Statiunea turistica "Baile Boghis"

Statiunea turistica "Baile Boghis"

INTRODUCERE

Localitatea Boghis, situata in judetul Salaj , datorita apelor termominerale, asezarii pitoresti, reliefului si peisajului placut, climatului bland, s-a remarcat ca localitate balneoclimaterica de interes local si regional, fapt demonstrat de afluxul mare de turisti, indeosebi vara, atat din judetul Salaj, cat si din judetele apropriate.

In tara noastra, cu tot potentialul turistic natural de exceptie si obiectivele turistice antropice importante de care Romania dispune, pana relativ recent, statutul de statiune turistica nu a fost legiferat, chiar daca unele localitati prin documente ocazionale, au fost astfel denumite.

La data de 10 octombrie 2002, prin HG 1122/2002 se aprobau conditiile si procedurile pentru atestarea statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local, in scopul crearii cadrului necesar pentru valorificarea, protejarea si conservarea potentialului turistic si satisfacerea, la un nivel optim a necesitatilor de odihna si recreere, ale populatiei. Potrivit acestor conditii si proceduri, statiunile turistice sunt zone protejate, instituite ca atare, prin documentatie de urbanism, aprobate conform legii si pot fi statiunii turistice de interes natural si statiuni turistice de interes local.

Atestarea calitatii de statiune turistica se face prin hotarare de guvern, la initiativa Ministerului Turismului sau a administratiei publice locale ce detine teritoriul statiunii localitatii.

Potrivit Hotararii de Guvern, in fapt legea turismului romanesc, zonele si statiunile turistice beneficiaza de prioritati pentru:

- realizarea infrastructurii generale necesare dezvoltarii turismulu;

- acordarea de asistenta tehnica de specialitate de catre Ministerul Turismului pentru dezvoltarea functiei turistice si promovarea produsului turistic propus , ameliorarea si protectia mediului inconjurator prin

masuri si programe speciale care vizeaza, asigurarea si

incurajarea dezvoltarii functiei turistice, elaborate de Ministerul

Turismului in colaborare cu autoritatile administratiei publice

locale si alte organisme interesate.

- adoptarea unor reglementari specifice privind aplicarea

asigurari sociale de sanatate in domeniul trimiterilor medicale

(de turisti - n.n.) in statiunile turistice balneare;

- organizarea de actiuni de promovare turistica atat pe

plan intern cat si prin birourile de promovare turistica externe;

Pe baza prevederilor legale mentionate, avand in vedere avantajele prioritatile si facilitatile de care beneficiaza statiunile turistice, Primaria Comunei Boghis - judetul Salaj, a contractat o echipa pentru elaborarea documentatiei pentru atestarea ca statiune turistica balneoclimaterica de interes local a statiunii turistice Boghis - judetul Salaj.

Prezentarea documentatiei nu se limiteaza la analiza indeplinirii conditiilor si procedurilor pentru atestarea statiunilor turistice, ci reprezinta in fapt, un studiu complex al valorificarii potentialului turistic a localitatii Boghis, in scopul delimitarii distincte ca zona functionala a localitatii, a statiunii balneoclimaterice Boghis, util atat avizarii si aprobarii de catre organele abilitate de atestari ca statiune turistica de interes local, cat si organelor administratiei publice comunale in adoptarea deciziilor si aplicarea masurilor necesare dezvoltarii socio-economice a localitati.

La elaborarea documentatiei, am avut in vedere urmatoarele:

- valorificarea critica a Planului de Urbanism General (PUG) privind dezvoltarea activitatii turistice;

- consultarea programelor de modenizare si dezvoltare a bazei materiale turistice ale agentilor economici cu activitate turistica si in special a cadrelor competente ale autoritatilor locale;

- stabilirea unei strategii de dezvoltare a statiunii turistice balneoclimaterice Boghis astfel incat, in perspectiva, sa devina o statiune de interes national;

- elaborarea unui concept unitar de dezvoltare, rezultat din simbioza stratagiei de dezvoltare a activitatii de turism

In cadrul documentatiei sunt prezentate situatia actuala si cea de perspectiva, argumentele ce indreptatesc atestarea ca statiune turistica de interes local a statiunii Boghis si unele masuri organizatorice pentru aplicarea solutiilor propuse.

CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL, CONSIDERATII GENERALE SI CALITATEA MEDIULUI

Asezarea geografica si accesibilitatea

Statiunea este strabatuta de Drumul Judetean (DJ) modernizat, Nusfalau-Valcau de Jos - ­Sig-Crasna-Varsolt, care se ramifica la Nusfalau din Drumurile Nationale (DN) 1H Alesd-Simleu Silvaniei-Zalau-Jibou si DN 19 Sacuieni-Marghita-Nusfalau.

Astfel:

- accesuI dinspre ZaIau, Simleul Silvaniei, se poate face pe DN 1H Zalau - Simieu Silvaniei pana la ramificatia din Nusfalau cu DJ Nusfalau - Valcau de Jos - Sig;

- accesul dinspre Satu Mare, se poate face pe DN 19 pana la Carei urmand traseul pe DN 1F Carei - Tasnad pana la Sarmasag in continuare pe DJ Sarmasag - Maieriste - ­Simleu Silvaniei, iar de aici pe DN 1 H pana la ramificatia din Nusfalau cu DJ Nusfalau ­- Valcau

de Jos - Sig;

- accesul dinspre Oradea se poate face pe doua trasee si anume:

a) de la Oradea pe DN 19 spre Satu Mare pana la bifurcatia din Biharia cu DJ 131 C Biharia - Salard - Chiribis, de unde de la ramificatie se trece pe traseul DN 19B pana la ramificatia din Nusfalau - Valcau de Jos - Sig;

b) de la Oradea pe DN 19 spre Cluj pana la bifurcatia din Alesd cu DN 1 H pana la ramificatia din Nusfalau si DJ, Nusfalau - Valcau de Jos - Sig;

Accesul in statiune, din Nusfalau gara, este posibil cu mijloace auto (autobuze sau minibuse), care urmeaza traseul Nusfalau - Boghis - Valcau de Jos - Sig

Accesul cu trenul in statiune este posibil pe calea ferata pe traseul Sacuieni Bihor -Sarmasag - gara Nusfalau, de unde se iau mijloace auto, statiunea fiind la o distanta de 4 km de Nusfalau.

Nota: Autostrada Bors - Brasov va fi construita la o distanta de 3 km de statiune cu posibilitate de acees la 5 km in raza comunei Nusfalau, aspect care avantajeaza posibilitatile de promovare si dezvoltare a turismului balnear in zona.

Harta rutiera a Romaniei

Autostrazi propuse

Localizare regionala

Statiunea Baile Boghis este situata in judetul Salaj, la 4 km sud-sud est de comuna Nusfalau apartinand din punct de vedere administrativ de comuna Boghis. Este amplasta langa drumul judetean care face legatura intre localitatile Nusfalau si Boghis, pe malul drept al raului Bareau. Terenul pe care este amplasata statiunea face parte din lunca raului Barcau, avand o usoara inelinare spre valea Barcaului.

Zona Nusfalau-Boghis, cuprinsa intre Muntii Plopis in Sud -Vest si Muntii Meses in Sud - Est, are forme de relief caracteristice zonei de depresionare intramontane a Simleului din care face parte, cu altitudini variand intre 180 m si 300 m. Se distinge aparte Varful Magura Simleului, cu altitudinea de 596 m.

Hidrografia

Reteaua hidrogarfica este reprezentata prin cursul raului Bareau si de paraiele destul de numeroase tributare acestuia in Vest si prin raul Crasna si afluentii acestuia in Est.

Raul Barcau face parte din cursurile de apa de categoria I-a de calitate, dupa prevederile STAS-ului nr. 4706/1988.

In zona obiectivului, debitul mediu multianual pe raul Barcau este de l,80m3/see.

