Localitatea Seica Mare

Cap. I. INTRODUCERE

Asemeni Dunarii, la fel si viata poporului roman a necontenit, uneori schimbarile facandu-se mai incet, alteori mai repede, astfel se naste istoria. Comuna Seica Mare, la randul ei, si-a avut rolul in definirea istoriei acestor meleaguri transilvanene.

Istoria bogata, traditiile, obiceiurile, obiectivele turistice (insuficient valorificate) sunt principalele motive pentru care am dorit sa prezint acesta tema. Prin aceasta lucrare doresc sa scot in evidenta faptul ca satul Seica Mare prezinta toate resursele de care este nevoie pentru o dezvoltare economica a zonei insa are nevoie de atentia si sprijinul autoritatilor pentru a demara proiectele impuse, asigurand totodata si dezvoltarea turismului rural din zona.

Lucrarea este structurata pe noua capitole, are un continut propriu-zis, fiecare capitol prezentand pe larg principalul subiect.

In primul rand este prezentata asezarea in spatiu a localitatii, atat din punct de vedere geografic cat si din punct de vedere politico-administrativ. Tot in acest capitol sunt descrise: geologia, relieful, clima, apele, vegetatia si fauna.

In urmatorul capitol este prezentat istoricul asezarii, trecerea localitatii prin mai multe etape administrative.

Urmatorul capitol dezbate tema dimensiunilor demografice. Tot aici este caracterizata si structura zonelor functionale ale localitatii si echiparea tehnico-edilitara a acesteia.

Invatamantul si cultura este subiectul urmatorului capitol, in cursul caruia se dau informatii cu privire la numarul de scoli, gradinite existente in localitate si personalitati importante care s-au nascut pe raza comunei.

In urmatoarea parte, sunt prezentate functiile geoeconomice: structura si repartizarea categoriilor de folosinta a terenurilor, principala ocupatie a locuitorilor satului precum si analiza S.W.O.T. care indica punctele tari si cele slabe, oportunitatile si dezavantajele prezente la nivelul localitatii Seica Mare.

Urmatorul capitol prezinta resursele turistice antropice obiective turistice antropice (lacase de cult, monumente, etc.) si patrimoniul etnografic prezent in zona.

Capitolul opt prezinta planificarea strategica propusa pentru localitatea Seica Mare, care include proiecte bazate pe finantarea de catre stat sau de Uniunea Europeana. Prin aceasta planificare se are in vedere dezvoltarea si modernizarea cailor de comunicatie, dezvoltarea economica a comunei Seica Mare, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea capacitatii administratiei locale, imbunatatirea serviciilor sociale.

Ultimul capitol prezinta concluziile generale ca rezultat al analizei situatiei la nivelul localitatii Seica Mare.

Prin aceasta cale, dores sa multumesc cadrelor didactice care m-au sprijinit in vederea intocmirii acestei lucrari, in special domnului profesor universitar doctor Ion Velcea si profesorului coordonator lector universitar Virginia Gherasim. Nu in ultimul rand doresc sa multumesc consiliului local si primarului localitatii Seica Mare, domnului Nicolae Susa.

Cap. II. CONDITIONARI IN POZITIA GEOGRAFICA

II.1. Pozitia si localizarea geografica

Localitatea Seica Mare se gaseste in partea de nord-vest a judetului Sibiu la 30 km N de municipiul Sibiu, la 28 km de municipiul Medias si doar la 12 km de orasul Copsa Mica, dezvoltata in lunca si pe terasele raului Visa, afluent al Tarnavei Mari, la confluenta acesteia cu paraul Calva (figura 1 si figura 2)[1].

Figura 1. Asezarea in spatiu a localitatii Seica Mare

Din punct de vedere geografic, asezarea se invecineaza in nord cu Podisul Secaselor, in sud cu Dealurile Vurparului (subunitate a Podisului Hartibaciului), in est cu Dealurile Mediasului ( de asemenea o subunitate a Podisului Hartibaciului) iar in vest cu Podisul Secaselor. Localitatea se gaseste la urmatoarele coordonate geografice 26'' latitudine nordica, respectiv 24°9 47'' longitudine estica.

Din punct de vedere administrativ, acesta asezare se invecineaza cu

comuna Axente Sever la nord;

comunele Vurpar, Slimnic si Loamnes la sud

comuna Mihaileni la est

comuna Seica Mica la vest

In acelasi timp, localitatea este traversata de drumul national ce leaga municipiul Sibiu de municipiul Medias, acesta fiind DN14, respectiv drumul judetean DJ 141 A prin care Seica Mare face legatura cu orasul Agnita situat la est, totodata, Seica Mare este situata si pe calea feroviara secundara neelectrificata cu acces la Statia Seica Mare respectiv Halta Seica Mare. Toate acestea, amintite mai sus, avantajeaza comuna din punct de vedere al accesibilitatii.

II.2. Elemente geografico-teritoriale

Relief.   Din punct de vedere fizico-geografic, unitatea de relief pe care se gaseste asezata comuna Seica Mare, are denumirea de Culoarul Visei, parte componenta a Podisului Hartibaciului, respectiv limita vestica a acestuia. Formele de relief specifice sunt cele de culoar si versanti. Podisul Hartibaciului se afla situat in partea de est a comunei, avand o suprafata de 4000km², adica 49,5% din Podisul Tarnavelor. Acesta este reprezentat prin culmi deluroase, cvasiorizontale intrerupte de sei deluroase, cu altitudini intre 400-600m, in unele locuri depasind inaltimea de 600m. Suprafata inferioara are cea mai larga dezvoltare pe afluentii atributari Tarnavei Mari.

Foto. 2. Imagine satelitara a localitatii Seica Mare

Geologia.   Din punct de vedere geologic, sunt prezente depozitele pleistocene (pe culmile dealurilor, de natura depozitara), depozitele pannoniene (nispuri si marne cu intercalatii de tufuri andezitice) si depozite halocene de natura aluvionara, caracterizate prin nisipuri si pietrisuri, de-a lungul luncii Visei.   In ceea ce priveste tectonica zonei, aceasta este caracterizata prin miscarile postpannoniene. Tot de conditiile tectonice (domuri si branhianticlinale) si de cele litologice (nicipuri, roci gazeifere si marne) se leaga si prezenta gazului metan, localizat in 12 campuri gazeifere

(la nivelul comunei se numara printre ele si cel de la Petis, sat apartinator comunei Seica Mare).

Procese geomorfologice foarte des intalnite in Podisul Hartibaciului, mai exact in partea de vest si nord-vest al acestuia sunt alunecarile de teren (foto. 3 si 4), pe alocuri acestea fiind asociate cu ravenari si eroziuni in suprafata. Versantii mai puternic degradati ii intalnim de-a lungul bazinului Calvei, Mosna, Valea Viilor, precum si in partea sudica la Calbor, Cincsor, Feldioara, etc.

Foto. 3. Degradari de teren pe partea dreapta a paraului Rapa

Activitatile antropice, mai ales in ultimele doua secole, au dus la modificarea mediului natural prin desteleniri, suprapasunat, despaduriri si extinderea arealelor agricole (care ocupa 65% din suprafata totala a podisului), acestea intalnindu-se in special in zonele de lunca, glacisuri, ori pe versanti cu inclinare scazuta (intre 5-10°), in schimb padurile cu o pondere de 23%, se intalnesc in zonele de interfluvii, ori in zonele unde versantii au o inclinare accentuata. Diferentierile caracterilor reliefului, au dus la divizarea Podisului Hartibaciului in mai multe unitati de relief. Astfel, in Podisul Hartibaciului de Nord, intre culoarul Visei in vest, Saesului la est, Calvei si Hartibaciului la sud, se gasesc Dealurile Mediasului la sud de valea Calvei intalnim Dealurile Vurparului, de asemenea intalnim alte unitati de relief ca: Podisul Vanatorilor, Podisul Granari, Dealurile Ticusului, Dealurile Rodbavului, Dealurile Cincului, Dealurile Fagetului.

Foto. 4. Alte alunecari de teren datorate lipsei vegetatiei

Clima. Din punct de vedere climatic (figura 5 si 6), aceasta este specific Podisului Tarnavelor, temperatura medie anuala avand valori cuprinse intre 7°-8°C, temperat-continentala cu influente oceanice din partea de vest a tarii, dar si influente climatice tipic zonelor de podisuri si dealuri inalte.

Vanturile predominante sunt cele de nord-est, datorita circulatiei maselor de aer din aceasta directie. Vantul dominant se numeste "morosanul dinspre valea Muresului, cu o frecventa medie de 18% dar cu o frecventa usor mai ridicata in perioada de primavara-vara.

