Contributia turismului rural la dezvoltarea exportului intern de produse

Introducere

Turismul joaca un rol important in cadrul unei economii datorita implicatiilor pe care le are si a rezultatelor pozitive, a rolului sau activ in raspandirea culturii si intarirea relatiilor dintre tari. Complexitatea deosebita care caracterizeaza turismul in prezent impune ca in investigarea posibilitatilor de dezvoltare a acestuia sa se ia in considerare toate componentele sale si, totodata, multiplele directii in care actioneaza asupra vietii sociale, asupra relatiilor economice externe si a diverselor economii nationale.

Turismul rural este o activitate specifica mediului rural.un produs al societatii rurale care implica amenajarea spatiului rural, implementarea echipamentelor de recreere si odihna cu o contributie directa asupra comunitati rurale, avand o deosebita grija pentru pastrarea originalitatii si calitatii spatiului romanesc[1].

Dezvoltarea turismului rural depinde, printre altele, foarte mult de nivelul tarifelor, preturilor, de calitatea serviciilor oferite etc. Turismul, in general, si turismul rural ca parte componenta a acestuia are un bogat continut economic. Cei care calatoresc sau se stabilesc temporar intr-o regiune, cheltuiesc sume importante pentru transport, cazare, masa, distractii, souveniruri etc. Aceste transferuri de venituri de la o regiune la alta, in cazul turismului intern, si dintr-o tara in alta, in cazul turismului extern, genereaza importuri si exporturi de valuta.

Turismul rural si exportul intern de marfuri

Exportul intern de marfuri in general cuprinde orice vanzare de marfuri realizata printr-o retea de distributie, platita in valuta (prin asimilare in lei obtinuti pe baza de schimb valutar) de catre un cetatean strain, indiferent de tara sa de origine, precum si vanzarea de marfuri catre un cetatean roman platita in valuta in acele locuri si pensiuni care practica o astfel de forma de comert.

Pentru a atrage un numar cat mai mare de turisti straini pensiunile trebuie sa ofere servicii de calitate ridicata si servicii suplimentare in masura sa raspunda cerintelor turistilor care sa beneficieze de un program cat mai bogat si diversificat pe perioada sejurului. Pe de alta parte, este necesara preocuparea de a oferi forme cat mai ieftine de cazare si masa.

Complexul de activitati economice prin care se urmareste punerea la dispozitia vizitatorilor straini, cu plata in valuta, a unui sortiment bogat de marfuri si servicii din productia interna si din import se include in ceea ce se numeste export intern de marfuri[2].

Aceasta forma de export contribuie intr-o masura semnificativa la sporirea eficientei economice a turismului rural, prezentand unele particularitati, cum ar fi:

structura complexa, generata de eterogenitatea cererii turistice de bunuri si servicii, care rezulta, la randul sau, din structura si componenta diversa a turistilor straini, din transferul consumurilor intr-un mediu nou;

incidenta unor norme de comert din tara gazda;

pe langa vanzarea de bunuri si servicii prin retelele specializate, in cadrul exportului intern sunt incluse achizitiile facute de catre turistii straini in lei obtinuti prin schimb valutar sau prin intermediul cartilor de credit.

Cu toate ca este efectuata pe teritoriul propriei tari, vanzarea-cumpararea de bunuri si servicii in valuta sau pe lei rezultate din schimbul valutar constituie un act de comert exterior. Indiferent daca produsele achizitionate se consuma in tara sau nu, acest gen de cumparari figureaza in activitatea de incasari si plati externe.

Privit prin prisma balantei de plati externe, datorita intrarii in valuta a echivalentului acestor bunuri si servicii, exportul intern poate fi considerat export efectiv al tarii gazda.