Curgerea raului se desfasoara in regim natural.

Solurile

Solurile prezente in regiunea la care face referire prezenta documentatie, se incadreaza in categoria celor aluvionare, cu o textura grosiera, bogata in humus. In zona de terasa, se intalnesc cermoziomuri argiloase. Solurile situate in aceasta zona, prezinta o fertilitate buna, avand ca folosinta agricola cultura cerealelor.

Fauna

Din punct de vedere al faunei, zona apartine subunitatii Provinciei Dacice. Se caracterizeaza printr-o fauna central-europeana, cu multe endemisme. Animalele cu raspandire central-europeana sunt predominante, dar specificul acestei unitati zoogeografice este dat de unele specii cu areal circumscris mai mult la teritoriul Romaniei, ca:

Microtus arvalis heptneri, Spalax graecus antiquus (mamifere), cucuveaua transilvana, Parus montanus transsylvanicus (lepidoptera), etc.

Scurt istoric

Situata in bazinul Silvaniei la o altitudine de 300 metri, ca asezare, aceasta statiune se situeaza in depresiunea Barcaului, intre dealurile Plopis si Piemontul Simleului, la o distanta de 15 km de orasul Simleu Silvaniei si de 45 km, de municipiul Zalau, avand un climat temperat continental cu caracter moderat.

Cercetarile efectuate de catre IPGG Bucuresti in perioada 1961-1963 si de catre IFLGS Bucuresti in perioada 1970-1980, au pus in evidenta in zona Boghis din sudul bazinului, indeosebi in formatiunile permeabile neogene, dar si in zona alterata a fundamentului cristalin, orizonturi acvifere termominerale, care reprezinta interes deosebit pentru activitatea balneoterapeuticii si de agrement. Datele obtinute prin forajele executate, au permis evaluarea de rezerve de ape termominerale, care au fost omologate initial conform Incheierii 84-81/20 ianuarie 1981.

In aceste conditii, s-au pus bazele unui program privind amenajarea unei baze de tratament si agrement in judetul Salaj.

Activitatea consta in baza de tratament si agrement, activitate hoteliara si de alimentatie publica. Baza a fost preluata de OJT Salaj in anul 1974, aceasta constand dintr-un corp principal de cazare, un bazin interior si doua bazine exterioare. Ulterior s­-a construit baza de tratament pusa in functiune in anul 1978 si un restaurant, pus in functiune in anul 1981. Intre anii 1984-1989, s-a demarat un plan de constructie a doua blocuri de cate 60 apartamente pentru cazare, nefinalizat in prezent, din lipsa de fonduri.

In perioada anilor 1990-1999, baza a fost administrata de catre SC 'Silvania Comtur' SA, societate constituita din fostul OJT Salaj.In luma aprilie 2006 statiunea a fost cumparata de SC VIDALIS IMPEX SRL ZALAU firma cu potential economic insemnat pentru moderenizarea si dezvoltarea statiunii.

CAPITOLUL II

ANALIZA STARII MEDIULUI SI SITUATIA ACTUALA A RESURSELOR

2.1 Caracterizarea zacamantului

Zacamantul de ape termominerale Nusfalau-Boghis, este cantonat in strate acvifere permeabile de adancime, care corespund zonei alterate a fundamentului cristalin si respectiv formatiunilor sedimentare de varsta Miocen si Poliocen, depuse discordant peste acesta.

Caracteristicile hidrogeologice ale zacamantului, au fost investigate pnn intermediul forajelor de explorare-exploatare, executate la adancimi intre 825 si 916 metri.

Debitele in regim artezian au valori cuprinse intre 6,5 si 25 litri/secunda.

Evolutia parametrilor de productie a sondelor din zona Nusfalau - Boghis duce la concluzia ca debitul initial obtinut in regim artezian in anul 1971 prin sonda 4066 Boghis, reprezinta potentialul stratelor acvifere din Miocen si suprafata alterata a Fundamentului cristalin la data respectiva.