Figura 5. Grafic reprezentand variatia temperaturii medii anuale intre anii 1995-2008

Figura 6. Tabel reprezentand variatia temperaturii medii anuale intre anii 1995-2008

Circulatia atmosferica[2] la nivel national este caracterizata prin patru forme principale de circulatie. Prima forma si cea mai importanta din Transilvania este circulatia vestica, are influenta asupra teritoriului si o oarecare stabilitate temporala. Astfel, iarna este mai blanda si mai umeda, iar vara este mai racoroasa si mai instabila datorita maselor de aer maritime-polare cu o circulatie este-vest. Cauza vremii racoroase si instabile vara si a celei blande iarna, este masa de aer de deasupra Atlanticului de Nord, maritima-polara, care are o directie nord-vest-sud-est.

Masele de aer maritime-tropicale, cauzeaza o vara calda si uscata si o iarna blanda, cu un maxim de intensitate inregistrat la inceputul verii si la inceputul iernii.

Conditiile climatice mai blande in Transilvania, fata de teritoriul extracarpatic, sunt datorate barajului orografic din est (Carpatii Orientali), care nu permit trecerea maselor de aer reci din anticiclonii subpolari.

Masele de aer cu cea mai mare frecventa in Transilvania sunt cele maritime-polare vechi (cca. 33,5%), iar cele maritime-polare (6,4%), din directia nord-vest, care produc o vara blanda cu innourari si cu precipitatii bogate. Masele de aer polar-continental, se resimt cu o frecventa redusa, ele determina o vara calda si secetoasa si o iarna rece si uscata.

In ceea ce priveste temperaturile extreme, s-a inregistrat o maxima de temperatura in 8.08.1963, avand valoarea de 34,8˚C si o minima de -34˚C in 24.01.1963, la statia meteorologica Dumbraveni.

Inghetul apare cel mai frecvent in prima parte a lunii octombrie. Perioada medie a zilelor cu inghet este de 160-120 de zile, iar frecventa anilor in care perioada de timp cu temperaturi negative de peste 200 de zile, este de 37%.

Umiditatea aerului are valori cuprinse intre 77%-80%, cu o maxima in luna decembrie (87-91%), odata cu patrunderea maselor de aer rece si umed si intensificarea caracteristicilor anticiclonale din nordul Marii Mediterane, iar luna iunie prezinta un al doilea maxim, cel secundar, de 72-77%.

Minimul principal al umiditatii se intalneste in luna aprilie, de 64-67%, datorita frecventei mari a dorsalelor azorice, iar minima secundara, in lunile iulie-august.

Media multianuala a precipitatiilor atmosferice (figura 7 si 8), se gaseste in jurul valorilor de 600-700mm/an[3], fiind conditionata in functie de anotimp. Astfel, cele mai bogate precipitatii au loc in perioada de vara datorita accentuarii fenomenelor de convectie termica si intensificarii activitatilor frontale (190-280 de mm), ceea ce reprezinta 38-42% din totalul anual. In anotimpul de vara, cea mai umeda luna o constituie iunie (circa 80-100 mm), ceea ce inseamna 14-16% din totalul anual. Cele mai slabe precipitatii au loc in perioada de iarna (75-110 mm) ceea ce reprezinta 13-16% din totalul anual. Tot iarna, cele mai putine precipitatii se inregistreaza in luna februarie (doar 25-35 mm). Primavara precipitatiile ating 140-190 mm, ceea ce inseamna 25% din totalul anual.

Figura 7. Grafic reprezentand variatia precipitatiilor medii multianuale intre anii 1995-2008

Figura 8. Tabel reprezentand variatia precipitatiilor medii multianuale intre anii 1995-2008

Numarul zilelor ploioase se ridica la 100-105 zile/an.

Cele mai mari cantitati de precipitatii au fost de 882,9 mm/an la Medias. Cantitatile minime de precipitatii au fost inregistrate in perioada de maxima ariditate 1945-1946, de 447,2 mm/an, datorita patrunderii de aer cald tropical sau continental.

In ceea ce priveste cantitatile de precipitatii cazute intr-un interval de 24 de ore, frecventa cea mai mare o au precipitatiile cuprinse intre 50-80 mm/24 de ore. Astfel, maxima de precipitatii cazute in 24 de ore, a avut loc in Medias, pe data de 09 iulie 1913, cand s-au acumulat 90,9 mm.

Cu implicatii daunatoare in legumicultura, numarul zilelor cu bruma este de 30-40 pe an, dat fiind faptul ca localitatea este asezata intr-o zona deluroasa.

Alte fenomene meteorologice deosebite sunt chiciura si poleiul care insa au un numar de zile de 10-20 pe an, cele cu chiciura, iar doar de 3-4 zile pe an, cele cu polei.

Numarul zilelor cu ceata este mai mare iarna decat vara, descrescand odata cu altitudinea reliefului, astfel ca intalnim in medie, 50-60 de zile cu ceata pe an, mai frecvent pe vaile cursurilor de apa si la confluentele acestora.

Apele. In ceea ce priveste apele de suprafata reprezentate de raul Visa (foto. 9) si afluentul acesteia, paraul Calva, respectiv paraul Popii, acestea au un caracter permanent, cu un regim de scurgere diferentiat in functie de anotimp. Astfel ca, pe raul Visa, desi in restul zonelor avem o nivel de scuregere scazut, avem cea mai mare valoare in anotimpul de toamna, aproximativ 17,8% din volumul mediu anual, la Seica Mare, acest lucru fiind explicat prin faptul ca, in perioada de toamna au loc golirea iazurilor de pe cursul Visei. In perioada de iarna, nivelul de scurgere al raurilor este influentat in mare parte de regimul termic al aerului. Astfel, acesta este determinat de topirea stratului de zapada in urma invaziilor de aer cald.

Foto.9. Riul Visa la intrarea in satul Seica Mare 

Perioada de primavara se caracterizeaza prin cea mai bogata scurgere, aceasta fiind determinata de topirea stratului de zapada si de cantitatile de precipitatii sub forma lichida. Datorita dezvoltarii covorului vegetal conditionat de cresterea temperaturii aerului, acesta absoarbe o mare cantitate de apa, debitul raului si a afluentilor Visei scazand, desi aportul de precipitatii este inalt. In ceea ce priveste cele mai bogate scurgeri medii lunare si frecventa lor (exprimata in procente), pe valea Visei la statia hidrologica Seica Mare, cea mai mare valoare o intalnim in luna martie (22,2%), respectiv aprilie (33,3%), iar cea mai scazuta valoare in luna noiembrie (16,7%) respectiv decembrie (11,1%).

Vegetatia[4]. In ceea ce priveste vegetatia, aceasta este caracteristica zonei de lunca, cu pilcuri de copaci de esenta alba (plop, salcie, plante ierboase ca stuful, papura, etc) respectiv si fanete de lunca insa pe alocuri apar si palcuri de paduri de conifere (foto. 10)

Foto. 10. Paduri de conifere prezente pe dealurile mai inalte

Fauna. Din punct de vedere faunistic, zona padurilor este reprezentata prin specii de lup, vulpe si mistret (pe uscat), crap, salau si biban (mediul acvatic), iar ca pasari salbatice sunt prezente: vrabiile, mierlele, pitigoii, sticletii, ciocarliile, privighetorile si graurii.

Cap. III. DETERMINARI GEOISTORICE IN EVOLUTIA POPULATIEI

Mai demult numita Selca Mare ( in dialect sasesc Marktsielken, in germana Marktschelken, Groβschelken, in maghiara Nagyselyk iar in latina Selc maior ), a fost atestata pentru prima data in anul 1309 de catre Symon decanus de Selk.

Foto. 11. Emblema scaunului Seica Mare

Pe teritoriul localitatii s-au facut unele descoperiri arheologice, neprecizate topografic: doua topoare neolitice de piatra (Muzeul National Brukenthal), fragmente ceramice din epoca bronzului atribuite gresit culturii Schneckenberg, unele obiecte de aur (descoperite inainte de anul 1876), un fragment de sarma de aur si un inel-spirala, un celt de bronz de la sfarsitul epocii bronzului, diferit de cel gasit in valea paraului Popii. , toate se gasesc la Muzeul National Brukenthal.

In valea Paraul Popii s-a descoperit un celt de bronz cu marginea ingrosata la exterior si decorat pe corp, datand la sfarsitul epocii bronzului (Muzeul National Brukenthal) si unul neinscriptionat.

Pe hotarul localitatii a fost gasit un catillus de la o rasnita datata in Latène.

