facturii nr. F317279/ 18-12-2002 de la S.C „ALPHA GAZ” S.R.L LUGOJ

% = 462 „Creditori diversi” 178.500.000

6582 „Donatii si subventii

Acordate”                                         150.000.000

4426 „T.V.A deductibila”               28.500.000

Conform celei de a doua varianta :

1) inregistrarea in contabilitatea unitatii distribuitoare de gaz a conductei gaz constand in aport in natura adus de catre S.C „KENYO PAN” S.R.L

2131 „Echipamente tehnologice” = 456 „Decontari cu 150.000.000

actionari/asociatii privind capitalul”

2) Subscrierea capitalului social constand in aport in natura la unitatea distribuitoare

456 „Decontari cu actionari/ = 1011 „Capital subscris 150.000.000

asociatii privind capitalul” nevarsat”

3) Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat

1011 „Capital subscris nevarsat” = 1012 „Capital subscris varsat” 150.000.000

4) La sfarsitul exercitiului se inregistreaza profitul net de 1.050.000.000 lei din care 10% se repartizeaza la rezerve iar 90% dividendele cuvenite actionarilor sau asociatiilor. S.C. „KEYNO PAN' S.R.L detine 10% din Capitalul social al unitatii distribuitoare.

129 „Repartizarea profitului” = % 1.050.000.000

106 „Rezerve” 105.000.000

457 „Dividende de plata” 945.000.000

5) Constituirea impozitului pe dividende care reprezinta 5% din dividende

457 „Dividende de plata” = 446 „Alte impozite 45.000.000

taxe si varsaminte asimilate”

6) Virarea dividendelor cuvenite asociatiilor conform ordinului de plata

457 „Dividende de plata” = 5121 „Conturi la banci in lei” 900.000.000

7) Conform ordinului de plata la societatea S.C „KEYNO PAN' S.R.L se inregistreaza dividendele cuvenite acesteia de la unitatea distribuitoare si anume din dividendele nete de 900.000.000 lei conform detinerii 10% din capitalul social suma de 90.000.000 lei.

5121 „Conturi la banci in lei” = 768 „Alte venituri financiare” 90.000.000

CAP. IV

Analiza utilizarii imobilizarilor corporale si a reflectarii in performantele economico-financiare ale S.C „ALPHA GAZ ' S.R.L

4.1. Analiza utilizarii imobilizarilor corporale

Pornind de la datele furnizate de bilantul contabil incheiat la 31.12.2002 putem calcula indicatori pe baza carora se vor stabili concluziile cu privire la gestiunea si structura activelor imobilizate de natura imobilizarilor corporale.

a)    Analiza structurii activului

Pentru inceput, vom calcula rata activelor imobilizate (R_ai)care reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent, reflectand si gradul de investire a capitalului in firma. De asemenea reflecta gradul de imobilizare a activului.

Daca, in dinamica rata activelor imobilizate prezinta o tendinta de crestere, atunci ponderea imobilizarilor in total activ creste fata de perioada de baza, ca efect al modificarii intr-o proportie mai mare a valorii imobilizarilor fixe in raport cu valoarea activului, situatie favorabila daca este data de modificarea cifrei de afaceri intr-o proportie mai mare decat cea a valorii imobilizarilor, reflectand o accelerare a vitezei de rotatie.

Tabel nr. 4.1

GRADUL DE IMOBILIZARE A ACTIVULUI TOTAL

- mii lei -

C_a1= 8.589.407 mii lei

C_a0= 7.641.639 mii lei

Datorita faptului ca au crescut activele totale datorita cresterii disponibilitatilor banesti cu (1,98), scaderii stocurilor si creantelor cu (7,7) diferenta dintre scaderea stocurilor si creantelor si cresterea disponibilitatilor cu semn schimbat o reprezinta tocmai cresterea valorii nete a imobilizarilor corporale (cu 5,72). Efectul este pozitiv asupra lichiditatii firmei asistand la un proces de investire.