Dupa executia in anul 1977 a sondei 4073 si in anul 1980 a sondei 1851 A Boghis, s-a observat scaderea debitului in regim artezian al sondei 4066, debitul total, cumulat, al celor 3 sonde cu valoarea de 25 litri/secunda (1980), fiind repartizat astfel:

sonda 4066 = 11,00 litri/secunda

sonda 4073 = 6,501itri/secunda

sonda 1851A = 7,50 litri/secunda

Din tabele reprezentand masuratorile executate la aceste sonde in perioada 1981 ­- 1998, reiese o scadere a debitului cumulat la valoarea de 21 litri/secunda, 1998, repartizata astfel:

sonda 4066 = 11 litri/secunda

sonda 4073 = 4 litri/secunda

sonda 1851 A = 6 litri/secunda

Chimismul apelor termominerale este in functie de natura rociior prin care circula apa, de viteza de circulatie si de intensitatea alimentarii de la suprafata (infiltratia).

Mineralizatia apelor creste cu cresterea timpului de contact al apelor infiltrate cu rocile prin care circula si pe seama carora se imbogatesc in saruri.

Apa este bicarbonatata sodica, iodurata, cu mineralizatia totala de 1016,20 mg/litru (sonda 4066 Boghis), respectiv 1432,80 mg/litru (sondele 4073 si 1851A Boghis).

Termalitatea apelor zacamantului Nusfalau-Boghis, este un parametru constant. Se constat a totusi o crestere de 1°C la sonda 1851A Boghis. Temperatura relativ ridicata comparativ cu adancimea formatiunii care constituie colectorul, este explicata prin valoarea gradientului geometric de cca. 4,5 ° ell OOm, determinata de anomalia geometrica care afecteaza Depresiunea Panonica si zonele adiacente, cuprinzand si bazinul Simleului.

2.2 Situatia actuala a resurselor

Resursele de apa termominerale din zona Nusfalau-Boghis sunt sondele 4066, 4073 si 1851 A. Sonda 4066 Boghis a fost executata in anul 1971, pe un amplasament in imediata vecinatate a soselei Nusfalau-Boghis, la cca. 750 metri aval de localitatea Boghis. Ulterior, langa aceasta sonda s-a construit baza de tratament a statiunii Boghis.

Sonda are adancimea de 907 metri.

Limite geologice:

Plioceni Mioeen = 477 metri

Mioeeni Fundamentul cristalin = 811 metri

Constructie: Co1 fi 12 3/4 inch = 0 -1 96 metri, cimentata

Col fi 8 3/8 inch + 5 3/4 inch = 0 metri - 907 metri (red. 147 metri), cimentata in intervalul 0 metri - 355 metri.

Coloana este echipata cu filtre din sita metalica in intervalul 507 metri - 885 metri (total 78,5 metri).

La incercarile hidrogeologice, s-a obtinut un debit in regim artezian de 25 litri/secunda, apa cu temperatura de +42°C. Presiunea hidrostatiea masurata la gura sondei a fost de 4,50 at. Apa, bicarbonatata, sodica, a avut mineralizatia totala de 1042,50 mg/litru.

Sonda echipata cu un cap de eruptie de fi 8 inch, cu doua brate cu ventile de fi 200 mm., a fost racordat la baza de tratament, apa fiind transportata prin energia sondei la o distanta de cca 10 metri.

Deasupra capului de sonda, este construita o cabina cu peretii si plafonul din beton. In timp, capacitatea de productie a sondei in regim artezian a scazut de la 25 litri/sec la 12 litri/sec in 1985.

Temperatura apei a osilat in limite cuprinse intre +41 °c si +42 °C.

Scaderea debitului sondei in regim artezian a fost determinate la executarea sondei 4073 la adancimea de 800 metri Sud in anul 1977 si a sondei 1851 A la 1125 metri Nord, in anul 1980, care au deschis aceleasi strate acvifere (sonda 1851 A nu a deschis fundamentul cristalin).