De aceea aceasta forma de export joaca un rol important in viata satelor in cazul turismului rural deoarece prin intermediul lui se:

participa la diversificarea si impulsionarea exporturilor si, astfel, la valorificarea superioara a muncii pe plan national;

contribuie la echilibrarea balantei de plati prin incasarile care se fac in scop turistic;

contribuie la imbunatatirea serviciilor turistice prin exigentele impuse turistilor straini care cauta in ruralul romanesc lucruri inedite si de calitate ridicata ;

indeplineste rolul multiplicator in circuitul economic prin stimularea cererii si productiei diferitelor sectoare cu care turismul intra in contact;

stimuleaza producerea pe piata interna a unor bunuri si servicii diversificate si de calitate ridicata;

creaza posibilitatea de a testa anumite produse din rural in vederea promovarii exportului cum ar fi obiecte de artizanat, produse agroalimentare etc.;

contribuie la intensificarea cooperarii internationale prin largirea pietei, testarea ei cu anumite tipuri de produse specifice ruralului;

reduce timpul de livrare la export (timpul de productie si de circulatie pana la realizarea efectiva a produsului) ceea ce conduce la diminuarea costurilor, avantaj pentru exportator deoarece ii creaza o competitivitate superioara in valorificarea produselor si, in acest mod, beneficii mai mari. In acest caz produsele nu sunt expediate peste granita ci sunt consumate la locul producerii lor, iar in cele mai multe cazuri la preturi cu mult mai mari decat cele practicate la export;

elimina costurile de transport international, de manipulare, de reclama internationala, comisioanele platite intermediarilor si alte taxe, nemaifiind nevoie de niciuna din aceste operatiuni.

Oferta de produse in mediul rural pentru turistii straini

Oferta de marfuri si servicii, in acceptiunea larga a cuvantului, constituie forma sub care se prezinta produsele destinate vanzarii, numite marfuri potentiale pana in momentul cumpararii lor de catre consumatori, cand se infaptuieste procesul de realizare a lor[3].

Turismul rural se dezvolta prin initiativa locala, pastrand specificul zonal. O definire cat mai precisa a turismului local permite acestuia sa-si castige o identitate capabila sa-l promoveze pe piata turistica si sa ofere produse atractive, cu caracteristici proprii[4].

In domeniul turismului rural, ca de altfel si in cazul celorlalte forme de turism, oferta potentiala are particularitati specifice fiind constituita si din totalitatea resurselor naturale, a bogatiilor culturale, artistice, folclorice, a vestigiilor istorice de care dispune o localitate rurala. Transformarea ofertei turistice potentiale in oferta turistica reala are loc in urma unor investitii materiale realizate de catre proprietarii pensiunilor turistice rurale sau agroturistice dar si de catre autoritatile publice (investitii in infrastructura: sosele, aeroporturi, cai ferate etc.) in vederea valorificarii efective a resurselor turistice.

Oferta de produse a pensiunilor turistice din rural se realizeaza in functie de forma sejurului vizitatorilor. Astfel, dupa modul de organizare, distingem mai multe tipuri de turism rural cum ar fi:

organizat ce presupune stabilirea cu anticipatie, pe baza unui contract sau angajament incheiat cu un tour operator sau cu un organ specializat, a tuturor elementelor de baza ale calatoriei si sejurului in mediul rural (vizite, activitati etc.);

neorganizat sau pe cont propriu ce se caracterizeaza prin faptul ca turistul apeleaza pe parcursul calatoriei si sejurului, dupa vointa, la anumite unitati prestatoare de servicii;

semiorganizat care este o forma mixta, rezultata din primele doua. Calatoria este organizata de catre o unitate specializata respectand dorintele turistului, pentru care numai o parte din serviciile la care apeleaza sunt comandate si achitate anticipat.

Pentru exportul intern de marfuri cele trei forme de turism au efecte complexe a caror cunoastere este importanta pentru a putea orienta corespunzator oferta de marfuri si servicii. S-a demonstrat faptul ca intre structura cheltuielilor turistilor organizati si a celor ale turistilor care prefera forma neorganizata exista diferente deoarece sumele cheltuite de catre persoane care calatoresc individual sunt mai ridicate decat cele cheltuite de catre turistii care prefera forma organizata. Trebuie, de asemenea, avut in vedere faptul ca turistii straini apreciaza mai mult calitatea produselor turistice oferite, diversitatea si noutatea lor.