In decursul istoriei, comuna a facut parte din diferite teritorii administrative, astfel incat, a fost mentionata ca sediu al "Scaunului Seica" in 1336 (foto. 11), ca fiind scaunul de jos intre cele Doua Scaune ale Provinciei Mediasului si cuprindea in acea perioada localitatile: Agarbiciu, Axente Sever, Copsa Mica, Hasag, Moardas, Saros pe Tarnave, Soala, Valea Viilor, Seica Mare, Seica Mica, Bagaciu, Dupus, Valchid si Fucusdorf - localitate atestata in scris in 1267, dar care insa a disparut in 1467, odata cu impartirea terenurilor intre Medias si Mosna, vatra satului si biserica nu au fost insa identificate in teren.

Un "scaun" reprezenta o uniune a mai multor localitati suspuse aceleiasi puteri judecatoresti, unde era desemnat un "jude regal care era supus numai regelui Ungariei

Scaunele si districtele erau conduse de un jude, denumit "jude scaunal , mai tarziu, asistat de un comandant militar, dar cea mai mare putere administrativa a sasilor o detinea judele scaunului de Sibiu

In perioada Regatului Romaniei, comuna a facut parte din judetul Tarnava Mare (foto. 12), plasa Medias care atunci avea resedinta la Sighisoara. Walachisch-Stein).

Judetul Tarnava Mare a aparut pentru prima data ca tinut administrativ in jurul anului 1877, din unirea fostelor scaune sasesti de la Cohalm, Medias, Sighisoara, Ciuncul-Mare care se pare ca erau primele asezari sasesti din Transilvania.

Resedinta sau capitala" judetului, cum era numita atunci, se gasea la Sighisoara, aici era locul unde, investit de catre Imparatul Sigismund, a stat in perioada 1431-1435 Vlad Dracul, cu rolul de a apara marginea dinspre Tara Romaneasca.

In perioada suzeranitatii sale, a batut monede pe care le-a impus in Sibiu si Brasov.

Foto. 12. Judetul Tarnava Mare in perioada interbelica

In 1932 odata cu impartirea teritoriului Romaniei in judete, aceasta localitate a intrat in componenta judetului Sibiu.Astazi comuna este formata din 6 sate: Seica Mare care are in componenta sa satul Calvasar, Boarta (in maghiara Mihályfalva, in germana Michelsdorf), Buia (magh. Bolya, germ. Bell ), Mighindoala (magh. Ingodály, germ. Engetal ), Petis (magh. Péterfalva, germ. Petersdorf) si Stenea (magh. Isztina, germ. Stehne).

Cap. IV. DIMENSIUNI DEMOGRAFICE

IV.1. Evolutia numerica a populatiei.

In ceea ce priveste evolutia numerica a populatiei (figura 13), este conditionata atat de factorii naturali, cat si de factorii sociali si economici. Restructurarea unitatilor industriale, privatizarile si somajul (dupa 1990), sunt principalele influente care determina variatiile ascendente si descendente ale numarului de locuitori ai acestei asezari, pe o perioada mai indelungata, astfel incat: cel mai scazut numar de locuitori din 1930 pana in 2002, a fost inregistrat in anul 2001, avand o populatie de 4702 la nivel de comuna, iar cel mai ridicat numar de locuitori a fost inregistrat in 1956, cu un numar de 7066 de locuitori pe comuna, urmand ca in 2002, populatia sa atinga doar 4842 de locuitori.

Figura 13. Numarul si evolutia populatiei intre anii 1930-2002 (mii locuitori)

Avand in vedere structura populatiei pe grupe de sexe, la nivel de sat, in Seica Mare, la recensamantul din 2002 au existat un numar de 1755 de locuitori cu sex masculin si un numar de 1725 de locuitori cu sex feminin.

La populatia stabila pe grupe de varsta[5] la nivel de comuna in 2002 (figura 14), intre 0-29 de ani, observam un numar mai ridicat al persoanelor intre 20-24 de ani (383) si un numar scazut al populatiei cu varsta cuprinsa intre 5-9 ani (286) la grupa de varsta cuprinsa intre 30-59 de ani, observam un numar ridicat al persoanelor cu varsta cuprinsa intre 30-34 (389) si un numar scazut la persoanele cu varsta cuprinsa intre 35-38 (232) iar grupa de varsta cuprinsa intre 60-85 si peste, este reprezentata printr-un numar ridicat al persoanelor cu varsta cuprinsa intre 65-69 (288) si un numar scazut al persoanelor cu varsta de 85 de ani si peste (28) ceea ce inseamna o populatie relativ tanara si totodata o forta de munca tanara.

Figura 14. Populatia stabila pe grupe de varsta in anul 2002

In ceea ce priveste populatia activa pe grupe de sexe la nivel de comuna, aceasta este reprezentata de un numar crescut al populatiei active, cu un total de 1512 persoane, din care 1342 persoane ocupate respectiv un numar total de 170 de persoane someri, din care 105 sunt in cautarea unui alt loc de munca datorita disponibilizarilor sau schimbului de loc de munca, iar 65 de persoane sunt in cautarea primului loc de munca. In ceea ce priveste populatia inactiva, aici intalnim un numar crescut al pensionarilor (1442 de persoane) si un numar de 19 persoane intretinute de stat sau de organizatii private. Numarul de elevi si studenti la nivel de comuna este de 683 de persoane.

Structura etnica a populatiei (figura 15), este in mare parte caracterizata de un numar mare de persoane de etnie romana (4374 persoane) si de un numar relativ scazut al celor de etnie germana, doar 58 de persoane. Numarul persoanelor de etnie maghiara este de 331, iar cel al rromilor este de 77 de persoane.

Figura 15. Structura etnica a populatiei din Seica Mare din 2002

Figura 16. Structura populatiei dupa religie in Seica Mare reprezentata in grafic (2002)

Figura 17. Structura populatiei dupa religie reprezentata in tabel (2002)

In ceea ce priveste structura confesionala (figura 16 si 17), acesta este caracterizata de un numar mare de persoane de religie ortodoxa (4261 de persoane).

IV.2. Intravilanul existent si zonele functionale.

In ceea ce priveste geografia vetrei satului, aceasta este reprezentata printr-o structura compacta, cu o suprafata a intravilanului de 198 hectare cu suprafete reprezentand zona de locuinte si functii complementare, unitati agrozootehnice, institutii de interes public, cai de comunicatii, spatii verzi, unitati de gospodarire comunala si cimitire, ape, paduri, spatii verzi de sport si agrement si alte terenuri.

Foto. 18. Cladirea care adaposteste Primaria, Politia si Posta

Astfel, in satul Seica Mare, zona centrala este situata in partea centrala a satului, cu functia predominant social-culturala, administrativa, comerciala si de servici si cu o parte complementara locuita. Aceasta la urma ei, este delimitata de strada secundara care traverseaza calea ferata, DN 14 (Soseaua Sibiului) si intersectia dintre DN 14 si strada Valea Mare.

Institutiile publice si de interes general amplasate in aceasta zona sunt Primaria (foto.18), Politia, Centrul Agricol, CEC, dispensar medical, farmacii, magazine, biserici, scoli, piata, posta, etc.

Zona de locuinte si functii complementare este caracterizata prin functia dominanta de locuit, avand si functii complementare de cultura, servicii, comert, activitati de productie. Principalele institutii aflate in aceasta zona sunt Caminul Cultural, scoala cu clasele I-IV, gradinita, magazine, statia de reglare si masurare a gazului metan, ateliere, moara, etc.

Avand in vedere structura caselor, acestea au o rezistenta buna, predominant cu fundatii de piatra, zidarii de caramida, sarpante din lemn, cu invelitoare predominant din tigla, podul fiind circulabil. In ceea ce priveste incaperile, acestea respecta arhitectura traditionala zonei. Casele au in componenta lor dependinte si anexe gospodaresti. Casele sunt racordate la utilitati, sunt dotate cu instalatii de distributie a energiei electrice si gaz metan, iar in unele locuri chiar si instalatii de alimentare cu apa proprie si canalizare.

Urmatoarea zona functionala este zona unitatilor agricole. Aceasta este reprezentata de unitatile agricole, cu doua sectoare agricole in partea sudica a satului, iar unul situat intravilan, in partea de nord, pe de-o parte si alta a caii ferate.

Zona unitatilor industriale se afla situata in partea de nord a localitatii, fiind delimitata de zona locuita in partea de nord, vest si sud, iar in partea de est este delimitata de paraul Calva. Are o functie industriala si este reprezentata de statia de asfalt.

Zona de gospodarire comunala este reprezentata prin cimitirele penticostale, evanghelice, situate in partea de vest a localitatii, la limita intravilanului, iar cele ortodoxe si catolice, in partea sudica, cel evreiesc la limita intravilanului.

Zona pentru cai de comunicatii, are functia principala de comunicatie rutiera, feroviara si pietonala cu functii complementare de parcari, refugii, spatii verzi, accese carosabile si pietonale si retele edilitare gospodaresti.