In anii 1998 si 1999 (cand s-au executat masuratori), sonda s-a exploatat in regim artezian eu un debit de 11 litri/sec, apa avand temparatura de +41 °C. Presiunea hidrostatica masurata in anul 1998 a avut valoarea de 3,50 at.

Determinarea efectuata, pentru verificare, in anul 1998, cu vana complet deschisa a indicat un debit la curgere libera de 11 litri/sec.

Sonda 4073 Boghis

A fost executat in anul 1977, pe un amplasament la cca 800 metri Sud de sonda 4066, in vecinatatea drumului Boghis - Bozies.

Sonda are adancimea de 815 metri.

Limite geologice:

Plioeen/Mioeen = 417 metri

Mioeeni/Fundamentului cristalin = 790 metri

Constructie: Col fi 12 3/4 inch = 0-96 metri, cimentata

Col fi 8318 inch + 5 3/4 inch = 0 metri - 814,50 metri (red. = 301 metri),cimentata in intervalul 0 metri - 298 metri.

Intervalul deschis prin filtre este 423 metri - 806 metri (total 119,50 metri). S-au deschis prin filtre formatiunile fisurate ale fundamentului cristalin (micasisturi si gresie) si nisipurile si gresiile miocene.

La incercarile hidrogeologice, s-a obtinut in regim artezian un debit de 6,50 litri/sec , apa cu temperatura de +40 °C. Presiunea hidrostatica masurata la gura sondei a fost de 3, I 0 at. Apa bicarbonatata sodica, iodurata, a avut mineralizatia totala de 1016,20 mg/litru. Sonda este echipata eu un cap de eruptie, cu un ventil principal de 4' x 140 at, cu doua brate fiecare cu cate un ventil de 3' x 140 at, a fost racordata la bazinele de agrement, apa fiind transportata prin energia sondei la o distanta de cca 500 metri de sonda. In aceste conditii, sonda a fost exploatata in regim artezian. Debitul artezian a scazut in timp asa cum arata masuratorile efectuate, de la cca 5 litri/sec in 1981 la 4 litri/sec, in anii 1998 - 1999, iar presiunea statica, de la 3,10 at. la 2,80 at. apa aviind o temperatura care oscileaza intre valorile 40°C - 41 0c.

Sonda 1851A Boghis

A fost executat in anul 1980, pe un amplasament situat la 1125 metri Nord de ­sonda 4066. Sonda are adancimea de 916 metri.

Limite geologice:

Pliocen/Miocen = 490 metri

Miocen/Fundamentul cristalin = 907 metri

Constructie: Col fi 9 5/8 inch = 0 - 352 metri, cimentata Col fi 7 318 inch liner = 289 metri - 915,50 metri, cimentata in intervalul 0 metri - 298 metri.

Intervalul deschis prin slituri executate prin electroeroziune este de 534metri - 888 metri (total 130 metri). S-au deschis prin filtre gresiile si nisipurile miocene.

S-au deschis prin filtre gresiile si nisipurile miocene.

La incercarile hidrogeologice s-a obtinut in regim artezian un debit de 7,50 litri/sec, apa cu temperatura de +41°C.

Sonda este echipata cu un cap de coloana fi 9,5 inch, cu doua derivatii de fi 110 mm, la inaItimea de 0,50 metri, respectiv 1,1 0 metri fata de flansa coloanei fi 9 518 inch.

In imediata vecinatate a sondei, s-a montat o statie de pompare, pentru a prelua apa din sonda si a o impinge printr-o conducta la utilizare la baza de agrement din statiunea Boghis. In prezent statia de pompare este deteriorata, apa din sonda deversandu­se intr-un sant cu scurgere in raul Barcau.

Masuratorile efectuate in timp, au indicat 0odescrestere a debitului la curgere libera a sondei de la 7,50 litri/sec la 6,00 litri/sec in anii 1998 - 1999. Temperatura apei este de +42 °c. Presiunea statica masurata in anul 1998, indica o valoare de 3,10 at. Debitul masurat cu aceeasi ocazie, pentru verificare, cu vana complet deschisa, a avut valoarea de 6,0 litri/sec.