Valorile ratei in cei 2 ani pot fi considerate normale. Situatia nu se considera ca fiind pozitiva deoarece este asociata unei scaderi a vitezei de rotatie a activelor imobilizate prin veniturile totale.

Vom calcula si alta rata care corespunde mai bine cu tema lucrarii, si anume, imobilizarilor corporale (R_ic) care arata ponderea valorii activelor corporale in total imobilizari sau greutatea specifica a activelor imobilizate corporale si depinde de specificul activitatii desfasurate. Indicatorul mai reflecta si ponderea investitiilor materiale in total investitii; de asemenea, indica si flexibilitatea firmei la schimbarile cerintelor pietei si ale tehnologiilor.

Marimea acestui indicator depinde de natura activitatii, fiind mult mai ridicat in cazul ramurilor din industria grea care solicita o mai slaba dotare tehnica. La firmele din acelasi sector de activitate, rata depinde de optiunile strategice, de politica de dezvoltare, de conditiile concrete in care se desfasoara activitatea. O valoare mare a acestei rate reflecta o conversie mai dificila a activelor in disponibilitati.

Tabel nr. 4.2

RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE

- mii lei -

Valoarea ratei pe parcursul perioadei atinge maximul (1) atat in anul 2002 cat si in anul 2003 ceea ce ne arata ca s-au facut achizitii de imobilizari corporale in special in echipamente tehnologice pentru cresterea productivitatii muncii.

Viteza de rotatie prin cifra de afaceri scade de la un an la altul datorita cresterii mai lente a cifrei de afaceri de la un an la altul si cresterii rapide imobilizarilor corporale de la un an la altul.

Structura imobilizarilor corporale arata compozitia pe elemente a investitiilor materiale reflectata de:

rata echipamentelor tehnologice

rata mijloacelor de transport

rata mobilier, aparatura birotica, echipament de protectie.

Tabel nr. 4.3

STRUCTURA IMOBILIZARILOR CORPORALE

- mii lei -

Rata echipamentelor tehnologice are ponderea cea mai mare in structura imobilizarilor corporale si a inregistrat o crestere rapida fata de anul de baza 2002 si anume cu 29,6% in schimb rata mijloacelor de transport fata de anul de baza 2002 a scazut cu 21,23 iar rata mobilier aparatura birotica a echipamentului de protectie a scazut fata de anul de baza cu 8,37%. De aici rezulta ca s-a urmarit cresterea productivitatii muncii prin achizitionarea de echipamente tehnologice.

b)     Analiza gestiunii activelor imobilizate

Gestionarea resurselor trebuie sa asigure realizarea integrala si la termen a obiectului de activitate, obtinerea unor produse si servicii de calitate superioara, competitive pe piata, valorificarea superioara a potentialului resurselor. Exprimarea sintetica a modului de gestionare a resurselor se realizeaza cu ajutorul vitezei de rotatie, prin care se masoara durata in timp necesara parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare. Ratele de gestiune masoara durata de transformare a activelor imobilizate (indicatorul de intensitate a capitalului) reflecta eficienta utilizarii imobilizarilor (investitiilor) firmei. Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor imobilizate nete este de 4 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 90 zile.

Cresterea vitezei de rotatie evidentiaza cresterea eficientei utilizarii activelor imobilizate, reducerea duratei de recuperare a lor sub forma baneasca (cresterea gradului de lichiditate a activului), imbunatatirea structurii activelor imobilizate in corelatie cu specificul activitatii. Principalul efect al accelerarii vitezei de rotatie este relaxarea financiara.

Tabel nr. 4.4

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

R (+) sau P (-) = - (dz₁ – dz₀) V_t1/365

In anul 2003 activele imobilizate se roteau prin veniturile totale de 14,05 ori recuperandu-se sub forma baneasca intr-un termen mediu de 26 zile. Fata de anul 2002 numarul de rotatii a scazut cu 10,08 rotatii iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut cu 11 zile ceea ce inseamna cresterea duratei medii de recuperare a lor sub forma baneasca initiala (presiunea financiara este de aproape 260.414.000 lei).