Zona de parcuri sportive si de recreere cu functia de desfasurare a activitatilor sportive, de recreere, servicii si parcari.

IV.3. Echiparea tehnico-edilitara a comunei

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa potabila se face cu ajutorul unui sistem de alimentare cu apa vechi dar functional, care cuprinde: sursa de alimentare cu apa - puturi forate la adancimi mici si medii, un complex de stocare a apei format din bazine de beton si o retea de distributie a apei.

Datorita faptului ca acest sistem nu functioneaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare si nu are avizele necesare functionarii,   asigura doar apa menajera.

In prezent, lucrarile pentru realizarea sistemului de alimentare cu apa potabila a satului Seica Mare se afla in derulare.

Canalizarea

In prezent, comuna Seica Mare nu dispune de un sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere si pluviale.

Avand in vedere faptul ca nu exista o retea de canalizare, apele uzate sunt deversate in mod necontrolat direct in factorii de mediu, contribuind in mod negativ asupra starii de sanatate si confort, cat si asupra mediului inconjurator, in ansamblu.

Lipsa unui sistem centralizat de canalizare contribuie la poluarea, in special, a panzei de apa freatica de mica si de adancime medie, in special in zonele in care platformele de balegar de grajd sunt amplasate necorespunzator, nerespectand distanta minima fata de sursa de apa sau lipsindu-le stratul impermeabil de baza.

Alimentarea gaze naturale

Seica Mare beneficiaza de alimentare cu gaze . Gazul metan este folosit in principiu pentru prepararea hranei si pentru incalzirea partiala a locuintelor.

Alimentarea cu energie electrica

Comuna Seica Mare este racordata la sistemul de alimentare cu energie electrica din statia 110/20 KV Copsa Mica, printr-o linie electrica aeriana 20 KV Copsa Mica - Agnita.

In perimetrul comunei Seica Mare sunt amplasate 11 posturi de transformare, distribuite astfel: 5 posturi in satul Seica Mare, 2 posturi in satul Boarta si cate un post de transformare in satele Buia, Stenea, Petis si Mighindoala.

Linia electrica de medie tensiune este de tip aerian, realizata pe stalpi de beton, cu structura de linie de distributie in mediul rural.

Consumatorii de energie electrica din Seica Mare sunt in principal consumatori casnici, la care se adauga consumul edilitar: cladiri administrative, scoli, biserici, dispensar, camin cultural, magazine etc.

Telefonie

Reteaua telefonica din satul Seica Mare este automatizata. Este realizata pe stalpii de transport a energiei electrice - reteaua de joasa tensiune. In unele locuri, reteaua se desfasoara pe stalpi de lemn, purtatori doar ai circuitului telefonic. Numarul de abonati in Seica Mare este de 481 persoane.

Alimentarea cu caldura

Locuitorii satului Seica Mare folosesc drept combustibil pentru alimentarea cu caldura a locuintelor gazul metan si lemnul, acesta la urma fiind folosit de catre persoanele a caror locuinte nu sunt racordate la reteaua de gaz metan.

Transportul local

Caile de comunicatie amenajate sau in curs de amenajare sunt suficiente din punct de vedere cantitativ pentru asigurarea necesitatilor de deplasare.

Locuitorii comunei au acces la transportul pe cale ferata prin statia Seica Mare si halta Seica Mare (foto. 19), pe linia secundara neelectrificata 208 Copsa Mica - Sibiu.

Foto. 19. Halta Seica Mare

Transportul cetatenilor pe cale rutiera spre orasele Medias, Sibiu si Copsa Mica se realizeaza prin intermediul curselor Targu Mures - Sibiu si Seica Mare - Copsa Mica.

Cap. V. INVATAMANT SI CULTURA

Invatamantul la nivelul satului este reprezentat de un numar de 2 gradinite (foto. 23), 2 scoli cu clasele I-VI (foto. 22), 1 scoala cu clasele I-VIII (foto. 21), 1 biblioteca publica, cu 11.000 volume (la 31.12.1998) si 2 camine culturale. Satul mai dispune de asemenea de 1 dispensar uman, 2 farmacii, un punct veterinar si o farmacie veterinara. Cu ceva timp in urma, aici a functionat si o scoala primara doar in limba germana (foto. 20).

Foto. 20. Scoala primara germana

Foto. 21. Scoala Generala cu clasele I-VIII Seica Mare (situata langa primarie)

Foto. 22. Scoala Generala cu clasele I-IV, nr.2, Seica Mare

Foto. 23. Gradinita de copii nr.2

In privinta lacaselor de cult, la nivelul localitatii Seica Mare aceasta are in componenta sa 2 biserici ortodoxe, 1 biserica evanghelica, 1 biserica greco-catolica si o casa de rugaciuni.

Figura 24. Numarul de persoane scolarizate in anul 2002

In ceea ce priveste numarul de persoane scolarizate (figura 24), acesta este reprezentat de un numar mare de elevi situati in categoria de studii gimnaziale, insa totdata si de un numar destul de redus al celor care frecventeaza ori au absolvit studii superioare. Acest fapt este datorat atat distantei fata de municipiile Medias si Sibiu, cat si de nivelul de trai scazut, care nu permite scolarizarea absolventilor de liceu.

Ca personalitati importante nascute in aceasta comuna, amintim matematicianul Bolyai Farkas (n. 9.02.1775, Buia - d. 21.11.1856, Targu Mures), profesor si doctor in filosofie Ion Irimie, nascut in Boarta, in prezent stabilit la Cluj, profesorul doctor botanist Zaharie Augustin, stabilit in Cluj.

Foto. 25. Bolyai Farkas (

Bolyai Farkas (foto. 25), a absolvit studiile universitare la Göttingen (Germania), in perioada 1796-1799, unde se imprieteneste cu C. Fr. Gauss. A fost profesor de matematica, fizica si chimie la Colegiul reformat din Targu Mures (1804-1851). El este renumit pentru cercetarile sale, in special la teoria paralelelor si cercetarilor asupra fundamentelor geometriei, astfel apare si prima sa lucrare de analiza matematica in Transilvania, intitulata "Tentamen", scrisa in latina. Este cunoscut ca inventatorul unui tip de soba economica raspandita in acea perioada in Transilvania, scriitorul unei lucrari de silvicultura (care a ramas insa manuscris) si autorul unor opere de teatru, printre care se numara si "Öt szomorú játék" din 1817.

Tot el am mai pus bazele teoriei ariilor si a demostrat teoria echivalentei ariilor poligonale, pentru prima data, respectiv a mai initiat cercetari care au condus la crearea geometriei neeuclidiene.

Cap. VI. FUNCTIILE GEOECONOMICE ACTUALE

VI.1. Structura, repartitia si productia categoriilor de folosinta a terenurilor

Avand in vedere pozitia comunei fata de municipiul Sibiu, prin comuna trece drumul national DN 14 care face legatura intre Sibiu si Medias, astfel incat pe raza comunei dar in special in Seica Mare s-au dezvoltat o serie de unitati economice cu caracter industrial, de comert si prestari servicii, care aduc un ajutor substantial dezvoltarii economice a zonei.

Foto. 26. Utilizarea terenurilor in lungul raului Visa

Figura 27. Profilul comunitatii (%)

In ceea ce priveste profilul comunitatii (figura 27), aici 65,64 % reprezinta ponderea terenului agricol, iar cele neagricole 34,36% din 12.024 hectare (figura 28), reprezentand teritoriul administrativ al comunei Seica Mare. Asadar, 40,73% reprezinta terenurile arabile (foto. 26), 34,48% pasuni, 24,72% ponderea fanetelor la nivel de comuna si 0,06% ponderea terenurilor viticole.

Figura 28. Suprafata terenurilor agricole si a celor neagricole (%)

In anul 2007, pe locul intai, cea mai mare suprafata cultivata o reprezinta cea cu porumb, adica 1700 de hectare la nivel de comuna, cu 6120 de tone, productie obtinuta pe locul doi, suprafata cultivata cu plante nutret (de obicei lucerna), reperzinta 518 hectare, cu o productie de 6277 tone; pe locul trei se numara suprafetele cultivate cu cartofi, adica 185 hectare, cu o productie de 3108 tone.

VI.2. Cresterea animalelor

In ceea ce priveste cresterea animalelor, aceasta reprezinta principala ocupatie a locuitorilor satului (foto. 29).

Foto. 29. Principala ocupatie a locuitorilor acestui sat cresterea animalelor

Cel mai mare numar de animale, il reprezinta cel al pasarilor, cu 14500 de capete in 2007 din care pasari ouatoare 5500 de capete, ovine 14000 de capete, porcine 10000 capete, bovine 690 si caprine 560 de capete.