Valorile preliminate ale volumului corespunzator rezervei omologate, volumului corespunzator rezervei verificate in exploatare, volumului corespunzator rezervei antrenate in exploatare si a volumului de apa termominerala utilizat, pentru anii 2000 - ­2004, se regasesc in tabelul m.3.

2.3 Conditii de zacamant

Formatiunile geologice din bazinul Simleului apartin fundamentului cristalin si cuverturii sedimentare.

Fundamentul cristalin este cunoscut din zonele de aflorare de pe rama bazinului si din Magura Simleului, precum si din foraje.

Formatiunile cristaline din Magura au caracter mezozonal, fiind reprezentate prin micasisturi, paragneise, gnaise, amfibolite, cuarlite, si epizonal, reprezentate prin sisturi cloritoase, clorito-sericitoase, filitoase.

Sondele 163, 164,165 executate la 7-10 km SE de Boghis au interceptat cristalinul la adancimi cuprinse intre 231-260 m.

Sonda 141 executata la cca. 7 km V de Nusfalau a interceptat fundamentul cristalin la 231 m.

Sondele 4066, 4073, 1851 A Boghis au interceptat fundamentul cristalin la 811 m, 753 m, 910 m adancime.

Sonda 4083 Simleul Silvaniei a interceptat fundamentul cristalin la adancimea de 730m.

Sonda 4065 Simleul Silvaniei nu a interceptat fundamentul cristalin la adancimea de 1198.5 m.

Depozitele sedimentare ale Bazinului Simleu apartin Miocenului, Pliocenului si Cuaternarului. Miocenul, dispus transgresiv peste fundamentul cristalin este reprezentat prin Badenian si Sarmatian. Badenianul apare pe rama esticii a muntilor Plopis, pe rama Vestici a muntilor Meses, in nordul si sudul Magurii Simleului.

In muntii Plopisului Badenianul este reprezentat prin calcare cu foraminifere si Lithothamnium cu nivele de tuf dacitic. Spre nord Badianul este constituit din marne cu intercaltii de gipsuri.

In zona Magura Simleului , Badenianul este constituit din gresii, conglomerate, marne si intercalatii de gipsuri.

Prin sondele executate in zona Boghis a fost traversat Badenianul cu grosimi cuprinse intre 122 m (sonda 4066) si 227 m (sonda 1851 A), reprezentat prin marne cu intercalatii de gresii, conglomerate si tufuri.

In zona Simleul Silvaniei, sonda 4083 a traversat badenianul cu o grosime de 227 m, iar sonda 4065 cu o grosime de 295 m, ramanand cu talpa in aceste formatiuni, reprezentate prin gresii si conglomerate cu intercalatii de marne cenusii.

Sarmatianul apare in putine aflorimente in estul Magurii Simleului si in muntii Plopisului.

In muntii Plopisului Sarmatianul este constituit din calcare, nisipuri, marne, gresii slab cimentate fin micacee, pietrisuri si argile.

In zona Magurii Simleului, Sarmatianul este constituit din marne tufacee, micacee, cu cardium si resturi de plante.

In sondele executate in zona Boghis Sarmatianul are grosimi cuprinse intre 190 m (sonda 1851 A) si 250 m (sonda 4073), reprezentat prin marne cu intercalatiuni nisipuri si gresii, cu Elphidium macellum, Miliolina akneziana, M. circularis.

Sondele 4083 si 4065 din zona Simleul Silvaniei au traversat Sarmatianul cu grosimi de 285 m, respectiv 188 m, reprezentat prin marne cu intercalatii de nisipuri si gresii cu Elphidium nacelium, E. rugosum, Ammonia beccari, Eucrypris sarmatiensis.

Transgresiv si discordant peste formatiunile Miocenului, sunt depuse formatiunile Piocenului avand o arie mare de dezvoltare.