Cu toate scaderile de la un an la altul atat in anul 2002 cat si in anul 2003 termenul mediu este net superior termenului mediu de revenire care este de 90 de zile.

In aceste conditii pentru imbunatatirea nivelului si evolutia ratei se pot lua urmatoarele masuri :

modernizarea echipamentelor tehnologice precum casarea celor uzate atat moral cat si fizic si de asemenea achizitionarea de echipamente mai performante pentru cresterea productivitatii muncii;

reducerea consumului specific de imobilizari la unitatea de venit respectiv cresterea randamentului imobilizarilor.

c)     Analiza ratelor de finantare

Analiza ratelor de finantare este o analiza de tip orizontal in sensul ca pune in evidenta legatura dintre nevoile de finantare si sursele de acoperire a acestora

Rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente (rf_Ai) exprima masura in care sursele permanente (aciclice) de finantare sunt suficiente pentru a finanta nevoile stabile ale intreprinderii astfel incat sa fie asigurat un echilibru financiar pe termen mediu si lung.

Cpm = Capital permanent

Cpr = Capital propriu

Itml = imprumuturi pe termen mediu si lung

Ai = Active imobilizate

Rata de finantare a activelor imobilizate din capitalul propriu (rf_Ai) exprima gradul in care capitalul propriu participa la finantarea nevoilor stabile.

Tabel nr. 4.5

RATA DE FINANTARE A ACTIVELOR IMOBILIZATE DIN CAPITALUL PERMANENT SI DIN CAPITALUL PROPRIU

Atat in anul 2002 cat si in anul 2003 rf_Ai > 1, imobilizarile corporale sunt finantate integral din surse stabile si exista un surplus de surse permanente cu toate ca in anul 2002 rf_Ai a scazut cu 5,123 fata de anul 2002.

In anul 2002 rfp_Ai este de 5,706 deci rfp_Ai .> 1 imobilizarile corporale sunt finantate integral din capitalul propriu existand un fond de rulment propriu (FR >0) . Fata de anul 2003 rfp_Ai a scazut cu 5,317 avand valoarea de 0,389 deci rfp_Ai < 1, imobilizarile corporale sunt finantate doar partial pe seama capitalului propriu iar diferenta fiind finantata din alte surse.

4.2. Concluzii si propuneri

Intreprinderea este un organism complex, care in desfasurarea activitatii sale isi asuma atat drepturi cat si obligatii, iar statutul sau juridic serveste ca suport notiunii de patrimoniu definit prin relatii cu tertii, care dau nastere creantelor si datoriilor. In cadrul economiei de piata, intreprinderea angajeaza cu capital, capital care apoi se va afla intr-un continuu proces de transformare si/sau de fabricatie, in vederea furnizarii pe piata de bunuri si servicii si mai ales in scopul obtinerii de profit.

Deoarece capitalul agentilor economici poate fi plasat in bunuri si valori, adica in active care isi recupereaza valoarea presupune o imobilizare pe un timp mai indelungat a resurselor.

Pentru aceste categorii de imobilizari de capital care iti recupereaza valoarea intr-un timp mai indelungat, contabilitatea trebuie sa reflecte separat, prin conturi care sa delimiteze diferitele categorii de imobilizari si sa le controleze modul de recuperare, de depreciere si valorificare a lor, in activitatea economica.

Terenurile si mijloacele fixe sunt imobilizarile corporale :

detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau pentru
prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri
administrative;

este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.

Pornind de la definitia clasica a imobilizarilor corporale si a terenurilor putem face distinctia dintre imobilizarile corporale si alte categorii de active :

Distinctia dintre imobilizari corporale si stocuri

Delimitarea imobilizarilor corporale de stocuri se bazeaza pe indeplinirea cumulativa a celor doua criterii (durata de utilizare mai mare de un an si limita valorica minima stabilita prin lege).