La productia de carne (sacrificari), in anul 2007, bovinele ocupa locul intai cu 450 kilograme, greutate medie la sacrificare, porcine 140 kilograme, ovine 35 kilograme iar caprine 24 kilograme.

La productia de lana, in anul 2007, au fost tunse 10000 capete si a fost obtinuta o cantitate de 25000 tone de lana.

Productia de lapte la nivelul anului 2007, la bovine 1575 hectolitrii, productie totala, la ovine 47500 litrii productie totala, iar la caprine 40,5 hectolitrii productie totala de lapte.

VI.3. Strategii de dezvoltare a ramurilor economice analiza indicatorilor S.W.O.T.

VI.3.1. Puncte tari

Resurse umane

populatie eterogena (romani, maghiari, sasi, rromi, etc.)

oameni ospitalieri;

personal calaficat in invatamant

cadre medicale calificate atat in medicina umana cat si in cea veterinara

numar mare de confesiuni, foarte bine organizati din punct de vedere al statutului religios (ortodocsi, greco-catolici, romano-catolici, reformati, crestini dupa evanghelie, etc.)

Infrastructura fizica

acoperire buna a retelei de distributie a energiei electrice;

retea de distributie a gazelor naturale

retea de telefonie mobila (in parte)

retea de telefonie fixa digitala (in parte)

acces la transportul rutier

acces la transportul feroviar (in parte)

apropierea de municipiile Sibiu si Medias

camine culturale

dispensar medical uman si veterinar

Mediu

vegetatie reprezentata de pasuni si vegetatie forestiera

cadrul natural variat

Dezvoltare locala

potential vegetal si zootehnic ridicat, zona optima pentru cultura cerealelor si cresterea animalelor

buna informare si practica in domeniul medicinei veterinare

existenta unei mari diversitati de produse agricole locale;

Investitii

potential ridicat de investitii in zootehnie, cultura vegetala si in activitatile de prelucrare a produselor alimentare

interesul si sprijinul autoritatilor locale in vederea demararii investitiilor pe plan local

Turism

existenta unor obiective turistice

posibilitati de vanatoare (mistreti, capriori, vulpi, iepuri, fazani, etc.)

legaturi bune de transport spre Sibiu si Medias atat rutiere cat si feroviare

VI.3.2. Puncte slabe

Resurse umane

imbatranirea populatiei

scaderea natalitatii la romani

lipsa ONG-urilor care sa contribuie la dezvoltarea locala

numar mare de persoane inactive

neimplicarea tinerilor in deszvoltarea socio-economica si protectia mediului.

migratia tinerilor catre Spania, Italia

Infrastructura fizica

starea proasta a drumurilor comunale si degradarea continua a acestora

lipsa retelei de canalizare

lipsa retelei cu apa potabila

lipsa rigolelor

lipsa unor puncte sanitare moderne la nivelul satelor apartinatoare

lipsa unor locuri organizate pentru distractie

lipsa mijloacelor de stingere a incendiilor (aglomeratia mare de case sporeste riscul de incendii)

alunecarile de teren

colmatarea paraielor

Mediu

lipsa spatiilor amenajate pentru gunoaiele menajere

lipsa unei statii de epurare si tratare a apei

poluarea cu noxe dinspre localitatea Copsa Mica (care are in componenta ei intreprinderea metalurgica de zinc si plumb, Sometra S.A.), datorita maselor de aer care au directia nord-sud si datorita unei distante relativ mici dintre Seica Mare si Copsa Mica (13 km).

lipsa tehnologiilor de reciclare a deseurilor

lipsa spatiilor verzi din interiorul localitatii datorita aglomerarii prea mari de case

deteriorarea panzei freatice datorita devarsarii deseurilor din decantoarele locatarilor

inexistenta cosurilor de gunoi amplasate in comuna

poluarea cu noxe datorita traficului auto efectuat la nivelul localitatii, deoarece aceasta este amplasata pe principala legatura rutiera dintre Sibiu si Medias

lipsa activitatilor de educatie ecologica

Dezvoltarea locala

inexistenta comertului organizat a produselor agricole

lipsa unor retele de achizitionare a produselor agricole si a animalelor

lipa asocierii proprietarilor agricoli

Investitii

lipsa unor asociatii care sa se implice in atragerea unor investitii

inexistenta unui program de dezvoltare pe termen mediu sau lung

putine IMM-uri

lipsa promovArii programelor de finantare nerambursabila

lipsa unui colectiv de specialisti pentru coordonarea planurilor de afaceri

Turism

lipsa promovarii potentialului turistic

promovarea slaba a datinilor si obiceiurilor locale

existenta unei infrastructuri fizice necorespunzatoare si a unei dotari necorespunzatoare;

lipsa spatiilor de cazare;

VI.3.3. Oportunitati

Resurse umane

acordarea de facilitati investitorilor, angajatorilor si angajatilor

incurajarea persoanelor disponibilizate in cautarea unui loc de munca si in reconversia profesionala

legislatie in privinta intelectualilor din mediul rural (avantaje pentru cadrele de invatamant care se stabilesc in mediul rural)

posibilitatea de dezvoltare a comunitatii prin investitori

Infrastructura fizica

existenta unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel de judet

dotarea cu echipamente performante a formatiei voluntare de pompieri

apropierea de municipiile Sibiu si Medias

imbunatatirea strategiilor agentilor de dezvoltare locala in vederea dezvoltarii si modernizarii infrastructurii

Mediu

defrisarea organizata si rationala a padurilor

extinderea si reamenajarea spatiilor verzi

produse ecologice care pot fi valorificate corespunzator

implimentarea legislatiei in vedere protectiei mediului inconjurator

gospodarirea eficienta a cadrului natural (sol si subsol) care ar duce la protejarea mediului inconjurator

Dezvoltarea locala

dezvoltarea serviciilor sociale care ar duce la ridicarea calitatii vietii

creearea unui birou de consiliere locala pentru o mai buna informare a cetateanului

dezvoltarea infrastructurii fizice in mediul rural care ar duce la revigorarea spatiului rural

infiintarea unui birou de consiliere agricola si de afaceri

Investitii

dezvoltarea cadrului economic prin infiintarea de IMM-uri

dezvoltarea unei retele de internet pentru o informare rapida si corecta

investitii pentru APL: informatizare, baze de date si reinnoirea P.U.G.-ului

existenta unor domenii cu potential de absorbtie si modernizare ridicat (turism, agricultura, mestesuguri traditionale)

Turism

calificarea personalului din turism;

asocierea turismului cu agro-turismul;

infiintarea unor pensiunui agro-turistice

existenta unor traditii locale prin care comunitatea locala poate fi cunoscuta, asadar, exploatarea evenimentelor culturale si traditionale

organizarea unor tabere de vara pentru elevi, studenti, intr-un mediu placut si nepoluat

creearea unei pagini de internet a comunei si reinnoirea acesteia

incheierea unor parteneriate cu alte localitati din spatiul UE

VI.3.4. Riscuri

Resurse umane

imbatranirea populatiei

scaderea nivelului de calificare profesionala a tinerilor, pe termen mediu si lung

lipsa programelor de calificare si recalificare profesionala;

inexistenta coeziunii sociale

mentinerea tendintelor de migrare a populatiei catre centrele urbane si strainatate

Infrastructura fizica

grad scazut de dotare al localitatii cu retele tehnico-edilitare

neincadrarea in proiecte datorita criteriilor de eligibilitate impuse de finantatori;

Mediu

lipsa instalatiilor si sistemelor de prevenire a poluarii si calamitatilor naturale

lipsa unor programe de informare si instruire a populatiei si investitorilor despre agentii naturali si sintetici care ar putea polua zona.

lipsa programelor si resurselor ce vizeaza protectia mediului inconjurator, poate conduce pe termen mediu la scaderea sau irautatirea calitatii factorilor de mediu.

Dezvoltarea locala

impatirea excesiva a proprietatii agricole

lipsa atitudinilor si practicilor de tip asociativ in agricultura

Investitii

promovarea slaba a oportunitatilor existente

lipsa produselor financiare pentru cofinantarea proiectelor

retinerea localnicilor cu privire la investitiile care se fac in parteneriat pentru finantarea unor proiecte

Turism

lipsa unui studiu cu privire la potentialul turistic al acestei zone si informarea necorespunzatoare a administratiei publice pentru posibilele investitii

lipsa unei conceptii manageriale moderne in raport cu potentialul turistic existent

Cap. VII. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Localitatea Seica Mare prezinta cateva obiective turistice antropice (monumente de arta si cultura, case memoriale, busturi, etc.) acestea fiind: Biserica Evanghelica-Luterana, Biserica Ortodoxa cu hramul " Sf. Apostoli Petru si Pavel", Biserica unita cu hramul "Buna Vestire", Monumentul Eroilor Romani din Primul Razboi Mondial, Parcela Eroilor Romani din cele doua razboaie mondiala.