M. Pauca a evidentiat etajele PonJian, Dacian si Levantin.

Formatiunile pliocene sunt constituite din marne, argile, nisipuri si pietrisuri, cu intercalatii de gresii.

Formatiunile predominant argilo-marnoase sunt disperse in baza piocenului, complexul superior fiind predominant nisipos.

Formatiunile detritice mai grosiere sunt situate in SV perimetrului, in apropiere de rama bazinului.

Prin forajele executate, grosimea maxima a fost intalnita in sonda 4065 Simleu (715 m).

Varsta pliocena este atestata de cardicee, Limnocardium inflatum, Limnocardium promultistriatum, Repiidacna carinata, foraminifere si ostracode.

Cuaternarul, dezvoltat in cea mai mare parte a bazinului, este reprezentat prin depozite aluvionare ale luncilor si teraselor cursurilor de apa si prin depozite deluviale argilo-nisipoase.

Din punct de vedere tectonic , Bazinul Simleului s-a format prin scufundarea soclului cristalin de-a lungul a doua sisteme de falii - faliile panonice cu directie NE­SV si faliile carpatice cu directie NV-SE.

Umplutura sedimentara s-a conformat stilului tectonic general determinat de compartimentarea fundamentului prin cele doua sisteme de falii.

Se disting, astfel, zonele de ridicare :

Magura Simleului - zona de afiorare a formatiunilor cristaline

Nusfalau - Halmasd

Fizes - Crasna

Intre aceste zone de ridicare s-a dezvoltat zona depresionara Boghis-Simleu, sinclinal asimetric cu flancul estic mai extins.

2.4 Conditii hidrogeologice

In formatiunile permeabile din zona alterata a Fundamentului cristalin, Miocen si Pliocen, sunt generate strate acvifere de adancime.

Din punct de vedere al termalismului se disting strate acvifere termale si strate acvifere cu ape reci.

Complexul stratelor acvifere de adancime cu ape termominerale cuprinde stratele acvifere generate in zona alterata a fundamentului cristalin, in gresiile, conglomeratele si nisipurile Badenianului si Sarmatianului si in nisipurile din baza Pliocenului.

Reteaua de fisuri din zona alterata a fundamentului, dezvoltarea continua a colectoarelor miocene in zona sinclinala Boghis-Simleu si permeabilitatea relativ ridicata a acestora, a favorizat generarea in aceste formatiuni a unor strate acvifere cu capacitate de debitare in regim artezian prin foraje, mai mica in zona Simleu si relativ ridicata spre sud in zona Nusfalau-Boghis.

Analizele executate pe gresiile din carotele extrase din sonda 1851 A Boghis, din intervalul 518 m - 844 m, au pus in evidenta valori de porozitate efectiva de 4,49s . 38,4%.

Prin sonda 4066 Boghis, din intervalul 507 m -885 m (Sarmatian+ Badenian + Cristalin), s-a obtinut la incercarile experimentale un debit in regim artezian de 251/s, apa cu temperatura de +41°C, bicarbonatata sodica, iodurata, cu mineraiizatie totala

de 1042, 5 mg/l.

Prin sondele 4073 Boghis si 1851 A Boghis, executate la 800 m S, respectiv 1125 m N de sonda 4066, din intervalele 423 m - 806 m (Sarmatian + Badenian + Cristalin) la sonda 4073 si 534 m -888 m (Sarmatian + Badenian) la sonda 1851 A, s-au obtinut in regim artezian debite de 6,51/s apa cu temperatura de +40°C si respectiv de 7,5 l/s apa cu temperatura de +41 DC.

Apa este bicarbonatata sodica, iodurata, cu mineralizatia totala de 1016,2 mg/l, respectiv 1432,8 mg/l.

In nisipurile din baza Pliocenului, in limita adancimii de 200 m - 400 m, s-au pus in evidenta strate acvifere termominerale hipotermale.

Prin sondele executate in zona Simleul Silvaniei, la incercarile hidrogeologice, s­au obtinut date referitoare la parametrii niarogeologici si hidrochimici ai acestor strate.