Exemple :

bunurile, mijloace de munca ce nu indeplinesc cumulativ conditiile de durata si
valoare : valoarea acestora este considerata de mica valoare sau de scurta durata,
amortizabile, ele vor fi trecute in stocuri sub denumirea de obiecte de inventar;

trecerea unui calculator din stocul unei intreprinderi care produce si/sau
comercializeaza calculatoare, in uzul propriu al societatii cumparatoare, implica
trecerea acestui bun din categoria stocurilor (active circulante) in categoria
imobilizarilor corporale.

Distinctia dintre imobilizarile corporale si cheltuieli

Pentru elementele deja existente, cheltuielile au caracter de :

v    Exploatare - daca au ca rezultat mentinerea bunului in stare de
functionare;

v    Imobilizari - daca au ca rezultat o crestere a valorii unei imobilizari, sau o crestere a duratei sale probabile de utilizare (exemplu: cheltuielile unei linii de fabricatie).

Pentru elemente noi, cheltuielile care au ca rezultat intrarea unui element
nou destinat sa ramana durabil in patrimoniu constituie imobilizari (exemplu: cheltuielile ocazionate de punerea in functiune a unui imobilizari corporale).

In cazul intretinerilor si reparatiilor, cheltuielile au ca efect mentinerea,
intretinerea sau repunerea in stare normala de functionare a imobilizarilor, deci cand aceste operatii nu conduc la cresterea valorii sau duratei de viata a imobilizarilor, ele constituie cheltuieli de exploatare.

Pozitia financiara

Elementele legate in mod direct de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.

Un activ reprezinta o sursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii viitoare pentru intreprindere.

Beneficiile economice viitoare incorporate in active reprezinta potentialul de a contribui, in mod indirect la fluxul de numerar si echivalente ale numerarului catre intreprindere. Acest potential poate fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale intreprinderii. De asemenea, se poate transforma in numerar4 sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce iesirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de productie care micsoreaza costurile.

De obicei, o intreprindere isi utilizeaza activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfaca dorintele si necesitatile clientilor; datorita faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitati, clientii sunt dispusi sa plateasca pentru a obtine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al intreprinderii. Numerarul in sine confera un avantaj pentru ca se impune fata de celelalte resurse.

Beneficiile economice viitoare incorporate in active pot intra in intreprindere in mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi :

a.     Utilizat separat sau impreuna cu alte active pentru prestarea de servicii sau
productia de bunuri destinate vanzarii de catre intreprindere;

b.     Schimbat cu alte active;

c.      Utilizat pentru stingerea unei datorii.

Multe active de exemplu terenurile si mijloacele fixe, au forma fizica. Cu toate acestea forma fizica nu este esentiala pentru existenta unui activ, de aceea brevetele si drepturile de autor (copyright) sunt active daca se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare intreprinderii si daca sunt controlate de aceasta.

Multe active, de exemplu creantele, terenurile si cladirile, sunt asociate ca drepturi legale, inclusiv dreptul de proprietate.

Activele unei intreprinderi rezulta din tranzactii sau evenimente ulterioare.
Tranzactiile sau evenimentele care sunt asteptate in viitor nu guverneaza prin ele insele active,
de aceea, de exemplu,, intentia de a cumpara un bun nu satisface prin ea insasi definitia unui
activ.

Recunoasterea activelor in bilant

a.     Un activ este recunoscut in bilant in momentul in care este probabila realizarea
unui beneficiu economic viitor de catre intreprindere si activul au un cont sau o
valoare care poate fi evaluata in mod credibil;

b.     Un activ nu este recunoscut in bilant atunci cand este improbabil ca intrarea de
numerar sa genereze beneficii economice pentru intreprindere in perioadele
viitoare. In schimb, o astfel de tranzactie va avea ca efect recunoasterea unei
cheltuieli in contul de profit si pierdere. Acest tratament nu inseamna ca scopul
pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decat obtinerea unui beneficiu
economic pentru intreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura
implicatie este aceea ca gradul de siguranta privind obtinerea unui beneficiu intr-o
perioada contabila ulterioara este suficient pentru a garanta recunoasterea unui
activ.