Biserica Evanghelica - Luterana (foto. 30), a fost construita in jurul anului 1300 ca bazilica, cu o arhitectura care trece de la stilul romanic la cel gotic, din punct de vedere stilistic. Din prima etapa constructiva s-au pastrat doar arcul triumfal si bolta corului.

Biserica este atestata pentru prima data in anul 1414 in izvoarele scrise, ca purtand hramul Sf.Martin.

Biserica sufera ample modificari in secolul al XVI-lea cand, are loc demolarea navei laterale de nord si partial a celei de sud. Nava principala se bolteste sprijinita de pilastrii in sud si pe coloane angajate in zidul de nord al navei. Colaterala de sud se bolteste pe nervuri in cruce, iar absida semicirculara a altarului este inlocuita cu una poligonala sprijinita cu contraforti. Mai apoi, se ridica deasupra corului un etaj de lupta, scos spre exterior pe arce ce se sprijina pe contraforti. Pe etajul de lupta este inscriptionat anul 1563.

In jurul bisericii se construieste, in secolul XV, o fortificatie ampla, de plan aproximativ dreptunghiular, cu turnuri de colt si turn de poarta pe partea de sud-est.

Foto. 30. Biserica evanghelica lutherana "Sf. Martin"

Fortificatia apare doar in imagini de epoca si in mentiuni documentare, atunci cand in cetate sunt pomenite: vechea primarie, camari de provizii, scoala si o inchisoare.

In anul 1906, fortificatiile sunt demolate si pe vechiul perimetru se ridica, in anul 1908, actualul gard din fier forjat.

Biserica ortodoxa romana cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel (foto. 31).

Prima biserica ridicata de credinciosi era una din lemn, fara clopotnita, in jurul anului 1773. Pana sa se construiasca biserica, slujbele se oficiau intr-o sura, pe proprietatea lui Niculita Morar, aflata pe strada numita azi, Parau. In anul 1777, pe locul bisericutei de lemn, este cladita o biserica din caramida, cu naos si pronaos, dar fara turn. Clopotnita a fost construita alaturi, din lemn. Astfel a functionat pana in 1857 cand, din cauza ca au devenit neincapatoare, naosul si pronaosul au fost demolate si marite, altarul ramanand cel vechi. Biserica a fost ridicata din nou intre anii 1936-1938 sub supravegherea preotului Chirion Marcu, iar aceasta este finalizata in 1941.

Foto. 31. Biserica ortodoxa "Sf. Apostoli Petru si Pavel

Se remarca preotul Pompei Morusca (preia parohia in anul 1908), originar din comuna Paclisa (judetul Hunedoara), care devine, prin casatorie, cumnatul mitropolitului Nicolae Balan. Pastoreste parohia timp de 12 ani, dupa care va indeplini functia de duhovnic al teologilorla Mitropolie, apoi redactor al "Revistei Teologice". Intra in monahism dupa ce ramane vaduv, staret al manastirii Hodos-Bodrog, apoi episcop al romanilor din America.

In anul 1973 biserica este tarnosita de I.P.S. Nicolae Mladin, mitropolitul Ardealului.

Biserica cu hramul "Buna Vestire"

Biserica unita a fost ridicata din piatra si caramida in anul 1856. Din cauza terenului instabil, in anul 1877, a fost demolata. Turnul, mai rezistent, a ramas pe loc iar corpul bisericii a fost ridicat in cealalta parte a lui. Astazi, turnul nu se mai afla la intrarea in biserica, ci la altar.

Preoti care au slujit in aceasta biserica, au fost: Aron Domsa (1792-1948), originar din comuna Petelca (judetul Alba), apoi a urmat fiul sau, iar pana in 1924 nepotul.

Dupa inundatiile din 1974, biserica s-a daramat, apoi a fost vanduta.

Monumentul Eroilor Romani din Primul Razboi Mondial se gaseste in incinta cimitirului comunei si dateaza din 1930. Are aspectul unei troite, construita din material lemnos si cu acoperisul din tabla. Are o inaltime de 4 metrii si un soclu de ½ metrii, iar ca elemente de ornament apare o casca militara situata intre doua baionete incrucisate.

Parcela Eroilor Romani din cele doua razboaie mondiale situata in cadrul cimitirului ortodox din comuna, unde sunt inhumati 25 de eroi in morminte individuale.

Patrimoniul etnografic se evidentieaza prin portul popular[6], prin traditionala parada care se desfasoara de sute de ani, in fiecare an, inaintea sarbatorilor de iarna, parada calaretilor.

Portul popular din aceasta zona este specific zonei Tarnavelor (vezi figura) cu centrele la Dumbraveni, Medias, Copsa Mica.

Foto. 32. Portul popular femeiesc din zona Tarnavelor

Precizarea tipului de costum din aceasta zona este dificila deoarece, acesta zona reprezinta o suprafata de tranzitie si de contact intre mai multe zone (Marginimea Sibiului, Tara Oltului), fiecare avand un tip de costum propriu. In regiunea Tarnavei Mari sunt prezente note caracteristice ale tipului de costum fagarasean sau marginean la care se mai adauga influenta populatiei sasesti care, la randul ei, a contribuit la definirea portului popular din aceasta zona.

La femei (foto. 32), modul de a-si acoperi capul seamana cu cel din Marginime, dovedit de folosirea aceluiasi termen (valitoare) pentru a desemna un anume fel de a pune stergarul pe cap. Pe Tarnave, brobodelnicul (stergarul), este impodobit cu alesaturi la ambele capete, se rasuceste pe un cerc de carton inalt de aproximativ 6-7cm (veaca), dupa care se aseaza pe cap sub forma unei palarii, insa un capat ramane atarnat pe spate. Uneori aceasta este impodobita cu flori, ca un fel de cununa. Acele cu gamalii ornamentale (tinte) de tip sasesc completesc discret latura decorativa a velitoarei care a cedat teren carpei care domina in ultimii 30 de ani portul popular femeiesc.

Prinsa de poale si prevazuta cu o naditura de jur imprejur asigurand stabilitate atunci cand este imbracata este ia traditionala. Realizate in tehnica cusutului pe dos sunt gulerele prevazute cu motive marunte geometrice. In ultimul timp dispusa si pe piept este ornamentatia camasii destul redusa dar totusi prezenta in zona umerilor, gulerului, pieptului si manecilor. Decorul broderiilor este de doua feluri sub forma unor altite (campuri orizontale) si sub forma de pui (campuri orizontale). Rolul altitelor sunt strans legate de inaintarea in varsta a unei femei si de etapele din viata pe care le parcurge. Astfel, o fata de maritat imbraca ia impodobita cu zalute, pe cand o mireasa, imbraca ia cu sutele, simbol al casatoriei.

Pieptarul spintecat de tip sibian se imbraca peste ie, lucrat din piele de miel acoperita cu cusaturi marunte.

Poalele sunt facute de obicei din acelasi material ca si iile. Sunt prinse de ie, iar de zilele lucratoare acestea sunt croite dintr-un material mai rezistent. Poalele de sarbatoare au la marginea de jos colti festonati, iar uneori broderii si dantele.

Surtul (imbracat in fata) si catrinta (imbracata in spate) sunt purtate deasupra poalelor. Surtul este tesut din lana neagra, din doua foi cusute cu lanita colorata, in patru ite cu "ochiuri Lustrul este obtinut printr-un sistem de calcare numit glatuire.

Catrinta rosie este tesuta din lana, cu alesaturi dispuse in vargi orizontale. La marginea din jos se termina cu "cicuri" colorati, lucrati in gherghef. Acestea sunt prinse peste mijloc cu baiere, introduse prin doua cheutori, lucrate din lana.

Iarna, de obicei, femeile imbracau cojocul lung, impodobit cu aplicatii din blana neagra (de miel), sau decorat cu nenumarate cusaturi expuse pe partile expuse vederii.

Frijura era purtata toamna si primavara, un suman scurt confectionat din panura alba, seina sau neagra. De obicei, frijura alba era impodobita la buzunare cu postav negru.

Cismele era incaltamintea caracteristica acestei zone, confectionata din piele de capra.

Barbatii (foto. 33), purtau vara, o palarie de pasla neagra, cu borul de marime mijlocie, baza careia era infasurata cu o panglica colorata de care erau prinse buchetele de flori si margele colorate.

Caciula era purtata iarna, din blana neagra de miel.