Alimentarea stratelor acvifere de adancime se face prin zonele de afiorare a formatiunilor pe rama bazinului.

Apa preia temperatura de la formatiunea in care este generat stratul acvifer, chimismul fiind de asemenea determinat de natura formatiunilor permeabile cu care apa vine in contact.

Temperatura relativ ridicata comparativ cu adancimea formatiunii care constituie colectorul, este explicata prin valoarea gradientului geotermic de cca. 4,5°C /1 00 nr determinata de anomalia geotermica care afecteaza Depresiunea Panonica si zonele adiacente, cuprinzand si Bazinul Simleului.

Forajele de cercetare hidrogeologica executate de IFLGS si IAFAA Bucuresti in zona Nusfalau-Boghis au pus in evidenta in intervalul 50m - 275m strate acvifere de adancime cu ape reci.

Astfel, prin sonda IFLGS 4036 'Nusfalau, din intervalul 192,2 - 208,6m s-a obtinut prin pompare un debit ce 61/s, pentru o denivelare de 45m, nivelul hidrostatiei stabilindu-se la +3m.

Sondele Fi, F2, F3 si F4 executate in zona Boghis de catre IAFAA au pus in evidenta strate acvifere generate in nisipuri fine, in intervale cuprinse intre 50 m si 275 m, cu capacitate de debitare in regim artezian cuprinsa intre 0,2 l/s (sonda 1) si ~ 075 l/s (sonda 4), nivelul hidrostatic avand valori cuprinse intre + 1,5 si 2 m.

Apa este bicarbonatata sodica, cu mineralizatie totala cuprinsa intre 509 mg/l (sonda F4) si 1436 mg/I (sonda F3).

2.5 Conditii de calitate si tehnologice

Apele termominerale din zona Nusfalau - Boghis se utilizeaza pentru balneoterapie si agrement. Din punct de vedere al compozitiei chimice apele termominerale din zona Boghis au urmatoarele caracteristici:

sonda 4066 > apa bicarbonatata sodica, cu o mineralizatie totala de 1042,5 mg/l, temperatura la gura sondei de 41 °C si presiunea statica de 3,5 at.

sonda 4073 > apa bicarbonatata sodica, iodurata, cu o mineraiizatie totala de 1016,2 mg/I, temperatura la gura sondei de 40°C-41 °C si presiunea staticii de 2,8 at.

sonda 1851 A > apa bicarbonatata sodica, iodurata, cu o mineralizatie totala de 1432,8 mg/l, temperatura la gura sondei de 42°C ~i presiunea statidi de 3,1 at.

Apele termominerale din zona Boghis, ape bicarbonatate sodice, iodurate, cu mineralizatie totala de 1016,2 - 1432,8 mg/l, cu temperatura la gura sondei de 40°C ­, 42°C, sunt indicate in cura externa pentru tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic , afectiuni ginecologice si pentru agrement.

2.6 Rezerve de ape termominerale

Avand ca baza 'Documentatia cu calculul rezervelor de ape geotermale din bazinul Simleului, in zona Nusfalau-Boghis, judetul Salaj, la data de 01 ianuarie 1981 ', intocmita de intreprinderea de Foraj si Lucrari Geologice Speciale - IFLGS Bucuresti, Consiliul interdepartamental pentru omologarea rezervelor de substante minerale utile a omologat, conform incheierii nr. 84-81 /20 ianuarie 1981, urmatoarle rezerve de ape termominerale din zona Nusfalau-Boghis pentru data de 01.01.1981:

Tinand seama de caracteristicile calitative si de posibilitatea de valorificare testate prin activitatea de exploatare experimentala in scopuri balneoterapeutice, rezervele exploatabile s-au omologat, in intregime, in grupa REZERVE DE BILANT.

Pentru reevaluarea rezervelor au fost luate in considerare evolutia caracteristicilor surselor in perioada 1981-1998 (debite medii si minime exploatate, presiuni de zacamant, temperaturi).