La indentificarea ofertei de produse pentru turistii straini este necesar a se avea in vedere faptul ca:

cumparatorii sunt mobili. Acestia achizitioneaza un produs complex care contine o multitudine de servicii si marfuri;

consumul este flexibil datorita conditiilor, criteriilor de alegere sau preferinte cum ar fi, de exemplu, elementele specifice consumului cu care sunt deja obisnuiti turistii (sunt legate de varsta, statut social etc.), nivelul preturilor practicate, nivelul veniturilor, structura ofertei etc.;

consumul turistic face parte din sfera consumului individual avand mai multe particularitati. Astfel, este posibil ca turistii sa nu se poata lipsi de o serie de obiceiuri de consum traditionale dar in acelasi timp doreste, in scopul de a se relaxa fizic si psihic, sa beneficieze de noi experiente culinare, sa cunoasca lucruri noi, sa i se ofere bunuri si servicii deosebite, specifice zonelor vizitate;

turistii straini au exigente ridicate vis-à-vis de calitatea serviciilor, bunurilor, distractiilor care i se ofera comparativ cu cele din tara lor;

punerea la punct a infrastructurii de transport stimuleaza deplasarea turistilor la distante din ce in ce mai mari si, deci, cheltuirea unor sume mereu sporite in scopuri turistice;

cresterea nivelului cultural al populatiei, potentialul turistic sporit si variat al ruralului determina o cerere tot mai sustinuta de servicii si marfuri. In decizia de cumparare apare o cerere mare pentru produsele traditionale, de artizanat, de folclor si confectii;

diversificarea deosebita a ofertei de servicii si marfuri sporeste posibilitatile si conditiile de satisfacere cat mai complexa a cerintelor si preferintelor turistilor in scopul transformarii lor in turisti traditionali;

serviciul turistic in general, exportul de marfuri in special, au drept trasatura comuna faptul ca ceea ce se consuma se realizeaza la locul vizitat de turisti, unde trebuie sa se intampine si sa se stimuleze prin toate mijloacele cererea acestora.

Cu cat pensiunile turistice reusesc sa realizeze o gama cat mai larga de produse noi, originale, de buna calitate la un pret competitiv, cu atat pot sa atraga un numar cat mai mare de turisti si sa-i fidelizeze.

Oferirea de produse turistice competitive in ruralul romanesc cerute pe piata externa nu este facil de realizat deoarece necesita o documentatie mai aprofundata cu privire la trasaturile generale ale populatiei din zonele de unde provin turistii pentru a-si adapta oferta la particularitatile culturale ale vizitatorilor.

Oferta pensiunilor turistice este diferita si adaptabila in functie de sezon, perioadele de varf fiind cele ale concediilor de vara si de iarna. In general, in zonele rurale, se practica turismul de odihna si cel de agrement.

Pentru a atrage un numar cat mai mare de turisti straini managerii pensiunilor turistice din rural trebuie sa ofere servicii de calitate ridicata (cazare, masa, agrement, odihna, la care s-ar putea adauga, optional, posibilitatea oferirii unor servicii suplimentare cu ar fi tratamente homeopate sau excursii deoarece in tara noastra exista un potential ridicat in domeniu: plante medicinale diverse si eficiente, ape termale, vestigii istorice etc.)

Principalele grupe de marfuri care pot face parte din categoria celor  caracteristice comertului adresat turistilor straini cu plata in valuta sunt:

artizanat (confectii cu motive folclorice: costume, ii, bluze, baticuri, ilice, fote, veste, pieptare, stergare, servete, fete de masa, mileuri, macrameuri etc.);

obiecte incrustate din lemn (linguri, furculite, solnite din lemn etc.);

impletituri (cosuri, tavi, posete, palarii, sepci etc.);

obiecte din ceramica (ulcioare, oale, cesti etc.);

obiecte de podoaba (medalioane, coliere, bratari, cercei etc.);

obiecte de pielarie (curele, portvizite, manusi, haine, incaltaminte etc.);

obiecte de confectii si tricotaje (caciuli, bluze, pulovere, jachete etc.);

covoare cu motive populare, cergi etc.

ilustrate, brosuri, albume etc.