Mijloacele fixe sunt bunurile reprezentate de echipamente si utilaje aflate in sfera productiei, a comercializarii si prestatiilor de servicii, care au o durata indelungata de functionare, participa la mai multe cicluri de fabricatie sau comercializare, a caror valoare se transmite treptat sub forma amortizarii, asupra cheltuielilor fiecarui exercitiu.

Datorita acestei preluari treptate pe cheltuielile intreprinderii, amortizarea devine unul din cele mai importante instrumente de refinantare pe care le are la dispozitie.

S.C „ALPHA GAZ S.R.L practica sistemul de amortizare liniar. De asemenea, firma nu a constituit provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale.

Cunoscand particularitatile de comportament ale imobilizarilor corporale in activitatea agentilor economici, rezulta ca deciziile privitoare la dezvoltarea, utilizarea si scoaterea din gestiune a imobilizarilor corporale au un efect de lunga durata.

Mijloacele fixe, ca elemente esentiale ale imobilizarilor corporale cunosc forme diferite de achizitionare, utilizare si scoatere din functiune de la un agent economic la altul. Pentru reflectarea unitara a acestora in contabilitate, a fost creat un sistem juridic care reprezinta fundamentul operatiilor cu marfuri : Legea 31/1990 „Legea privind societatile comerciale', Legea 82/1991 a contabilitatii precum si Hotarari ale Guvernului care reglementeaza modificari de valoare in functie de evolutia inflatiei, precum si diverse alte particularitati de o economie in continua schimbare.

Terenurile nu se amortizeaza, deoarece valoarea lor nu poate fi diminuata prin utilizare sau prin trecerea timpului.

Imobilizarile in curs corporale reprezinta o componenta sensibila a imobilizarilor corporale pentru ca ele inglobeaza un anumit volum de cheltuieli, care fara o dimensionare corecta si o analiza eficienta pot duce la imobilizarea nerationala de resurse, provocand astfel disfunctionalitati in functionarea societatii.

BIBLIOGRAFIE :

1. Epuran M, Babaita V., GROSU C, Contabilitatea financiara in noul sistem contabil”, Vol.I, Editura de Vest, Timisoara 1994;

2.                Feleaga N., Ionascu L, „Contabilitatea ca joc socia”l, VOL. I,editura economica;

3. Mates Dorel, „Contabilitatea financiara a unitatilorpatrimoniale”, Editura societatii culturale si stiintifice„ivan krasko'2000

4. Ministerul Finantelor, „norme privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale', Editura Economica, 1995

5. Muntenu Victor, „contabilitatea financiara a intreprinderilor”, Vol. I, Editura Lucman-Serv, bucuresti, 1998

6. Negescu L, Negescu M., „Contabilitatea intreprinderilor”, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

7. Ordin nr. 94 din 29 ianuarie 2001

8. Pantea Ioan Marius, Lorant Eros-Stark, „analiza situatiei financiare a firmei”, editura economica 2000

9. Pante A, Dumbrava, Sucala, „contabilitatea financiara a agentilor economici din romania”, Editura intelcredo, Deva, 1995

10.Patrut Vasile, „contabilitatea financiara a intreprinderii”,
Editura Fundatiei „Chemarea”, Iasi, 1994

11.     Reglementari contabile simplificate, armonizate cu directivele europene aplicabile de la 1 ianuarie 2003

12.     Revista capital, 1997 – 2002

13.     Standardele internationale de contabilitate 2001

14.  Talaghirgh, Negoescu Gh., Talaghir-Cretu C, contabilitatea pe intelesul tuturor”, Editura All Beck, Bucuresti 2000