Camasa era confectionata din panza alba de bumbac sau cinepa. Gulerul, ornamentat discret ca la ie, este foarte ingust. Manecile se termina cu pumnari destul de dezvoltati, ornamentati mai mult cu culori deschise.

Foto. 33. Portul popular barbatesc din zona Tarnavelor

Pieptarul barbatesc este asemanator pieptarelor din Marginime, confectionat din piele alba de miel, unde domina cusaturile cu negru, dispuse mai mult pe piept.

Sumanele purtate mai mult pe vremea rece, sunt confectionate din panura seina sau neagra. Barbatii se incing la mijloc cu un chimir lat de 15-20 cm si impodobit cu motive ornamentale lucrate din piele aplicata, ori prin presare.

Cioarecii sunt confectionati dupa o croiala clasica din panura alba, imbracate pe vremea rece. Sunt stransi de picior si indoiti in partea de jos, formand o manseta de 10-15 cm, marginita de un snur negru.

Opincile ceea ce constituiau incaltamintea initiala, au fost inlocuite dupa 1920 cu cizme sau bocanci.

Principala festivitate desfasurata in fiecare an si foarte populara in randul festivitatilor sibiene este Parada calaretilor (foto. 34), care reprezinta o traditie veche in satele din nordul Sibiului si care are loc in pragul sarbatorilor de iarna. Cu o traditie de sute de ani, calaretii de la Seica Mare, acoperiti cu masti traditionale, alunga spiritele rele si le aduc pe cele bune.

Foto. 34. Calaretii transilvaneni din Seica Mare si 3 membrii ai ansamblului Dorulet Transilvan

Cap. VIII. PLANIFICARE STRATEGICA

Se are in vedere

dezvoltarea si modernizarea infrastructurii

dezvoltarea economica a comunei Seica Mare

dezvoltarea resurselor umane

dezvoltarea capacitatii administratiei locale

imbunatatirea serviciilor sociale

Realizarea obiectivelor strategice se va efectua prin implementarea mai multor proiecte in urmatorii ani.

Finantarea proiectelor va fi facuta din fondurile nerambursabile obtinute de la Uniunea Europeana, pe de-o parte si din fondurile proprii, de stat, pe de alta parte.

Strategia de dezvoltare[7] a comunei Seica Mare, se gaseste printre documentele de programare elaborate la nivel national pentru perioada 2007-2013, care au la baza utilizarea fondurilor pe care Uniunea Europeana le va pune la dispozitia Romaniei. Printre acestea se numara:

Fondul European de Dezvoltarea Regionala

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala

Fondul European pentru Pescuit

Principalele rezultate vor fi

crearea de noi locuri de munca

cresterea veniturilor in familie

cresterea veniturilor la bugetul local

cresterea initiativelor pentru afaceri in domeniul agricol

cresterea viabilitatii proiectelor viitoare

rezolvarea problemelor prioritare de mediu

VIII.1. Prioritati

VIII.1.1. Imbunatatirea infrastructurii de transport, educationale, culturale, de sanatate, mediu si turistice

A. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

Obiective

Se are in vedere reabilitarea infrastructurii rutiere (drumuri judetene, strazi, drumuri comunale), pentru accesul mai rapid si facil pentru locuitorii comunei; reabilitarea infrastructurii de transport pentru atragerea de investitori; reabilitarea infrastructurii agricole, a drumurilor si podurilor agricole.

Actiuni

Reabilitarea si modernizarea drumurilor comunale;

Reabilitarea si modernizarea podurilor si podetelor existente si construirea altor noi;

Imbunatatirea serviciilor de transport, pentru o legatura mai buna cu localitatile din imprejurimi (Seica Mica, Medias, Sibiu, Copsa Mica, etc.);

Reabilitarea drumurilor afectate de calamitatile naturale.

B. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de mediu

Obiective

Cresterea nivelului de viata prin infiintarea si modernizarea infrastructurii de mediu;

Armonizarea cu standardele europene in domeniul calitatii apei potabile si tratarea apelor menajere.

Actiuni

Infiintarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati (alimentare cu apa potabila si retele de canalizare);

Stoparea si prevenirea alunecarilor de teren din apropierea locuintelor si a cailor de acces;

Construirea instalatiilor de epurare a apelor menajere si industriale.

Inlaturarea factorilor poluatori;

Amenajarea cursurilor de apa;

Impaduriri.

C. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale

Obiective

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de invatamant;

Imbunatatirea conditiilor de instruire.

Actiuni

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de invatamant.

Dotarea unitatilor de invatamant cu aparatura necesara (calculatoare, birouri si mobilier la standarde europene);

Amenajarea exterioara specifica;

Amenajarea de sali de sport, terenuri pentru activitati sportive, atat pentru copii cat si pentru cei tineri.

D. Dezvoltarea infrastructurii de sanatate

Obiective

Dezvoltarea infrastructurii de sanatate;

Imbunatatirea conditiilor de asigurare a sanatatii.

Actiuni

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de sanatate astfel incat sa existe in fiecare unitate de invatamant si in fiecare sat un dispensar, cu dotari la standarde europene;

Infiintarea si dotarea serviciului voluntar pentru situatii de urgenta.

E. Dezvoltarea si modernizarea comunicatiilor

Obiective

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de comunicatii;

Imbunatatirea infrastructurii de comunicatii in vederea atragerii investitorilor si pentru un acces mai rapid la informatii;

Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice moderne, electronice de e-sanatate, e-educatie,etc.

Actiuni

Dotarea unitatilor de interes public din comuna si satele apartinatoare cu aparatele necesare;

Reabilitarea, modernizarea si extinderea de servicii de telefonie fixa digitala si de servicii de date prin internet.

F. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii culturale

Obiective

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii culturale (caminele culturale, bibliotecile);

Cresterea numarului activitatilor culturale.

Actiuni

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii culturale (camine si biblioteci) prin dotarea cu aparatura necesara, mobilier si accesorii si reabilitarea cladirilor.

VIII.1.2. Dezvoltarea economiei locale prin dezvoltarea afacerilor

A. Dezvoltarea serviciilor de consultanta pentru demararea afacerilor

Obiective

Cresterea competentelor in afaceri in vederea cresterii competitivitatii;

Dezvoltarea spiritului antreprenorial;

Promovarea programelor de finantare nerambursabila;

Cresterea competentelor in turism.

Actiuni

Promovarea IMM-urilor si produselor sau serviciilor acestora;

Realizarea de cereri de finantare, studii de fezabilitate, de piata, planuri de marketing, planuri de afaceri, etc;

Asistarea locuitorilor comunei la infiintarea si dezvoltarea societatilor comerciale.

B. Cresterea competitivitatii sectoarelor agricole, pomicole, viticole si piscicole

Obiective

Sprijinirea agricultorilor in vederea cresterii competitivitatii;

Diversificarea activitatilor agricole din comuna.

Actiuni

Dezvoltarea fermelor agricole si zootehnice in vederea cresterii competitivitatii produselor, prin investitii;

Sustinerea initiativelor asociative pentru cresterea eficientei economice a exploatarilor agricole si silvice;

Parteneriate pentru dezvoltarea fermelor viticole si pomicole;

Impadurirea terenurilor care nu sunt exploatate agricol, sau a terenurilor care au un grad slab de productivitate;

Dezvoltarea apiculturii si a fermelor apicole;

Dezvoltarea acvaculturii;

Dezvoltarea activitatilor mestesugaresti si artizanale;

Dezvoltarea agroturismului si a turismului rural;

Infiintarea unor centre de colectare a produselor agricole.

C. Cresterea investitiilor in dezvoltarea IMM-urilor

Obiective

Cresterea investitiilor in sectoarele productive, al serviciilor de turism si cele cu potential de crestere;

Crearea infrastructurii necesare dezvoltarii de IMM-uri;

Modernizarea IMM-urilor in vederea cresterii competitivitatii;

Diversificarea activitatilor economice din comuna;

Sprijinirea agricultorilor si silvicultorilor;

Incheierea de parteneriate public-private pentru demararea afacerilor in comuna.

Actiuni

Investitii in capitalul fizic, in echipamente si tehnologii nepoluante;

Certificarea sistemului de management al calitatii, al mediului, al produselor si al serviciilor.

D. Cresterea investitiilor in turism

Turismul reprezinta o alternativa pentru dezvoltarea economiei Romaniei, datorita potentialului geografic natural pe care il dobandeste, obiectivelor turistice culturale (cetati, biserici, manastiri, case memoriale, etc), care puse in circuitele turistice internationale si prin promovarea lor adecvata, pot aduce o crestere a numarului de turisti astfel o dezvoltare a economiei nationale.