Un rol important il are publicitatea atat pentru pensiunile turistice cat si pentru obtinerea de castiguri din exportul intern de marfuri, deci pentru economie. Astfel, managerii pensiunilor turistice rurale trebuie sa gaseasca mijloace pentru a informa, in prealabil, potentialii turisti, prin intermediul site-urilor sau a brosurilor despre potentialul cultural si posibilitatile de agrement ale regiunii in care este amplasata pensiunea.

In oferta turistica pot fi incluse momente folclorice traditionale romanesti, adica prezentarea specificului cultural al zonei participarea la anumite activitati cum ar fi muncile campului etc.

Pe langa informatiile oferite prin intermediul site-urilor si brosurilor personalul pensiunilor trebuie sa fie permanent preocupat in a face cunoscut programul pe care il ofera turistilor straini. De exemplu, daca se organizeaza o seara de dansuri traditionale, turistii vor fi informati cu privire la semnificatia acestora, vechimea lor etc. Cunoasterea programului la care urmeaza sa participe nu face decat sa creasca interesul turistilor pentru activitatile la care urmeaza sa participe. Asemenea activitati pot avea loc in timpul mesei de seara (seri folclorice, dansuri traditionale, sezatori etc.).

Caracterul de noutate pe care il are pentru fiecare turist o noua zona vizitata se rasfrange in cea mai mare masura asupra marfurilor cu specific local, zonal sau national, autohton ce i se pot oferi, la care se adauga interesul pentru alte marfuri care prezinta conditii mai convenabile de achizitionare fata de tara de rezidenta.

Publicitatea comerciala pentru exportul intern de marfuri trebuie sa insoteasca publicitatea propriu-zis turistica. In acest mod turistul strain este informat pentru constituirea unor disponibilitati monetare care sa-i permita achizitionarea lor. De asemenea, turistul este instiintat sa nu-si procure din tara sa de rezidenta produse care pot fi achizitionate la preturi competitive in ruralul turistic romanesc.

Concluzii

Turismul rural reprezinta acel tip de activitate turistica asociata mediului rural care, gestionata intr-un mod adecvat, asigura conservarea spatiului rural si convergenta intereselor economice si spirituale ale ofertantilor si respectiv clientelei, ce relationeaza prin intermediul produsului turistic.

Mediul rural romanesc este pastrator al unui bogat fond etnofolcloric, produsele pe care le ofera fiind unice in regiune ceea ce favorizeaza atragerea unui numar din ce in ce mai ridicat de vizitatori din tara si din strainatate, contribuind, printre altele, la dezvoltarea potentialului de export al tarii noastre prin forma specifica a exportului intern de produse. Aceasta forma specifica de export contribuie la dezvoltarea Romaniei prin numeroasele avantaje pe care le are in plan economic. In acest sens, pensiunile turistice trebuie sa caute modalitati diverse prin care sa atraga un numar cat mai mare de turisti straini.

Bibliografie

Ionescu Z. Nicolae, Exportul intern de marfuri, Editura pentru turism, Bucuresti, 1975

Matei Daniela, Turismul rural teorie si realitate, Ed. Terra Nostra, Iasi, 2005

Nita C., Nita I., Piata turistica a Romaniei, Ed. Ecran Magazin, Brasov, 2000

Tacu Al., Prelipcean G., Glavan V. (coord.), Turismul rural romanesc. Concepte si metode. Dezvoltare durabila. Dezvoltare regionala. Risc si eficienta, Ed. Tehnopress, Iasi, 2004