Daca ne referim la localitatea Seica Mare, atunci vorbim de asezarea geografica, de minunata cetate din centrul asezarii, vinul, fructele, painea de casa, produse turistice care pot fi valorificate de catre toti locuitorii asezarii si nu numai.

Obiective

Dezvoltarea pietei de turism din comuna;

Cresterea investitiilor in turism;

Infiintarea si modernizarea spatiilor de cazare, masa si agrement, la standardele europene;

Diversificarea activitatilor de turism din zona;

Amenajarea infrastrcuturii turistice in parteneriat cu comunele invecinate.

E. Promovarea potentialului turistic

Obiective

Promovarea potentialului turistic;

Dezvoltarea unor noi produse turistice.

Actiuni

Infiintarea unui Centru de Informare si Promovare Turistica in zona cu un personal calificat;

Clasificare serviciilor de turism;

Organizarea de activitati culturale si festivaluri;

Promovarea eco-turismului;

Realizarea de materiale promotionale;

Participarea la targurile de turism organizate anual.

VIII.1.3. Dezvoltarea resurselor umane

Ca obiective specifice intalnim

cresterea nivelului de educatie si de pregatire profesionala vocationale a capitalului uman

dezvoltarea resurselor umane in sistemul de educatie;

promovarea culturii antreprenoriale;

dezvoltarea unei piete de munca cuprinzatoare, flexibila si moderna;

imbunatatirea serviciului public de ocupare de munca;

facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educatie si pe piata muncii;

facilitarea accesului tinerilor pe piata de munca;

A. Dezvoltarea resurselor umane

Obiective

Cresterea nivelului de instruire a populatiei din mediul rural;

Instruirea categoriilor dezavantajate si excluse social;

Dezvoltarea abilitatilor profesionale ale elevilor si tinerilor in vederea integrarii lor pe piata de munca.

Actiuni

Cresterea activitatilor de formare continua;

Orientarea spre grupurile vulnerabile (copii de etnie rroma, femei singure, tineri, batranii);

Orientarea si instruirea pentru calificari cerute pe piata de munca;

Dezvoltarea abilitatilor angajatilor;

Asistenta pentru persoanele care se afla in cautarea unui loc de munca;

Combaterea violentei domestice;

Adaptarea instruirii la potentialul zonei - agricol, pomicol, viticol.

B. Cresterea eficientei absorbtiei fondurilor europene si guvernamentale

Obiective

Imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor post aderare si guvernamentale.

Actiuni

Pregatirea personalului din primarie in elaborarea si gestionarea proiectelor;

Participarea la cursuri de genul (scrierea cererilor de finantare, managementul proiectelor, achizitii publice);

Participarea la programele de finantare nerambursabila.

C. Informatizarea administratiei publice locale

Obiective

Imbunatatirea sistemului comunicarii in cadrul administratiei publice locale.

Actiuni

Dotarea administratiei publice (IT- hard, soft, etc.);

Cresterea eficientei serviciilor publice;

Retea de internet in comuna.

D. Intarirea relatiilor/parteneriatelor cu alte comune

Obiective

Imbunatatirea relatiilor cu administratiile publice invecinate;

Imbunatatirea relatiilor cu factorii locali din comunele invecinate.

Actiuni

Imbunatatirea managementului administratiei locale prin actiuni comune cu administratiile invecinate;

Incheierea de parteneriate;

Comunicare prompta si transparenta cu administratiile invecinate;

Initierea de actiuni comune de informare europeana.

VIII.1.4. Imbunatatirea serviciilor sociale

A. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate

Obiective

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de sanatate;

Imbunatatirea capacitatii de interventie in situatii de urgenta a unitatilor specializate din judet (inclusiv dotarea cu echipamente specifice) si comuna.

Actiuni

Reabilitarea cabinetelor medicale existente si infiintarea altor noi;

Infiintarea punctelor sanitare in zonele unde nu exista momentan;

Dotarea cu aparatura a cabinetului medical si a punctului sanitar;

Infiintarea serviciului local voluntar pentru situatii de urgenta.

B. Imbunatatirea situatiei persoanelor in varsta

Obiective

Construirea, modernizarea si reabilitarea locuintelor in stare de degradare, existente;

Infiintarea de cantine sociale;

Infiintarea unui azil de batrani.

Actiuni

Asigurarea cu utilitati a locuintelor celor in varsta;

Dezvoltarea unui serviciu de asistenta la domiciliu.

C. Imbunatatirea situatiei rromilor din comuna Seica Mare

Obiective

Combaterea discriminarii;

Reabilitarea locuintelor rromilor;

Calificare/recalificarea cetatenilor de etnie rroma;

Imbunatatirea accesului rromilor la serviciile medicale;

Promovarea meseriilor traditionale rrome;

Implicarea femeilor rrome in programele de protectie si educatie a copilului;

Cresterea participarii scolare si reducerea abandonului scolar;

Initierea de proiecte culturale pentru rromi.

Actiuni

Implicarea rromilor in actiunile/activitatile desfasurate in comuna;

Construirea, modernizarea si reabilitarea locuintelor rrome;

Asigurarea cu utilitati a locuintelor rromilor;

Implementarea de proiecte de incluziune sociala a comunitatii rrome;

Formarea de mediatori sanitari pentru comunitatea rroma;

Acordarea de facilitati pentru exercitarea meseriilor traditionale;

Imbunatatirea calitatii vietii pentru copiii rromi;

Reconstructia si afirmarea identitatii etniei rrome;

Sprijinirea infiintarii unui ansamblu artistic al rromilor.

IX. CONCLUZII

In urma analizarii situatiei prezente in localitatea Seica Mare, trebuie mentionat ca, traiesc si muncesc oameni gospodari, care asteapta instrumentele care sa-i ajute in dezvoltarea individuala si comunitara. Exista, totodata, un compartiment administrativ tanar si cu experienta care poate sa contribuie decisiv la dezvoltarea asezarii, iar cel mai important lucru este ca vrea cu adevarat sa realizeze acest lucru.

Satul Seica Mare prezinta obiective turistice antropice care sunt insuficient sau chiar deloc valorificate, dar care puse in circuitul turistic national ar ajuta la dezvoltarea economica a zonei si de pe urma careia ar putea beneficia nu numai locuitorii asezarii cat si turistii care vor vizita aceasta zona.

BIBLIOGRAFIE

Badea L., Caloianu N., Dragu Gh. (1971), Judetele Patriei. Judetul Sibiu, Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti.

Bogdan Octavia (2002), Potentialul termic al judetului Sibiu premisa pentru dezvoltarea activitatilor turistice, in Rev. Geo - Carpathica, II, 2, Facultatea de Geografia Turismului, Sibiu.

Ciulache S., Ionac Nicoleta (2003), Favorabilitatea pentru turism a conditiilor climatice din judetul Sibiu, in Rev. Geo - Carpathica, III, 3, Facultatea de Geografia Turismului, Sibiu.

Cocean P. (1999), Geografia Turismului, Edit. "Focul Viu", Cluj-Napoca.

Cosmescu I. (1998), Turismul - fenomen complex contemporan, Edit. Economica, Bucuresti.

Ghinea D. (2000), Enciclopedia Geografica a Romaniei, Edit. Enciclopedica, Bucuresti.

Glavan V. (1995), Geografia Turismului in Romania, Edit. Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti.

Ilinca N., (1998), Geografie umana, Univ. Crestina "Dimitrie Cantemir", Facultatea de Geografia Turismului, Sibiu.

Mac I. 2000), Geografie generala, Edit. Europontic, Cluj-Napoca.

Moise I., Klusch Horst (1978), Portul popular din judetul Sibiu, Intreprinderea poligrafica Sibiu, Sibiu.

Muresan Daniela, Dorel P. (2003), Dezvoltarea durabila a turismului in judetul Sibiu, Tipografia Masib S.R.L., Sibiu.

Velcea I., (2000), Geografie rurala, Univ. Crestina "Dimitrie Cantemir", Facultatea de Geografia Turismului, Sibiu.

Velcea Valeria Amelia (2001), Geografia fizica a Romaniei, Edit. Univ. "Lucian Blaga", Sibiu.

(1982), Enciclopedia geografica a Romaniei, Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti.

(1987), Geografia Romaniei. Carpatii Romanesti si Depresiunea Transilvaniei, III, Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti.

(2001), Unitatile de relief ale Romaniei, I, Edit. Academiei Romane, Bucuresti.

(2002), Anuarul statistic al judetului Sibiu, Institutul National de statistica. Directia Judeteana de statistica, Sibiu.

(2008), Strategia de dezvoltare a comunei Seica Mare pentru perioada 2008-2013, Primaria comunei Seica Mare, Consiliul local Seica Mare, Sibiu.

https://www.dssibiu.ro/ocoale-silvice/

www.wikipedia.com